O polarizare serioasă este vizibilă în rândul oamenilor din România

Maria Cereșeva, Radio Darik, 28 noiembrie 2024

Încă un interviu cu Vladimir Mitev despre alegerile prezidențiale și parlamentare din România. Maria Cereșeva îl întreabă despre cei doi candidați, ajunși în turul doi – Călin Georgescu și Elena Lasconi, despre controversa privind influența TikTok, despre motivele rezultatelor electorale surprinzătoare din primul tur al alegerilor prezidențiale și despre așteptările sale de la rezultatele alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024 și prezidențiale din 8 decembrie 2024.

Interviul poate fi urmărit cu subtitrare în limba română, iar transcrierea sa integrală este mai jos:

Maria Cereșeva: Bună ziua din nou ascultătorilor Darik! În conversația noastră anterioară, am făcut o tranziție foarte firească la alegerile din România – ceva care cu siguranță a fost o surpriză. Atât observatorii din vecinul nostru nordic, cât și noi încercăm încă să explicăm ce s-a întâmplat și cum s-a ajuns la victoria neașteptată a populistului de extremă dreapta Călin Georgescu.

Colegul meu Vladimir Mitev este cu mine. Este jurnalist, observator al României și autor al blogului bilingv Podul Prieteniei, care monitorizează relațiile dintre Bulgaria și România. Bună ziua.

Bună ziua, bună ziua.

Lucrurile continuă să se desfășoare destul de violent în România în contextul victoriei, deși nu absolute, a lui Călin Georgescu. Astăzi, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra a două cereri de anulare a alegerilor. Care sunt așteptările în această privință?

Nu chiar așteptări, ci temeri, văd eu. În măsura în care dacă primul tur al alegerilor ar fi invalidat, acest lucru ar crea o mare dezbinare în societate și ar crește foarte mult nivelul de tensiune în societate. Pe de altă parte, există deja o polarizare destul de serioasă în România în acest moment.

Vedem în fiecare seară proteste ale câtorva mii de oameni în București și în marile orașe ale țării. Adică, România se află într-o situație în care există o contradicție în cadrul elitelor sale, care sunt de diferite tipuri. Și trebuie să fie rezolvată cumva, dar probabil că va fi nevoie de timp.

Cumva, până acum, am luat România drept un exemplu de stabilitate. Acolo, cele mai mari două partide, care conduceau prin rotație, au ajuns la o înțelegere. Într-una dintre analizele dumneavoastră, numiți acest lucru o adunare românească. Și, dintr-o dată, aceasta a explodat de la un candidat foarte neașteptat, când, de fapt, agențiile de sondaj însele nu prevăzuseră deloc un astfel de rezultat. Cu toate acestea, există suspiciuni tot mai mari de interferență în procesul electoral prin campania sa TikTok, inclusiv apeluri la demisia administrației locale responsabile cu e-guvernarea. Ați putea explica puțin mai multe despre această saga a campaniei TikTok a lui Georgescu?

Da, într-adevăr, se vorbește că mii de roboți au lucrat în favoarea lui și au avut un impact destul de serios, poate mai ales asupra acelei părți a populației care trăiește mai izolată de marile orașe sau care este în diaspora. El însuși a anunțat că campania pe care a dus-o a avut costuri de zero lei. În același timp, acele reclame care au fost în TikTok au costat probabil niște bani.

Trebuie clarificat exact cum s-a ajuns la o vizibilitate mare pe TikTok, care și ea este o rețea care nu se laudă cu prea multă transparență, și deja există solicitări către Comisia Europeană din partea României să întărească cumva reglementarea pentru ca această situație să nu se mai repete în viitor. Iar vicepreședintele echivalentului românesc al CEM, Consiliul Național al Audiovizualului, a cerut demisia ministrului digitalizării, care a vizitat recent sediul TikTok și nu este clar exact ce făcea acolo și cu ce mandat acționa. Și din această întrebare, din nou, trag un fel de concluzie că există o confruntare în statul român, la figurat vorbind, o mână nu știe, sau cel puțin pare că nu știe, ce face cealaltă mână.

Așa se pare. Întrebare de la un ascultător. Este România o țară TikTok pentru că comentariile de acolo conduc?

Cred că sunt mult mai multe straturi ale acestei nemulțumiri care a dus la acest rezultat și cu siguranță se pot spune mai multe.

Și eu pot să comentez în acest sens – că nu doar TikTok a influențat alegerile. Chiar și în România este cumva de la sine înțeles că partidele au rețele pe teren care pot înclina rezultatul într-un fel sau altul. Au existat deja postări online care au fost confirmate chiar de primarii din unele regiuni ale României, conform cărora Partidul Social Democrat a dat instrucțiuni să se voteze cu Georgescu. Acest lucru este poate surprinzător, dar logica a fost aceea de a-l împiedica pe Lasconi să fie adversarul lui Marcel Ciolacu, despre care se credea că va trece sigur în turul al doilea. Această strategie, dacă este într-adevăr cea pe care o confirmă unii primari, i-a jucat o festă proastă lui Ciolacu, deoarece acesta nu a trecut în turul al doilea.

Ați putea să ne spuneți mai multe despre starea de spirit din societatea românească în ceea ce privește guvernul, pentru că săptămâna aceasta sunt alegeri parlamentare. De asemenea, este foarte important ce se va întâmpla în turul doi, dar alegerile prezidențiale. Dar alegerile parlamentare nu sunt mai puțin importante. Ne putem aștepta la surprize și acolo, astfel încât să existe o schimbare fundamentală în direcția pe care a ales-o România?

Într-adevăr, alegerile parlamentare sunt importante pentru că orice președinte, oricare ar fi el, trebuie să aibă o majoritate în parlament pentru a-și putea continua politicile. Deci vom vedea mai clar din rezultatele de duminica aceasta încotro ne îndreptăm.

Trebuie spus că, în mod neașteptat, Călin Georgescu însuși pare să aibă un partid care îl susține. Este un partid al tinerilor, care are chiar cuvântul „tineret” în denumirea sa. Există și alte câteva partide suveraniste.

Aceste alegeri vor fi un test al cât de influente sunt atitudinile suveraniste. Trebuie avut în vedere că guvernul Iohannis, pe de o parte, a asigurat stabilitate, au fost mai puține dezvăluiri de corupție pentru că cele două partide nu erau în competiție, cele două partide mari colaborau în absorbția fondurilor europene.

Dar acest guvern a creat și o mare nemulțumire tocmai în sectorul suveranist, adică oamenii care sunt legați de tradiție, mai conservatori, mai religioși. Multă vreme, aș spune ani de zile, cât a fost la putere forma cu prim-miniștrii rotativi, au existat podcasturi suveraniste care au pus constant oamenii împotriva lui Iohannis, împotriva celor două partide mari și în sprijinul acestui curent suveranist din România...

Am vorbit cu colegi, jurnaliști din România, oameni progresiști, care spuneau că acest format a garantat stabilitate și un fel de mers înainte pentru România într-o perioadă complicată, o perioadă de război și de tot felul de crize. În același timp, a blocat eforturile anti-corupție din țară – iar anti-corupția din România ne-a servit drept exemplu.

Da, așa este. Vă mulțumesc pentru remarca dumneavoastră. Eram pe punctul de a spune același lucru.

De fapt, există un al doilea segment al societății care este nemulțumit. Aproximativ vorbind, este sectorul ONG-urilor. Și, de fapt, Lasconi, care este celălalt candidat din turul doi, are sprijinul exact al coaliției largi de oameni care susțin tendința ONG-urilor din România.

Noi, în Bulgaria, putem ști despre unele succese ale acestei tendințe, dar merită să o spunem mai clar într-un singur loc, pentru că este foarte influentă în societatea românească. Știm despre spitalul de copii din România care a fost construit cu donații către un ONG. Dacă nu mă înșel, s-au strâns 53 de milioane de euro pentru a construi această clădire și a o returna statului român.

Acesta este, pentru mine, un semn al încrederii pe care o are ONG-ul în cauză. Dar este și un semn al unei comunități mari sau al unei periferii în jurul acestui trend al ONG-ului care, de asemenea, crede și susține oamenii săi, în linii mari. Există, de asemenea, o instituție media de investigații în România care are un buget de peste 1 milion de euro, iar marea majoritate a acestui buget este reprezentată de donații din partea cetățenilor. Pentru mine, acesta este din nou un exemplu că, în România, cetățenii au niște resurse, și nu numai resurse, ci și capital social, încredere în reprezentanții lor, către care direcționează fonduri și le susțin inițiativele. Ca urmare, de fapt, Recorderul este un organ de presă care are materiale și dezvăluiri foarte puternice și, prin urmare, este un exemplu că nu totul în media este în criză în România.

Nu în ultimul rând, primarul Bucureștiului și primarul Timișoarei au venit din cercurile ONG-urilor. Faptul că au ajuns să fie primari ai celor mai mari, mai influente și mai puternice orașe din punct de vedere economic din România este, de asemenea, un indiciu al sprijinului de care se bucură.

Vreau să spun că vorbim despre altceva aici, pentru că unii dintre ascultătorii noștri s-ar putea gândi, ei bine, acum sectorul ONG trage sforile aici. Vorbim mai degrabă despre o țară cu un sector civil destul de dezvoltat și influent, am dreptate?

Da, exact.

Care are o bună reprezentare.

Da. Am avut ocazia anul acesta să particip la un spectacol care a fost organizat de mișcarea tinerilor avocați din România, care este, în linii mari, o mișcare populară. Este o emisiune în care, timp de două ore, diferite persoane, cetățeni, profesioniști, arată cum au făcut o schimbare cu activitatea lor profesională sau cu alegerile lor de viață, o schimbare în sfera publică. Nu știu dacă ascultătorii noștri pot face performanță, dar sunt două ore foarte impresionante în care auzi povești care sunt, de asemenea, oarecum cunoscute în mass-media, povești despre cum este posibilă schimbarea în țara ta. Cred că această atitudine și această emisiune își are efectul și în faptul că românii au un spirit de luptă, așa cum vedem în acest moment, unde există polarizare într-o parte și în alta. Dar românii au sentimentul că sunt pe drumul cel bun și își apără linia.

Bun. Într-una dintre analizele dumneavoastră, scrieți că în turul doi al alegerilor prezidențiale vor concura echipele cu școală socialistă, dacă vorbim de candidatul Georgescu, sau cei care se revendică de la vremurile noi. Dar ambii candidați nu fac parte din partidele fruntașe. Ce putem aștepta de la alegerile parlamentare într-un astfel de caz, dacă ceea ce vedem cu adevărat este o spulberare a modelului actual?

Va trebui să vedem. Încerc să citesc presa internațională și mi se pare că în Germania și în Polonia, unde Tusk este în prezent în frunte, în special în rândul curentului Tusk, există dezamăgire față de ceea ce se întâmplă în România în acest moment.

Este deja evident că Partidul Național Liberal, unul dintre cele două partide majore, îl va susține pe Lasconi în turul următor. Nu știu ce se va întâmpla cu aceste partide. Desigur, ele sunt foarte influente din punct de vedere economic, au mult personal pe teren, au multe structuri. Alegerile locale le-au reprodus, de asemenea, puterea.

Așadar, la fel cum Bulgaria a avut un partid de stat în urmă cu câțiva ani și acesta a rămas influent, presupun că și acestea vor rămâne influente într-o anumită formă. Dar reprezentanții lor nu merg oricum în turul al doilea.

Da, candidații neașteptați merg în turul al doilea. Poate că Lasconi este, de asemenea, criticată în diferite moduri, inclusiv lipsa de experiență.

Aceste alegeri au fost o confruntare între candidați cu defecte, slabi sau neconvingători până la un punct. A fost pur și simplu o alegere foarte dificilă pentru un număr mare de români care sunt de obicei obișnuiți să vadă cine este eroul pozitiv și cine poate inspira speranță.

În cazul lui Lasconi, există videoclipuri cu ea care au circulat și care arată că este oarecum nepregătită într-o mare măsură pentru a fi președinte. De exemplu, în ceea ce privește politica externă, pare destul de slabă. Vorbește în fraze generale și nu este foarte clară cu privire la ceea ce are de spus.

Cu toate acestea, din discuțiile pe care le-am avut cu oamenii care o susțin reiese că ei văd cumva în ea o autenticitate, adică nu este ca acei schmeckeri, cum li se spune în România, care au guvernat până acum. De exemplu, o astfel de etichetă i se pune premierului Ciolacu. Iar faptul că ea este autentică îi convinge cumva pe oameni că o pot susține. De aici încolo va fi important, și bineînțeles, că trebuie să aibă consilieri buni și poate asta este și speranța celor care o susțin, că acești consilieri vor fi oameni în care ei au încredere.

Da, înțelegem că mai degrabă ne putem aștepta ca ea să fie aleasă. Georgescu a servit o surpriză, poate una care dă de gândit, dar poate că acum partidele de status quo se vor pune în spatele candidatului mai previzibil, mai sigur.

Îmi este greu să-mi imaginez că România ar putea avea un președinte ca Georgescu, deși totul este posibil și România este capabilă de surprize. Dar Georgescu însuși este considerat ciudat ca vorbitor. El nu exprimă nicio idee specifică despre ce anume crede el că face ca politician. Există câteva fraze generale, desigur, care sunt analizate – fie despre Rusia, fie despre altceva. Dar el nu a oferit o viziune clară. Această strategie de dezvoltare a sa cu resurse proprii – cum va fi implementată, cine o va implementa… Trebuie să aibă sprijin parlamentar. Trebuie să existe experți. Aceste lucruri nu sunt clare în acest moment, cel puțin din câte văd eu. Mai degrabă, el a reușit să atragă un vot antisistem, ceea ce este ușor de făcut la un moment dat – să canalizezi nemulțumirea. Dar dacă într-adevăr trebuie să o gestionezi, asta necesită acum, poate, un alt tip de comportament și resurse.

Totuși, ne putem aștepta la surprize antisistem în alegerile generale din acest weekend?

Va trebui să vedem dacă partidele suveraniste depășesc un prag sanitar de 35%. Am înțeles din discuțiile cu românii că acesta ar putea fi un fel de criteriu. Dacă rezultatul lor este peste sau mult peste acea limită, e clar că ceva în țară se schimbă într-un mod mai permanent. Dacă sunt până la acea limită, cumva sistemul se va ajusta doar pentru timpul lui Trump, dar ar trebui să fie mai ușor de gestionat decât elitele în exercițiu.

Vă mulțumesc foarte mult pentru acest comentariu atent. Pot să recomand și analizele pe care Vladimir le-a postat pe blogul său și pe Mediapool. Voi copia chiar articolul său în grupul nostru de difuzare – prima sa analiză a rezultatelor alegerilor. Acolo sunt mult mai multe informații atât despre Georgescu, cât și despre Lasconi, și despre acest rezultat în general, care poate că a venit ca o palmă și o surpriză, dar există o analiză de fond care ne arată că nu este chiar atât de surprinzător.

Continuăm să monitorizăm situația din România. Vladimir Mitev a fost alături de noi. În câteva momente, continuăm cu o conversație despre jurnalism și teatru.

Foto: (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author