Rezultatele din alegerile europarlamentare şi din referendumul despre justiţie dă un semn clar că formula actuală a guvernării din Bucureşti este nedorită de majoritatea românilor
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 27 mai 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.
După alegerile europarlamentare politica românească trăiește un nou moment de cotitură. ”Stânga” a pierdut dur, iar dreapta este ”noua” stea ce se afirmă. Conform rezultatelor parțiale oferite de BEC, PNL a primit 26,95% din voturi, iar PSD a obținut doar 23,44% (cu peste 20 de procente mai puțin decât rezultatul câștigător de la parlamentarele din 2016). Un alt partid de opoziție, Alianța 2020 (ce reunește oamenii fostului euro-comisar şi premier tehnocrat Dacian Cioloș plus partidul celor tineri din politica românească, Uniunea Salvați România) a primit 20,08% din voturi. Vor mai câștiga mandate partidul lui Victor Ponta, Pro România (6,74%), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (6,62%) şi partidul fostului președinte, Traian Băsescu (Partidul Mișcarea Populară, cu 5,42%). Partidului partener al social-democraților, ALDE, nici măcar nu a trecut pragul electoral. Pentru ca bucuria să fie completă pentru alegătorii de dreapta, luni după alegeri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 3,5 ani închisoare, fiind acuzat de angajări fictive la direcția de protecție socială Teleorman. Simplu spus, cariera politică a liderului pesedist s-a terminat.
Rezultatele actuale sunt rezultatul mobilizării incredibile a clasei urbane mijlocii la pachet cu demobilizarea unei părți consistente a electoratului social-democrat. Politologul Florin Grecu a precizat pentru blogul Podul Prieteniei că o parte din primarii Partidului Social Democrat au fost nemulțumiți de conducerea centrală a partidului din cauza finanțării insuficiente a proiectelor lor. Iată de ce nu este exclus ca în plan local primarii să fi exercitat o influență în sprijinul adversarilor PSD. Dragnea însuși a declarat în noaptea electorală că a simțit o anumită abandonare a lui. Evident că şi-a dat seamă că atitudinile împotriva lui din partid se multiplică și se întăresc, neavând iluzii în privința rezultatului final. În același timp, partidele de dreapta, PNL, care este membru al Partidului Popular European şi Alianța 2020, care a integrat curente diferite proeuropene şi pro-piață, şi-au organizat bine campania prin structurile lor locale. Rolul tinerilor din USR, care întrețin la foc mărunt o retorică anticomunistă, a fost foarte vizibil. Fără milă PSD şi liderul său au fost supuși din toate direcțiile la un tir de critici virulente.
Victoria forțelor de dreaptă şi ieșirea din politică a lui Liviu Dragnea înseamnă că în curând va fi găsită o nouă formulă a puterii. În ecuația guvernării va intra PNL, la care probabil se vor atașa și partidele mai mici precum Pro România sau PMP. Probabil că Alianța 2020 va susține un astfel de guvern fără a face parte din acordul de guvernare. Nu este clar în ce măsură votanții PNL, care este unul din partidele vechi, fiind în alianță chiar și cu PSD în trecutul apropiat, şi cei ai Alianței 2020, care pretind că fac politică de un alt tip, ar accepta o coaliție. În același timp, alegătorul român a arătat clar că în prezent caută o formulă de guvernare care este diferită de cea aplicată de PSD din 2017 încoace.
Ceea ce se întâmplă acum este mai mult decât încurajator pentru susținătorii PNL şi cei al Alianței 2020. Ei sunt mândri de votul proeuropean ce a dus la schimbarea balanței politice din țară. Se bucură că PSD, considerat un partid al trecutului şi al înapoierii, pierde. Electoratul tradițional al social-democraților – oamenii din satele şi orașele mai mici, precum şi angajații din sectorul de stat, se uită cu anxietate la viitor. Le este frică că va fi aplicată o nouă politică de austeritate, că vor pierde unele avantaje fiscale şi sociale primite în timpul PSD. Speranțele lor se leagă de faptul că interesele lor vor fi apărate într-o Românie în care elitele urbane tradiționale au acces mai facil la pârghiile puterii. Este evident însă că oamenii lui Liviu Dragnea au pierdut o parte importantă din electoratul lor – locuitorii urbani din clasa de mijloc, oamenii cu profesii intelectuale. Probabil că pentru ei a fost o umilință să fie guvernați de un premier precum Viorică Dăncilă. Mai există cel puțin o nuanță în ceea ce privește reflecțiile despre vot. Politologul Aurelian Giugăl notează că România este (de facto) de mult o semicolonie (cum a mai și fost succesiv în istorie), iar rezultatele de la urne reflectă balanța reală de putere din plan intern şi extern.
În ziua alegerilor europene în România a avut loc şi un referendum privind reformele din justiție. Răspunsurile de la întrebări trebuiau să meargă în sensul încetării practicii ordonanțelor de urgență în ceea ce privește reforma legilor judiciare şi să blocheze orice ipotetică încercare de a fi introduse amnistia şi grațierea celor inculpați pentru corupție.
În condițiile balanței politice după euro-vot, astfel de încercări probabil că nu vor mai exista. Justiția românească a suferit în ultimii doi ani şi jumătate – nu doar din cauza reformelor legislative, ci şi din cauza dezvăluirilor despre abuzurile din timpul „epocii de aur” a anticorupției, când Laura Koveşi a fost în fruntea DNA. O întoarcere în trecutul epocii de aur este improbabilă, formarea așteptată a unei majorități noi probabil că va duce reforma justiției într-o nouă direcție, diferită de cea urmărită în ultimii doi ani şi jumătate. Asta este un semn bun pentru președintele Klaus Iohannis, acum la jumătate de an distanță de alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2019. Rămâne acum de văzut care va fi formula guvernării, în stare să-i satisfacă pe cât mai mulți români.
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
