25 aprilie, 2024
n-radeva-700x350
Nadejda Radeva (foto: Nadejda Radeva)

Interviu cu poeta bulgară despre viaţa comunităţii culturale transfrontaliere între Ruse şi Giurgiu

Nadejda Radeva este născută în oraşul Ruse. A absolvit Filologia Bulgară la Universitatea din Şumen ”Episcop Constantin Preslavski”. Scrie poezie, proză, poveşti pentru copii. Are publicate câteva culegeri cu poezii şi cărţi pentru copii. Şi-a făcut debutul ca traducător de poezie română în 2015. A tradus versuri de autori contemporani români, ca Dunia Pălăngeanu, din Giurgiu şi Renata Verejanu, din Chişinău. Este membru al filialei Ruse a Uniunii Scriitorulor din Bulgaria, al Uniunii Sciitorilor Liberi din Bulgaria şi al Uniunii Internaţionale a Creatorilor, care a fost înfiinţată în 2018 în Republica Moldova. În perioadă 2016-2018 a publicat în diferite antologii, editate în Bulgaria şi România. În 2018 a publicat cartea bilingvă cu poezii ”Nu sunt singură” – în limba bulgară şi limba română, ilustrată de pictoriţa din Ruse, Veselina Kamburova, şi redactată de Dunia Pălăngeanu.

Nadejda Radeva partici activ la evenimentele culturale, organizate în comun cu organizaţiile creatorilor români – ”Luceafărul”, ”Constelaţii Dunărene” şi ”Ion Vinea” din Giurgiu, ”Art Creativ” şi ”Amurg Sentimental” din Bucureşti, precum şi Uniunea Democrată a Bulgarilor din România. Este iniţiatoarea a unui număr de evenimente culturale: lecturi literare, întâlniri creative ale poeţilor şi scriitorilor, lansări de cărţi, expoziţii, etc. la care au participat autori din Giurgiu şi Ruse, interpreţi muzicali, pictori. A redactat şi a recenzat cărţi ale autorilor din Ruse.

Doamnă Radeva, în ultimii ani între Ruse şi Giurgiu s-a construit o comunitate culturală transfrontalieră, care se adună nu numai la sărbători şi la evenimente oficiale, ci şi comunică permanent prin vizite reciproce. De ce este important că românii şi bulgarii să se cunoască şi să colaboreze?

Înainte de toate, fundamentul relaţiilor noastre este literatura şi activităţile creative. Un grup de autori contemporani din Ruse şi un grup de autori contemporani din Giurgiu, ale căror drumuri s-au întâlnit la un moment dat, au constatat că au căutări şi scopuri creative comune. Ca autori de poezie şi proză, şi noi şi ei, cautăm câmp de exprimare: scriem, edităm cărţi, le lansăm pentru a găsi public… Pe lânga toate acestea ni se alătură şi oameni de artă: muzicieni, pictori, personalităţi creative, pentru care spiritualitatea se află la un nivel înalt. Este firesc că oamenii care au un spirit activ să se găsească reciproc în oraşele noastre vecine, care sunt pline de viaţa. Este absolut firesc că aceşti oameni devină prieteni, să-şi unească forţele, creeze cultură, chiar dacă ea este cunoscută numai la nivel regional. În acest caz graniţa nu contează, şi nici limbile diferite. Ne înţelegem perfect şi comunicarea este o plăcere pentru noi…

Dvs personal ce va dă comunicarea transfrontalieră? În ce măsură comunitatea culturală transfrontalieră între cetăţenii oraşelor Ruse şi Giurgiu este deschisă pentru noi membri din ambele regiuni şi ţări? Care sunt perspectivele pentru dezvoltarea acestei comunităţi?

Pentru mine personal s-a deschis o lume nouă, datorită faptului că m-am străduit învăţ limba suficient de bine pentru a putea comunica liber cu prietenii mei români. Totul a început cu poeziile Duniei Pălăngeanu, ale cărei versuri citeam în internet şi îmi plăceau. S-a întâmplat aşa că am început să traduc textele ei. Ea a edtat cartea bilingvă ”Miniaturi Dunărene” (2015) şi aşa împreună am creat un produs literar. Apoi întâlnirile culturale s-a înmulţit şi au avut loc cu ocazii diferite: în zilele când se sărbătoreşte naşterea sau se comemorează moartea lui Mihai Eminescu, în zilele ambelor oraşe – Ruse şi Giurgiu, etc. Noi facem evenimentele noastre accesibile pentru toţi cetăţenii oraşelor Ruse şi Giurgiu. Comunităţile literare în care activăm – Uniunea Scriitorilor Liberi din Bulgaria, filiala Ruse şi cele din Giurgiu – cercul literar, ”Luceafărul” şi asociaţia transfrontalieră pentru artă şi literatură, ”Constelaţii Dunărene” sunt organizaţii cu o viaţă bogată, la care se alătură constant noi autori. Devenim din ce în ce mai populari, pentru că mergem înainte împreună. Pe scena românească şi-au lansat cărţile sau şi-au prezentat poeziile autori ca Iordan Vasilev, Jivodar Duşcov, Adrian Vasilev, Elena Vlaicova, Nicolina Todorova, Svetlanda Raşcova, Siika Savova, Valentina Ţveatkova, Raina Preslavska, Tania Seslavska, Miglena Ţvetkova, Ţvetanka Angelova, Todor Bilcev, Iordan Iordanov. O parte dintre aceşti autori din Ruse şi-au publicat textele în revista lunară pentru literatură şi artă ”Valahia”. Dobrin Georgiev şi Veselina Kamburova, care este şi căntăreaţă, şi interpretează la evenimentele noastre la chitară, şi-au prezentat picturile la expoziţii din Giurgiu. Muzicianul Todor Batanov – Teo, a compus un cantec special, dedicat lui Eminescu. Este un fapt că în antologia românească, ”Constelaţii Dunărene”, care a fost editată în 2018, în afară de poeţi din Giurgiu au fost încluşi şi 11 autori din Ruse, precum şi ilustraţii de pictori din cele două oraşe. În 2019 vom edita o antologie literară în limba bulgară, în care vom include şi autori din Giurgiu. Sunt convinsă, că în felul acesta contribuim la activitatea literară din ambele ţări.

Citeşte în limba bulgară!

About Author


Descoperă mai multe la Podul Prieteniei

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Podul Prieteniei

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura