România şi Bulgaria – adevărul se naşte prin comparatie

Din punct de vedere economic, noi bulgari ne prezentăm mai bine la unele indicătoare şi suntem “depăşiţi” la altele. Între timp schimbul economic şi uman între ambele ţări creşte tot mai mult

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în numărul din mai 2016 al revistei ”Economie”.

Ne-au depaşit românii? Întrebarea atinge o coardă sensibilă din sufletul bulgăresc – senzaţia  că suntem pe ultimul loc în toate clasamentele, că suntem nişte oameni nefericiţi într-o ţară – mama vitregă. Dacă chiar şi români ne-au depăşit, asta înseamnă că dezamăgirea noastră de prezentul ghinionist îşi are bazele sale  solide…

O trecere în revistă a publicaţiilor în  mediile româneşti din ultimii ani, însă arată  aceeaşi atitudine şi la români. În analizele sale economice şi sociale experţii români constată periodic, că ţara lor are cele mai slabe indicatoare din întreaga UE. Adică, chiar Bulgaria o depăşeşte în unele privinţe.

De exemplu, vecinii observă că Bulgaria are mai mulţi kilometri de autostrăzi decât România – 780 km vizavi de 731 km, la o suprafaţă de două ori mai mică şi o populaţie de trei ori mai mică. Sau, că la noi anual sunt înregistrate de câteva ori mai multe cazări de turişti străini, decât la nord de Dunăre.

Veniturile

În acelaşi timp alte statistici dau întâietate vecinilor. În România, din luna mai 2016, salariul minim pe economie este de 1 250 lei, pe când în Bulgaria este de 958 lei. Salariul mediu la nord de Dunăre a fost  2 681 lei la începutul anului 2016, iar la sud – a fost 2 136 lei. Chiar dacă luăm în calcul faptul că banii bulgăreşti au o putere de cumpărare cu 7% mai mare decât cei româneşti, salariul mediu din România rămâne mai mare cu 100 de euro în avantajul vecinilor.

Datele despre creşterea economică, de asemenea, par a fi mai bune la români. După datele Institutului Naţional Român de Statistică în anul 2015 creşterea economică a ţării a fost de 3,7% din PIB. Prognoza pentru 2016 este de o creştere de  4,2% din PIB, iar în 2017 va ajunge la 4,3% din PIB. În acelaşi timp în 2015 în Bulgaria creşterea a fost de 3,1% din PIB. După prognozele elaborate de Unicredit Bulbank, în anul 2016 aşteptările de creştere sunt de 3,4%, iar în 2017 –  de 3,6% din PIB.

Contextul în cazul de faţă relevă o nuanţă importantă. Indiferent de creşterea  ecnomică bună din ultimii ani, sărăcia din România (interpretată ca o parte din  populaţie, care are venituri de mai puţin de  60% din veniturile medii) creşte – de la 21,1% în anul 2010 până la 25,4% în anul 2014. Explicața pe care mediile şi experţii români o dau e că în ţara peste 50% din PIB revine capitalului şi sub 40% revine muncii (10-15% rămănând pentru stat). În Europa de Vest proprţia este inversă – 45-50% revine muncii şi 35-40% capitalului. Iar în toate domeniile economice de bază din România proprietării sunt multinaţionalele străine, care scot profitul în afara ţării. Pentru angajaţii români rămâne prea puţin sau nimic…

Modelul economic

Se vede că în unele domenii Bulgaria face lucrurile mai bine, pe când în altele România o depăşeşte. Lucrul care le apropie pe cele două ţări este modelul economic. Băncile, minele, companiile de distribuţie a energiei electrice sunt proprietate strâină. Sute de mii de bulgari şi români pleacă din  ţările lor, pentru a cauta de lucru în străinătate şi astfel se  scurge în afară mâna de lucru calificată, inclusiv specialişti.

Guvernele se întrec în atragerea investiţiilor strâine. Dar, în loc să le atragă cu o populaţie educată şi cu inovaţii, ele mizează pe impozitele mici şi pe mâna de lucru ieftină. Cu alte cuvinte pe dumpingul social – concurenţă în care se întrec, care dintre ele îi va subestima mai tare pe proprii săi cetăţeni şi socieatăţi, ca să  atragă capitalul strâin.

Şi în România, şi în Bulgaria firmele strâine sunt exportatorii de bază şi contribuie la vitalitatea economiei. În România companiile cu capital strâin au asigurat 71% din exportul total şi 65% din impotrul total de mărfuri în anul 2014, arată Raportul Comisiei Europene din februarie 2016. Raportul analogic al CE pentru Bulgaria, nu conţine date atât de  exacte, dar cu siguranța tendința este similară.

Una dintre diferenţele importante între cele două ţări constă în factorii interni de creştere. Se subliniză cu anumite condiţionări, că pentru Bulgaria un factor de acest gen sunt proiectele europene, care contribuie la creşterea investiţiilor. În România însă, în paralel cu exportul, consumul intern are o  importanţa mare în creşterea PIB.

Specificul românesc

În 2015 guvernul fostului prim ministru  Victor Ponta a introdus pentru alimente cota preferenţială  de 9% TVA. Datorită acestei schimbări însoţită şi de micşorarea  TVA de la 25% la 24%, care a intrat în vigoare anul trecut, consumul privat a crescut cu 4,8%. La  începutul anului 2016 guvernul de la  Bucureşti a mai micşorat TVA la 20%, fapt care se aşteaptă  să stimuleze şi mai mult consumul.

În România există şi un program care încurajează cumpărarea de locuinţe, şi care se numește ”Prima casă”. El asigură garanţiile din partea statului pentru creditele acordate de bănci pentru cumpararea unui apartemnt sau a unei case. Acest program a contribuit la  creşterea investiţiilor cu 6,5% în anul 2015, şi astfel şi la o creştere mai mare pe economie. Spre comparaţie, în anul 2015 creşterea consumului privat din Bulgaria a fost de numai 0,7% după părerea CE. La noi cotele preferenţiale de TVA se aplică numai în sectorul turismului şi al jocurilor de noroc.

Sectoarele economiei

Şi iată că tocmai în turism, înclusiv şi după aprecierile românilor, Bulgaria are rezultate mai bune. După datele publicate de Eurostat în anul 2014 țara noastră a înregistrat 14 milioane de cazări de turişti  străini, în timp ce în acelaşi an România a înregistrat 3,76 milioane de cazări de turişti străini. Românii vin regulat în  staţiunile noastre turistice de pe litoralul Marii Negre şi iarna merg la staţiunea Bansko. În anul 2015 aproape 1 milion de turişti din România au vizitat Bulgaria.

La rândul lor vecinii au întâietate în alte sectoare economice – de exemplu în industria producătoare de autoturisme. La nord de Dunare Renault are făbrici care produc brandul de succes Dacia la Mioveni, lângă Pitești şi Ford, care are fabrică la Craiova. Activitate de producţie desfăşoară şi alţi producători de piese auto – Preh, Yazaki, Autoliv, Kimball Electronics, Shaeffler, Dräxlmaier. Analizele economistului Iavor Alexiev şi a lui Inforgrapher arată că spre sfârşitul anului 2014 în România investiţiile străine directe în industria constructoare de automobile au fost de peste 3,24 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 5,4% din investițiile generale din tară (puţin mai mult de 60 de miliarde de euro). În Bulgaria investiţiile străine directe la sfârşitul anului 2014 au fost în jur de 255 milioane de euro sau 1,2% din investițiile generale străine (în jur de 21,6 miliarde euro).

Deşi, în anul 2015, produsele din sectorul  “ Producţie de automobile, remorci şi semiremorci“ exportată de Bulgaria a crescut la 1,26 miliarde de euro, ea nu reprezintă decât 2,76% din totalul de export al ţării. În România, în anul 2014, exportul din acelaşi sector a fost de 14,17% (7,44 miliarde euro) din totalul exportului (52,5 miliarde euro).

Într-un alt sector economic – outsourcing-ul, ambele țări merg împreună în clasamentele mondiale, care le situiază  printre primele 15 ţări din acest sector. După informaţile prezentate de siteul român de bisiness Actmedia, la nord de  Dunăre în acest sector sunt ocupate  70 000 de persoane. Ele asigură 1,6% din PIB. În Bulgaria după informaţiile date de  Asociaţia bulgară de outsourcing, rezultă că în acest sector lucrează 25 000 de persoane, care asigură 3% din PIB.

Chiar dacă agricultura şi creşterea animalelor sunt nişte domenii de activiate enorm de vaste şi acolo pot avea loc unele comparaţii. La sfârşitul anului 2014 în România se numărau 2 milioane de capete de bovine, 5 milioane de porcine şi aproape 11 milioane de ovine şi caprine. La noi, la acel moment, bovinele erau în număr de  552,8 de mii. Porcinele erau 553 de mii. Iar ovinele erau 1,1 milioane. Se pare că creşterea animalelor este mai bine dezvoltată la vecinii noştri din nord.

În ce priveşte agricultura, în comparaţie cu Bulgaria satele din România sunt vii. 45% din populaţia la nord de Dunăre continuă  să locuiască în sate (în Bulgaria – abia  27,5%). Şi statiscile europene confirmă acest lucru – 1,5 de milioane de persoane sunt ocupate în agricultura românească (dintr-un număr de populaţie în jur de 20 milioane de locuitori). În agricultura bulgărescă în aceeaşi perioadă erau  ocupate 320 000 de persoane (din 7 milioane de locuitori). O parte din explicaţie poate fi faptul, că pământul arabil in România este comasat intr-o masură mai mică, decât în Bulgaria. La sfârşitul anului 2013 suprafaţa medie a parcelelor de pământ din România era de 3,4 ha, în timp ce în Bulgaria era de 12,1 ha.

Dintr-un anumit punct de vedere suprafeţele mici ale parcelelor din România pot fi un indiciu de ”ramânere în urmă”. Dar, pe de altă parte Bulgaria ”mai modernă” de  ani de zile desfiinţeză   administrativ o serie de  localităţi, în care   nu mai sunt locuitori.

Dezvoltarea umană

Dezvoltarea umană nu este determinată numai de consumul, investiţiile şi  cresterea PIB. Chiar dacă România are indicatori mai buni decât Bulgaria în multe clasamente, CE menţionează că numai  34% din gospodariile rurale au toaletă în casă. ”Mai bine de jumătate dintre gospodăriile din România au un laptop, în două treimi există cel puţin un smartphone şi aproape 9 din 10 locuitori au abonament la o rețea de TV prin cablu sau satelit, conform cifrelor oficiale de la ANCOM. Câţi au însă acces la apă potabilă curentă? Răspunsul nu ne face cinste: mai puțin de 12 milioane şi jumătate, adică sub două treimi din populaţia României”, povesteşte televiziunea Pro TV. Aceste fapte arată că vecinii din nord sunt în mai mare masură o țara a contrastelor și că diferențele între oraș și sat la ei sunt mai mari.

Un posibil criteriu obiectiv pentru starea societăţii este Indexul de dezvoltare  umană a Naţiunilor Unite, care ia în vedere venitul pe cap de locuitor, egalitatea şi posibilităţile de realizare ale bărbaţilor şi femeilor, demografia, mediul, munca şi stăpânirea tehnologiilor moderne de  populaţie. Şi la acest criteriu România este ceva mai avansată, deşi nu cu mult. Ea ocupa  locul 52 în comparaţie cu locul 59 pentru Bulgaria. Venitul intern pe cap de locuitor din România este de 18 108 de dolari, pe când pentru bulgari suma este de  15 596 de dolari.

Dar şi Bulgaria îşi are avantajele sale – mortalitatea mamelor în timpul naşterii este de 5 la 100  000, în comparaţie cu vecinii, la  care este de 33 la 100 000. Stastica ONU arată că la noi procentul copiilor care abandonează  şcoala încă din clasele primare este de 3,1%. În România cifra este de 6% din numărul  elevilor. Bulgaria stă mai bine şi din punct de vedere a egalităţii între sexe.

Comerţul bilateral

Comparaţia între ambele ţări arată că între ele se desfăşoară o concurenţă puternică.  Şi ea de cele mai multe ori este pentru penultimul loc din clasamentele europene. Dar, lasând la o parte ironia, tot mai multă lume din cele două ţări înţelege că viitorul constă în colaborare şi nu în rivalitate.

În anul 2015 cifra comerţului bilateral a atins un  nivel record – 3,679 miliarde de euro. Din ele exportul bulgar a fost de  1,893 de miliarde de euro şi importul de 1,786 miliarde de euro. La vecinii din nord a fost înregistrate 2 124 de firme bulgareşti cu capital social de 100 de milioane de euro, a relatat în faţa Agenţiei Focus Bronislav Denev – şeful Serviciului cu problemele economico-comerciale din România. Firmele româneşti înregistrate în Bulgaria sunt 2 544, cu un capital social de  280 de milioane de euro.

Singurii parteneri comerciali ai Bulgariei care o depăşesc pe România în volumul  comerţului exterior sunt Germani şi Italia. În acesta situaţie cu siguranţă România va deveni tot mai importantă pentru Bulgaria – şi ca obiect de comparaţie şi ca subiect de parteneriat. Cunoşterea reciprocă, care are loc între cele două popoare poate să aducă şi surprize.

Lupta împotriva corupţiei

Se pare că cel puţin o parte dintre români consideră, că Bulgaria protejează mai bine interesele sale economice împotriva forţelor din afară. De exemplu, înâinte de retragerea  lui Chevron din România, noi prezentam interes pentru oamenii angajaţi cu protestele pentru protecţia mediului la nord de Dunăre, pentru că am rezistat la presiunea pentru sondarea pământului nostru pentru căutarea gazelor de sist. Când la inceputul anului 2013 în Bulgaria au avut loc protestele împotrivă preţurilor mari la energia electrică şi împotriva distribuitorilor străini de energie electrică, în România brusc a apărut un interes crescut  către vecinii bulgari şi nemulţumirile lor. Noi, însă suntem mai sceptici în privinţa elitei noastre politice, decât pare privit de afară.

La rândul nostru, noi visăm la sistemul justiţiar  român, care a reuşit să pună sub acuzaţie chiar şi un prim ministru în funcţiune, precum, şi să condamne un fost prim ministru. Ca rezultat din  activitatea DNA sistemul politic al ţării se curaţă de dinozaurii din perioada de tranziţie. Se deschide loc pentru feţe noi – un lucru, pe care mulţi dintre noi am dori să îl vedem şi la noi. Poate că primele exemple ale acestei înnoiri se vor vedea la alegerile locale din România, care vor avea loc în iunie 2016. Mulți dintre liderii locali, bine înrădăcinaţi ca primari, au probleme cu justiţia şi nu vor putea candida pentru un mandat următor.

În pofida realizărilor luptei împotrivă corupţiei, de multe ori români au rezerve şi sunt precauţi când trebuie să-şi exprime aprecierea pozitivă pentru aceasta. Ei recunosc rezultatele obţinute până în prezent, dar cred că sunt încă multe de făcut. Chiar şi procurorii de la DNA recunosc că până în prezent corupţia din ţara nu a devenit mai mică.

Nu devine mai mică nici dorinţa românilor şi a bulgarilor de a ne compara între noi. Şi poate că nu în dispute, ci în comparaţie se naşte adevărul.

Sursă: Revista Economie

Citește și în limba bulgară!

About Author