După modificări legislative de acum un an şi jumătate partidele româneşti se bucură de unele subvenţii de stat generoase
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 2 iulie 2019 pe site-ul ziarului Duma.
În Bulgaria în ultimii ani România este dată ca un exemplu luminos de urmat în justiţie şi dezvoltare economică. Ne-am obişnuit oarecum cu ideea că românii sunt ”oameni de zece”, chiar dacă ei, tot ca și noi, conştientizează dramatic faptul că ţara lor se află pe ultimul sau penultimul loc într-un număr mare de clasamente europene. Dar chiar şi reuşitele româneşti, realizate după intrarea în UE, nu sunt lipsite de umbră.
Lupta împotriva corupţiei a băgat în penitenciare câțiva dinozauri ai tranziţiei. Ea a deschis drumul pentru oameni noi în politică. Dar în ultimii ani au fost mediatizate dezvăluiri privind abuzuri în munca procurorilor şi o intervenţie ilegală a serviciilor secrete în funcţionarea justiţiei. Cât despre dezvoltarea economică, ea nu trebuie redusă numai la creşterea PIB-ului. Business-ul din România este legiferat, după ce în 2011 reformele Codului Muncii şi ale Legii pentru dialog social lovesc sindicatele, creând o structură asemănătoare dar cu drepturi reduse – aşa-numitii ”reprezentanţi ai angajaţilor”. Din mai multe motive creşterea PIB-ului din România (la fel ca în Bulgaria) nu este simțită de o mare parte din populaţie. În acelaşi timp creşterea salariilor este subminată de faptul că cheltuielile pentru asigurări sociale au fost transferate de la angajator la angajat.
Poate că ar fi ispititor să ne gândim că undeva în jurul nostru există cineva care reuşeşte şi de la care putem învaţă. Cunoaşterea vecinilor însă poate servi ca un mijloc prin care să conştientizăm cine suntem noi, unde ne situăm în lume şi în raport cu ea, înţelegând situaţia lor. În această privinţă se vede că nimeni la noi nu s-a oferit să ia exemplu de la ”ţara de nota zece” România în ceea ce privește finanţarea partidelor. Oare de ce? Poate că explicaţia ar fi că la sfârşitul anului 2017 şi la începutul anului 2018 partidele româneşti şi-au votat o creştere semnificativă a subvenţiei.
La noi se discută că oligarhia ar putea controla partidele chiar mai uşor, decât până la acum, dacă subsidia lor ar fi tăiată serios. În acelaşi timp în România discuţiile se îndreaptă către ascensiunea exagerată a partidocraţiei din ultimii doi ani și jumătate. Din cauza specificității modelului politic românesc, acolo, oamenii care doresc slăbirea oligarhiei, de regulă, susţin lupta împotriva corupţiei, care neutralizează elitele corupte ale tranziţiei. Anume, în această perioadă si-au întărit pozițiile oligarhii români, care astăzi clasa urbană de mijloc doreşte să-i vadă în spatele gratiilor sau afară scenei politice.
O privire la site-ul Autorităţii Electorale Permanente din România arată că numai în luna martie 2019 partidele din parlament au primit 13 350 939 lei. Peste jumătatea din aceaşti bani sunt destinati Partidului Social Democrat, care este cel mai puternic şi cel mai veche partid din România și care a lăsat amprenta cea mai puternică asupra tranziţiei româneşti. În 2018 PSD a primit aproape 97 milioane de lei subvenţii de stat. În cursul întregului an 2018 partidele româneşti au primit 37 milioane de euro subvenţii de stat, arată site-ul Expert Forum – o organizaţie neguvernamentală liberală, cu sediul în Bucureşti. Conform legii pentru bugetul român de stat în 2019 subvenţiile de stat pentru partidele româneşti se vor ridica la 269 milioane de lei. Expert Forum mai notează că subvenţiile pentru anul 2018 sunt de peste 20 ori mai mari decât cele care au fost acordate partidelor anual în perioadă 2008-2015. La această situaţie s-a ajuns după ce la sfârşitul anului 2017 şi la începutul anului 2018 parlamentul român, dominat de PSD a votat că ”suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut”. Înainte de aceste modificări conform legii pentru partidele politici de la anul 2006, punctul de referinţă a fost nu PIB-ul, ci veniturile bugetare din România. În anul 2018 PIB-ul românesc a fost de 202 miliarde de euro.
Un detaliu curios, conform prevederile actuale este acela că partidele politice, care ”promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de bugetul de stat va fi dublată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii de gen feminin”. În reţelele sociale din România deseori este ironizat faptul că politicenii de rang înalt sunt aproape în totalitate bărbaţi iar în pozele de la şedinţe atrage atenția imediat lipsa femeilor. Însă nu trebuie uitat faptul că una dintre cele mai urâte public personalităţi din România în ultima perioadă – premierul Viorică Dăcilă, îndeplineşte condiţia de femeie, dar lasă impresia că nu este capabilă de acţiune politică proprie.
Ceea ce contează în cazul acesta este că partidele româneşti au reuşit să împună mai mari subvenţii. În acelaşi timp bugetul serviciilor de informaţie a fost tăiat conform unei indicaţii a fostului lider PSD Liviu Dragnea. Asta s-a întâmplat înainte de trimiterea lui după gratii. În politica românească de o perioadă lungă timp există tensiune între două poluri – cel tehnocratic, legat de parchetul anticorupţie şi serviciile secrete, şi cel politic – partidele, ale cărora linie este reprezentată în cea mai mare măsură de către PSD. Iată de ce nu trebuie să ne mirăm că reducerea bugetului instituţiilor din unul pol este concomitentă cu creşterea banilor pentru instituţiile din polul celălalt.
Mai multi bani pentru partide înseamnă mai mari resurse, care pot fi distribuiti de ele în reţelele clienteliste, mai mari posibilităţi pentru structurile locale şi pentru activitate media. Aici însă tot sunt nişte diferenţe în raport cu Bulgaria. De exemplu, în România de ani de zile există fenomenul televiziunilor politice. Este vorba de canale tv, care relatează predominant ştiri politice, au show-uri constante, unde vorbesc analişti şi iau poziţii clare privind delimitarea între sectorul tehnocratic şi cel al partidelor politice. Însă aceste televiziuni nu aparţin partidelor. Conform Legii pentru partidele politice, ele nu au drept la propria activitate economică comercială cu mici excepţii, legate de activitatea lor propagandistă. Indiferent de asta fenomenul partidelor politice, care aparţin unor oligarhi, există. Oamenii masiv ştiu că de exemplu România TV sau Antena 3 sunt apropiate de PSD, în timp ce B1 sau Realitatea îi se opun. Dacă un om se informează din televiziuni şi doreşte să înţeleagă ce se întâmplă, este de recomandat să se uite la televiziuni cu linii politice opuse, pentru că astfel există riscul să rămână prinsi în propaganda şi să devină parte din una sau cealaltă galerie.
În ciuda subvenţiilor generoase partidele româneşti nu-şi conturează bugetele numai din bugetul de stat. Alte surse de venituri sunt: cotizaţii, donaţii, propria activitate economică şi împrumuturi. Există particularităţi pentru fiecare din aceste surse. Suma totală care un partid o poate primi este nelimitată. Dar un membru nu poate plăti pentru cotizaţie mai mult de o limită fixată – 48 de salarii minime, conform valoarea salariului minim din 1 ianuarie al anului respectiv. Asta înseamnă că în 2018 nivelul maximal de plată a cotizaţiei pentru un membru este 91 200 de lei. În plus, fiecare membru de partid, care a plătit peste 10 salarii minime ca si cotizaţie, trebuie să facă publică donația.
Conform datelor pentru 2016, citate de site-ul societăţii civile România Curată 55% dintre veniturile Partidului Social Democrat veneau din cotizaţii. La PNL ponderea acestor venituri a fost de 23%, iar în partidul tinerilor din politica românească – Uniunea Salvaţi România – 1%.
Altfel arată bugetele din punctul de vedere al donaţiilor. Acolo regula este că donaţia unei persoane fizice nu poate depăşi 200 de salarii minime brute. În cazul persoanelor juridice limita este 500 de salarii minime brute. Pentru anul 2016 90% dintre veniturile Uniunii Salvaţi România au venit din donaţii. În cazul PNL ponderea a fost 50%, iar în cazul PSD – 15%.
Propria activitate economică a partidelor este redusă la distribuirea unor materiale de propaganda şi publicaţii, la vânzarea unor bilete de participare la evenimentele partidelor, la rente din chiria imobilelor, pe care acestea le posedă, la dobânzi, şamd. În principiu acest tip de venituri au o pondere mică. Împrumuturile precum şi veniturile din propria activitate au o pondere modestă în veniturile partidelor. În condiţiile actuale cea mai mare pondere au subvenţiile de stat.
Creşterea dimensiunillor subvenţiilor creeză îngrijorare în rândul instuţiilor societăţii civile, care în principiu se uită critic la simbioza dintre partide şi clientelism. În politica românească există nu doar o separare între foţele tehnocratice şi structurele politice de partid, ci şi o contradicţie între aşa-numitele partide vechi şi noi. Se crede că partidele, care au realizat tranziţia românească – în cea mai mare măsură PSD, dar şi partidul de opoziţie PNL, sunt reprezentanţi modelului politic clientelist. Ei câştigă influenţă prin capabilitatea lor de a distribui resursele publice către sponosori şi membri. Iată de ce în rândurile lor au fost cei mai mulţi condamnaţi în timpul epocii de aur a anticorupţiei, când parchetul anticorupţie a fost condus de Laura Koveşi.
În acelaşi timp partidul nou în politica românească este Uniunea Salvaţi România. Ea are cele mai mici probleme cu justiţie. Reprezintă interesele oamenilor mai tineri, care sunt independeţi economic şi îşi generează veniturile în mai mică măsură prin distribuirea resurselor prin țară. Acest partid ţinteşte nu în ultimul rând către privatizare diferitelor sisteme publice, pentru că membrii şi simpatizanţii lui au resursele necesare pentru a trăi într-o societate de piaţă.
Aceste delimitări se văd şi în datele privind finanţarea partidelor, publicate de România Curată. În timp ce partidele ”vechi” au mai multe venituri din cotizaţii şi subvenţii de stat, USR se băzează pe donaţii. Adică, USR este mai bine pregătit să existe într-o lume fără subvenţii de stat pentru partide.
Deocamdată subvenţiile generoase de stat ale partidelor româneşti nu sunt contestate serios. Organizaţiile neguvernamentale precum Expert Forum solicită să fie exercitat un control sporit asupra banilor folosiți în campaniile electorale şi asupra cheltuirii subvenţiilor de stat de către partide. România se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale la sfârşitul anului, alegeri de care depinde echilibrul viitor între lobby-urile tehnocratice şi politice. Dacă partidele noi şi forţele tehnocratice din politica românească se întăresc, cu siguranţa va avea loc o tăiere a bugetelor partidelor. Dar deocamdată numai din când în când în presa românească apar articole, care afirmă: ”cea mai profitabilă afacere este cea de partid”.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
