Vladimir Mitev
Dumitru Dobrev este unul dintre avocații cheie care au lucrat pentru ONG-urile care s-au opus proiectului minier de extracție a cianurii de sodiu din Roșia Montană, care, după mai bine de 20 de ani de bătălii juridice, s-a încheiat în 2024 cu un arbitraj care a dat câștig de cauză statului român. Dobrev este, de asemenea, unul dintre fondatorii partidului Uniunea Salvați România, partidul noilor elite politice și civice care s-au coalizat în timpul și după protestele din 2013 împotriva proiectului Roșia Montană. Cu toate acestea, Dobrev a părăsit partidul la câțiva ani după înființare, deoarece nu era de acord cu modul în care un ministru al USR și-a ales colaboratorii dintre persoanele care colaboraseră cu fosta Securitate înainte de 1989. Mai recent, Dobrev a susținut sectorul civic din România, precum și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care și-a început cariera politică ca candidat al unei organizații neguvernamentale și a fost ales președinte al României la alegerile prezidențiale din mai 2025.
Interviul a fost realizat pe 21 mai 2025.
Domnule Dobrev, pentru prima dată în istoria modernă a României avem președinte de origine ONG. Ce rol va juca sectorul ONG și în viața politică și în viața socială de acum încoace, în timpul în care Nicușor Dan e președinte?
Ar fi o posibilitate, zic eu, ca să se coaguleze o forță politică, cum a fost USR-ul pe vremuri, dar asta pentru noile alegeri, care vor fi în 2028. Dar președintele Nicușor Dan nu poate fi membru de partid, pentru că așa e legea la noi.
USR-ul nu cred că are energie să canalizeze toate forțele astea. Cândva în 2017 sau 2018, nu mai știu, era văzut ca partidul forțelor civice, dar în momentul de față USR e considerat compromis/ineficient/lipsit de fler politic și lumea nu mai are încredere în ei. Eu cred că e posibil ca cei care l-au sprijinit pe Nicușor Dan, ONG-urile, să încerce să apară partidele mici, extraparlamentare – SENS, REPER, șamd.
Știți că sunt unii care l-au sprijinit pe Nicu Ștefănuță cînd a ieșit europarlamentar. Poate de acolo vor coagula ceva. Dar eu anticipez că în anii ăștia când partidele astea mari, PSD, PNL, USR-ul, UDMR, vor forma un guvern, sau vom avea un guvern minoritar (PNL, USR, UDMR) și vor fi multe conflicte în interiorul acestui guvern Pentru că sunt patru partide foarte diferite. Sunt disensiuni destul de mari între ei. Și atunci sunt diferențe și chiar dacă va fi un guvern asumat de PSD, probabil că vor fi tendințe de astea.
Și atunci probabil că la un moment dat vor fi nemulțumiri, în sensul că ritmul reformelor nu e cel care ar trebui să fie. Și atunci probabil că e loc pentru o forță politică alternativă, pentru că dacă PSD va ajunge la 12%, cum e în prezent, suveraniștii nu pot acoperi tot pe zona electoratului de stânga, de exemplu, pentru că ei au convingeri conservatoare – ”România Mare” ca-n perioada interbelică, femeia să facă copii și să stea la casă la cratiță, agricultură și lucruri din astea. Aceste idei nu sunt de stânga. Suveraniștii sunt pentru exproprieri, autarhie economică, adică să producem de toate la noi în țară, să naționalizăm resursele energetice, etc. Astea pot fi unele idei parțial de stânga, dar nu sunt toate de stânga și oricum ar fi, cam toate ideile lor dacă ar fi puse în aplicare, țara ar intra în bailout ca Grecia în 2010.
În partea asta asta spectrului politic s-ar putea face altceva. E posibil să apară un partid nou de centru-stânga, din tineretul urban, educat care nu votează suveraniști, se poate recuceri o parte din diaspora.
Care a ales Nicu Ștefănuță?
Da, din tineretul care a ales Nicu Ștefănuță și care a votat acum cu Nicușor Dan. Pentru că altfel există riscul ca ăștia să stea la casă și suveraniștii aia să se umple locul lăsat gol în spectrul politic. Pentru că suveraniștii sunt foarte disciplinați.
Am făcut interviu cu Sergiu Mișcoiu, care cred că știți că e susținător Nicușor Dan, și cu Andrei Marga, care bănuiesc că trece pe sectorul suveranist. Ambi au vorbit aceleași lucruri – și că analiză problemele ori societății românești și soluții care îi se par posibile cu Nicușor Dan ca președinte.
Adică ambii vorbeau că partidele sunt în criză, nu doar PSD. Cam toate partidele sau partidele vechi. Și așteptau că Nicușor Dan să folosească energia cetățenească și, în general, tendință civică pentru cumva a reforma partidele.
Dar nu-mi era foarte clar oare e posibil, oare e intenționat de el, oare el are resursele și prerogativele sau capacitatea poate să facă astfel de renovare sistemului politic. Ce credeți dumneavoastră?
Nu cred, pentru că președintele nu are atribuții în sensul ăsta. Și doi, este dificil de conceput că partidele să primească energie de la noii veniți în politică, să se reformeze, cum să zic eu, așa radical și să se transforme cleptocrațiile actuale în niște meritocrații. Partidele mari au structuri, au inerție.
Nu pot ușor să primească oameni din societatea civilă să-i pună în poziții de decizie. Eu nu cred să fie capabile, partidele românești de așa ceva. Eu le cred capabile maxim să facă acum niște concesii și să pună din oamenii care îi au deja și care sunt în poziții de conducere, cei mai capabili din structurile de conducere actuale. Dar să meargă până într-acolo încât să zică, domnule, uite, noi ne deschidem la porțile și primim din societatea civilă cum a fost cu Victoria Stoiciu la PSD e un fenomen foarte rar.
PSD-ul a mai făcut chestia asta, dar, cum să zic eu, PSD-ul o face punctual, câte cineva o dată la 5 ani de zile și nu în poziții cheie. Mai mult ca să se laude cu el și să zică socialiștilor europeni, uite domnule, noi avem și oameni din ăștia cu care putem defila la Bruxelles.
Adică, practic, oamenii aștia sunt mai mult așa, pentru show-off, pentru hai să arătăm că suntem și noi europeni. Dar ar fi prea mult ca, dintr-o dată, cunoscând mentalitățile din interior, de acolo, ei să zică, ar trebui să deschidem la porțile, să primim oamenii, așa? Iar noi, conducerea veche să facem un pas înapoi, nu cred că e posibil așa ceva. Asta pentru că reflexul lor, în toți acesti 35 de ani, când au fost siliți să facă ceva, au făcut doar ceva cosmetic, sunt mari maeștri în potemkiniade.
De asta, eu cred că ceea ce e posibil ei, maxim, să încerce doar să mimeze, iar în cel mai rău caz să-și facă o ”golden parachute”.
Plus că există o reticență și din partea societății civile în a intra în partide.
Că se discreditează această lume.
Da. Adică reticența este și dintr-o parte și dintr-alta. Eu așa văd lucrurile.
Ați vorbit că așteptați cârpeli timp de 3 ani. Guvernul vă face cârpeli.
Cârpeli, da. Adică să repare… Pe bucăți.
Deci asta înseamnă că Nicușor Dan, aceste 2-3 ani mai degrabă se vă educa – ce înseamnă a fi președinte, cum se face treaba. Nu vă fi foarte activ în acest sens, nu vă fi ofensiv poate…
Va fi mai degrabă negociator. Cel puțin o primă perioadă până își vede guvernul lui.
Adică mai întâi va trebui să-i dea guvernul, întâi să-l vadă pe guvernul ăsta instaurat, după aceea va trebui să-i dea cât două, trei luni de zile să… Dacă sunt oameni noi care trebuie să se obișnuiască și ei cu ministerele/agențiile alea, să vadă ce probleme sunt… După aceea, când va vedea că unii nu fac față, după aceea va încearca o remaniere.
Dar pentru asta trebuie să-i dai șase luni lui ministru să vezi că nu e performant ca să vorbești cu primul ministru privind o remaniere. Și este esențial să se înțeleagă bine cu cel care va fi primul ministru. Adică să zicem Bolojan, ca să nu apară divergențe între ei, dispute. Dacă apar dispute, cum au fost între Băsescu și Tăriceanu, se duce dracu’ toată căruța.
Ce se poate ghici sau presupune sau imagina despre politica sa externă? Că el are prerogative în plan extern. Ce așteptați să fie orientarea generală a politicii externe sale?
Bănuiesc că va fi o orientare către nucleul dur, franco-german, al Uniunii Europene. Probabil că se va înțelege bine și cu Meloni (avem o foarte importantă diasporă în Italia), pentru că el e un democrat de centru-dreapta.
Nu știu dacă ați auzit de Corneliu Coposu sau Ion Rațiu doi politicieni definitorii ai anilor 90 pentru renașterea filonului de centru-dreapta. Cam în zona aia este și Nicușor Dan ca opțiuni politico-economice. El este în plan intern așa cum ar fi CDU, creștin-democrații germani sau aliații lor creștin-socialii bavarezi.
Bazele ideologice a lui Nicușor, dar cum vede el politica, cum vede el concepțiile despre economie, despre lume, așa, prin lentilă socio-economică, sunt cele ale unui creștin democrat. Și de asta zic că o să se înțeleagă destul de bine și cu liderii ăștia din zona, cum e, noul cancelar Friedrich Merz, cu Giorgia Meloni. Cam asta este, el nu e un om de stânga.
Eu cred că o să strângă rândurile din Polonia cu Donald Tusk. Pentru că ați văzut că Tusk l-a sprijinit pe el și înainte de alegeri.
El are o relație specială cu Franța. El a făcut studii acolo. El e vorbitor de franceză și pe el l-a sprijinit foarte mult președintele Macron. Cred că o să aibă o relație foarte bună și cu Franța. Deci, cred că asta este zona unde va gravita el. Franța, Germania, Polonia, poate și Italia, cam aici și cu siguranță cu Republica Moldova, cu balticii. Cred el că va ține foarte aproape de țările astea. Cu Statele Unite cred că va fi destul de precaut și va încerca să nu-l irite pe Trump mai ales că în administrația de la Washington sunt unii, mai ales din gruparea MAGA, care nu-l agreează. Nu e exclus să viziteze, să fie interesat și de relații mai apropiate cu Kievul.
Foto: Nicușor Dan (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
