Nicolae Ciucă: Securitatea noastră energetică depinde în mare măsură de Marea Neagră

Întreruperea aprovizionării cu gaze naturale a Bulgariei și Poloniei ar putea duce la o creștere a insecurității energetice.

Podul Prieteniei: Nicolae-Ionel Ciucă este prim-ministru al României începând cu 25 noiembrie 2021. Este general în retragere al forțelor terestre române. A participat la misiuni în Afganistan, Bosnia și Herțegovina și Irak. În mai 2004, a condus o unitate românească de luptă în prima bătălie a armatei române de după cel de-al Doilea Război Mondial, la Nasiriyah, în Irak. Din aprilie 2022 Ciucă a devenit liderul Partidului Național Liberal, care face parte din familia Partidului Popular European. 

Ascensiunea politică a generalului Ciucă a avut loc în contextul crizei coronavirusului și al escaladării tensiunilor din Europa de Est, care a dus la invazia rusă în Ucraina. În aceste condiții, este un semn al încrederii partenerilor euro-atlantici în personalitatea sa faptul că a fost distins cu cele mai înalte distincții de stat nu doar ale României natale, ci și ale Franței și Statelor Unite. Cu toate acestea, de la preluarea mandatului de prim-ministru, a fost acuzat că și-a plagiat teza de doctorat în științe militare, iar în prezent este în curs o anchetă.

Blogul Podul Prieteniei publică mai jos un interviu cu premierul român, realizat de Nikolai Krâstev și Vesislava Antonova, apărut în numărul 6/2022 al revistei Manager.

Manager: Cum ați defini potențialul de dezvoltare a relațiilor economice româno-bulgare?

Nicolae-Ionel Ciucă: În cadrul apartenenței noastre comune la UE, perspectivele relațiilor economice româno-bulgare se înscriu în linia cooperării noastre din ultimii 15 ani. Acest cadru încurajează interacțiunea dinamică și sprijinul pentru proiecte comune – comerțul bilateral a crescut semnificativ în această perioadă, de la 1,11 miliarde de euro (la sfârșitul anului 2006) la 6,98 miliarde de euro (la sfârșitul anului 2021). Această creștere arată atât potențialul cooperării noastre, cât și dorința ambelor țări de a-și dezvolta relațiile în calitate de membri ai UE. Iar prioritatea noastră este de a îmbunătăți calitatea vieții.

Un alt indicator important este reprezentat de numărul mare de companii românești care operează în Bulgaria, precum și de companiile bulgare care operează în România. Potrivit Registrului Comerțului din România, la 31 martie 2022, în România sunt înregistrate 2.961 de societăți cu capital bulgăresc (cu o valoare totală de 193 de milioane de euro), în timp ce în România există peste 4.000 de societăți românești cu un capital total de 277 de milioane de euro. La nivel politic, depunem toate eforturile pentru a promova și susține schimburile economice bilaterale în domenii de interes comun.

La 29 aprilie anul acesta, am avut plăcerea de a-l primi pe colegul meu Kiril Petkov la București, unde am discutat despre perspectivele de cooperare pe sectoare. Am vorbit, de asemenea, despre Consiliul de interacțiune la nivel înalt dintre Bulgaria și România, care include reuniuni comune ale celor două guverne – următoarea va avea loc în septembrie. Aceasta este cea mai importantă platformă politică de organizare a cooperării dintre cele două țări și sunt convins că prin intermediul ei vom continua să ne consolidăm legăturile economice.

Este turismul sectorul care definește relația noastră economică?

Relațiile noastre politice și economice excelente se reflectă și în turism, care este un sector foarte important. În ultimii ani, românii au fost cel mai numeros grup de turiști în Bulgaria, fapt care indică atât ospitalitatea cu care sunt primiți, cât și interesul lor de a-și cunoaște vecinii de la sud de Dunăre. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a numărului de turiști bulgari în România.

Oportunitățile sunt completate de o serie de inițiative care se numără printre prioritățile autorităților locale, fie că vorbim de regate maritime comune sau de croaziere pe Dunăre.

În acest context, miniștrii de resort din cele două țări au lansat, împreună cu Organizația Mondială a Turismului a ONU, o inițiativă de organizare a unor activități de observare științifică în domeniul turismului. Scopul este de a obține statistici și informații pentru a raționaliza sprijinul guvernamental pentru dezvoltarea acestui sector. Ne bazăm pe cadrul oferit de Acordul nostru de cooperare în domeniul turismului, completat de alte elemente importante. România și Bulgaria coordonează împreună sprijinul pentru cooperarea regională în domeniul culturii, al turismului și al contactelor interumane în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

În 2012, regiunea Dunării a fost principalul obiectiv al cooperării cu UE. România, Bulgaria, Croația și Serbia au semnat un memorandum de înțelegere privind dezvoltarea traseului împăraților romani. În prezent, „Ruta împăraților romani” și „Ruta vinului dunărean” fac parte din traseul cultural al Consiliului Europei, care „trece” prin cinci țări dunărene: Bulgaria, Croația, România, Serbia și Ungaria. Între 2012 și 2019, trei proiecte legate de aceste inițiative și cofinanțate de UE au fost implementate împreună cu organizații din Bulgaria. De asemenea, cooperăm în cadrul proiectului „ALECTOR – Rețele de colaborare privind implementarea standardelor de calitate pentru dezvoltarea turismului cultural la nivel transfrontalier”, cofinanțat de UE între 2014 și 2016.

Scopul este de a debloca potențialul uriaș al sectoarelor culturii și turismului, care au fost puternic afectate de criza din ultimii doi ani.

Bulgaria a oferit României un acord pentru construirea unui al treilea pod peste Dunăre, iar premierul Petkov a comentat că acest pod ar avea o „dimensiune strategică”. Sunteți de acord cu acest lucru? 

În timpul consultărilor mele cu prim-ministrul bulgar, am ajuns la câteva soluții concrete pentru a îmbunătăți infrastructura de transport și pentru a asigura condiții sigure și eficiente pentru legăturile de transport rutier și fluvial între țările noastre.

Am trasat etape și termene clare pentru construirea unui nou pod peste Dunăre (Giurgiu-Ruse II), pentru care putem folosi și fonduri europene.  Fonduri europene ce pot contribui și la progresul proiectului FAST DANUBE, care va îmbunătăți condițiile de navigație pe râu. Pentru dezvoltarea proiectelor bilaterale de infrastructură, am înființat un grup de lucru interguvernamental, care a început deja discuțiile privind proiectele de transport și conectivitatea energetică.

De asemenea, împreună cu premierul Petkov, am semnat un acord interguvernamental privind deschiderea unui punct de trecere a frontierei la granița Giurgiu-Ruse – bac. Acest punct de trecere va compensa constrângerile și problemele cauzate de lucrările de reparații la podul de pe partea bulgară.

România și Bulgaria au în vedere un program de dezvoltare a Dunării, care are o importanță strategică pentru transportul de mărfuri. Ce se întâmplă astăzi cu cel mai lung râu din Europa, care este foarte important pentru economiile noastre?

Îmbunătățirea conectivității transporturilor, inclusiv prin asigurarea unor condiții mai bune de navigație pe Dunăre, este de mare importanță pentru mediul de afaceri din România și Bulgaria și va avea un impact major. Dunărea, ca și Rinul, este unul dintre principalele coridoare fluviale ale Europei, cu un potențial mare, care în prezent este subutilizat. În afară de rolul său ca rută de transport care poate lega efectiv Marea Neagră de Europa de Vest, Dunărea are un puternic potențial turistic legat de rutele culturale și de frumusețea naturii de-a lungul coridorului fluvial. Delta Dunării merită să fie promovată pe scară mai largă ca sit al Patrimoniului Mondial Natural UNESCO.

Importanța fluviului pentru securitatea noastră a fost reafirmată și în contextul războiului din Ucraina. Modificările majore ale fluxurilor comerciale au demonstrat necesitatea unei infrastructuri de transport fiabile. De aceea, așa cum am menționat deja, grupul de lucru interguvernamental pregătește măsuri de securizare a navigației pe axa est-vest prin implementarea proiectului FAST DANUBE, dar și pe axa nord-sud pentru conectarea infrastructurii rutiere prin noi poduri (prima fază este cel de-al doilea pod Giurgiu-Ruse).

În prezent, Bulgaria se confruntă cu provocări serioase din cauza suspendării livrărilor de gaz rusesc. Care este opinia dumneavoastră despre această situație?

Solidaritatea între statele membre ale UE este esențială, deoarece apartenența noastră la această Uniune reprezintă elementul de bază pentru securitatea noastră regională. Considerăm că acțiuni precum întreruperea livrărilor de gaze naturale către Bulgaria și Polonia (dacă nu sunt plătite în ruble) ar putea agrava și mai mult insecuritatea. Această evoluție a arătat, de asemenea, modul în care energia a fost folosită, pentru o lungă perioadă de timp, ca o pârghie politică împotriva Europei.

Soluția constă în crearea unei abordări comune și a unui răspuns unificat în întreaga Uniune Europeană. Diversificarea aprovizionării cu energie, a rutelor și a surselor este o necesitate. Finalizarea interconectorului dintre Grecia și Bulgaria în acest an, care era și veriga de infrastructură care lipsea, împreună cu interconectorul deja existent dintre România și Bulgaria, sunt elementele infrastructurii de transport cheie pentru accesul alternativ la volumele de gaze naturale de care avem nevoie, inclusiv cele furnizate prin Coridorul sudic de gaze.

Ar putea Bulgaria să cumpere gaze prin intermediul interconectorului dintre cele două țări de la zăcământul de gaze din Marea Neagră al României, care va fi pus în funcțiune în curând?

Securitatea energetică a României este foarte dependentă de Marea Neagră. Producția de gaze din zăcămintele offshore de acolo oferă o oportunitate de a dezvolta o piață competitivă și integrată în Europa Centrală și de Sud-Est.

În evaluarea noastră, gazele naturale vor continua să fie o componentă importantă a mixului energetic al României. Definit drept un „combustibil-punte”, acesta va fi un substitut important al cărbunelui pentru producerea de energie electrică. De asemenea, este posibil să faciliteze intrarea pe piață a unor noi surse de energie, cum ar fi hidrogenul și biogazul, care vor modela și ele viitorul sistem energetic european. De asemenea, gazele vor contribui la reducerea emisiilor, în sprijinul eforturilor noastre generale în această direcție.

După cum probabil știți, la începutul lunii mai a fost încheiat un acord între Exxon și Romgaz pentru proiectul de gaze Neptun din Marea Neagră. Sperăm că acest acord, împreună cu noua lege privind producția offshore în România, va crea un cadru de reglementare eficient și suficient de robust pentru a ne putea baza pe un parteneriat pe termen lung între toate părțile implicate.

Până în 2026-2027, când se preconizează că va începe producția de gaze din Marea Neagră, se preconizează că România va fi capabilă atât să își satisfacă consumul intern, cât și să exporte cantitățile excedentare pe piețele vecine, jucând astfel un rol-cheie în securitatea energetică regională.

Cum vedeți planurile Rusiei de a tăia accesul Ucrainei la Marea Azov și la Marea Neagră și de a anexa Donbasul la Crimeea anexată? Există vreun risc pentru țara dumneavoastră într-o astfel de evoluție?

De la începutul războiului, România, ca membră a UE și vecină a Ucrainei, a trebuit să se confrunte cu criza complexă provocată de afluxul masiv de refugiați. Pe lângă mobilizarea guvernului în coordonare cu instituțiile europene și internaționale, am avut norocul de a primi sprijinul copleșitor al societății civile. Situația este sub control, iar refugiații au primit un ajutor umanitar adecvat.

Suntem foarte îngrijorați de presiunea expansionistă a Rusiei în regiune și de direcția evenimentelor din Ucraina. Suntem, de asemenea, preocupați de securitatea din estul și sudul Ucrainei. Riscurile la adresa regiunii Mării Negre și a Mării Azov sunt în creștere.

Acțiunile Rusiei în Marea Azov și în Marea Neagră și blocada porturilor nu numai că ne pun în pericol securitatea, dar au și un impact foarte grav asupra stabilității sistemului alimentar global. Situația ar putea declanșa o criză alimentară care va afecta cele mai vulnerabile populații din lume.

România este statul membru NATO și UE cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina. Trebuie să fim mereu vigilenți, dar mesajul pe care îl transmitem în mod constant poporului nostru este că niciun român nu trebuie să se teamă, pentru că suntem foarte bine protejați și avem garanții solide pentru securitatea noastră.

În urmă cu câțiva ani, România a propus formarea unei flote comune în Marea Neagră cu Bulgaria și Turcia. De asemenea, țara dumneavoastră este implicată în Centrul de coordonare navală al NATO de la Varna. Ar putea aceste două inițiative să facă parte din eforturile de descurajare a prezenței militare rusești în creștere în Marea Neagră?

După anexarea ilegală a Crimeei în 2014, România a făcut presiuni pentru o prezență mai mare a NATO în Marea Neagră. Prin urmare, în 2016, am propus o inițiativă legată de mai multe exerciții și activități de antrenament ale forțelor noastre navale în Marea Neagră, în coordonare cu Alianța.

În actuala situație complexă și îngrijorătoare, trebuie să garantăm libertatea de navigație și accesul la liniile de transport maritim în această zonă, care este de mare importanță pentru securitatea NATO.

Războiul din Ucraina a creat condițiile pentru activarea anumitor instrumente în temeiul Convenției de la Montreux. Astfel, NATO și aliații care nu sunt aliați la Marea Neagră au fost nevoiți să se abțină de la creșterea prezenței lor navale pentru a evita creșterea riscului de incidente și de escaladare a conflictului.

În afară de conflictul actual, care sperăm că va fi rezolvat în curând răspunsul la majoritatea provocărilor din regiunea noastră constă într-o prezență mai mare a forțelor NATO în jurul și în Marea Neagră și într-o implicare mai serioasă a Mării Negre în „agenda” Alianței. De aceea, România pledează pentru o prezență mai puternică a NATO în regiune. Aceasta este cea mai actuală problemă de astăzi, deoarece discutăm poziția noastră colectivă pe termen lung în vederea luării unor decizii importante la summitul de la Madrid din iunie.

Securitatea în regiunea Mării Negre este în primul rând responsabilitatea aliaților regionali, iar Bulgaria, Turcia și România sunt bine plasate pentru a participa la eforturile comune de asigurare a securității.

Suntem încântați să putem contribui la formarea Centrului NATO de coordonare navală de la Varna și suntem convinși că acesta va deveni un instrument de îmbunătățire a coordonării maritime între aliații și partenerii regionali și a activităților operaționale maritime ale Alianței pentru a asigura securitatea în Marea Neagră.

Puteți citi și vă puteți abona la revista Manager la http://www.zinzin.bg

Foto: Premierul român Nicolae Ciucă (sursă: arhiv personal)

Citește în limba engleză!

Citește în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author