Vecinii de la nord au o problemă serioasă cu răspândirea coronavirusului. Însă ei tratează cu mai mare grijă omul de rând şi afacerile
Vladimr Mitev
Acest articol a fost publicat pe 5 aprilie 2020 pe site-ul sediului din Sofia al Consiliului European pentru Politică Externă. El arată starea măsurilor socio-economice împotriva crizei din România şi Bulgaria la începutul lui aprilie.
Această săptămână România a intrat în scenariul 4 al stării de urgenţă, după ce au fost confirmate peste 2000 de bolnavi de corona virus la nivel naţional. Asta înseamnă că oraşe întregi sau judeţe pot fi puse sub carantina. Asta s-a întâmplat deja la Suceava, unde peste jumătate dintre pacienţii din spitalul judeţean au contractat COVID-19. România aplică măsuri mai serioase decât Bulgaria – ieşirile afară în cusrsul zilei au loc printr-o declaraţie în care se stipulează scopul ieşirii, iar între orele 22 în seară şi 6 în dimineaţă este interzisă mişcarea pe străzi.
În acest context probabil este bine că deocamdată pandemia de corona virus avansează mai încet în Bulgaria. Însă o particularitate a ”modelului bulgăresc” de rezolvare a crizei este că măsurile socio-economice sunt mai slabe decât în multe alte ţări europene, inclusiv decât cele ale vecinei de nord. Asta ar putea fi o reminiscență a unei încă puternice inerții guvernamentale de a menține un buget echilibrat şi de dorința Sofiei de a accede către eurozona. Dar cum spunea guvernatorul Băncii Populare Bulgare Dimitar Radev într-un interviu acordat Nova Tv marele scop – intrarea în anticamera eurozonei, se amână în condiţiile actuale.
Deocamdată guvernul bulgar nu este prea darnic în ceea ce privește măsurile sociale. Nu există măsuri pentru şomeri pe termen lung. Nu s-a făcut nimic nici pentru cei 215 000 persoane fizice autorizate. Până acum Bulgaria se baza pe cererea din Europa de Vest şi pe posibilitățile crescute ale clasei urbane de mijloc, dar paturi mari ale populației se simţeau marginalizate. În aceste condiţii un model pentru măsuri eficiente – nu doar pentru grupurile vulnerabile, ci chiar pentru business, care este segmentul cel mai susținut în Bulgaria, poate fi găsit în România.
Să începem cu business-ul. Conform măsurilor întreprinderile mijlocii vor beneficia de credite cu condiţii avantajoase, care vor fi garantate la un nivel de 80% de către stat. Valoarea maximală a acestor credite dacă se folosesc pentru muncă este până la 5 milioane de lei (1,02 milioane de euro), iar dacă se folosesc pentru investiţii – până la 10 milioane de lei (2,04 milioane de euro). Garantarea se ridică la 90% din finanţare în cazul creditelor pentru microîntreprinderi, iar linia de credit se poate ridica până la 500 000 de lei (102 000 de euro) pentru întrepdinderile mici şi 1 milion de lei (204 000 de euro) pentru cele mijlocii. Ministerul Finanţelor va subvenţiona până la 100% dobânzile pentru creditele garantate. Plățile de dobânzi vor fi subvenţionate din momentul acordării creditului până la 31 martie 2021. Perioada de plata a creditelor va fi 36 de luni cu posibilitatea de extindere de încă 36 de luni. Perioada pentru creditele având ca scop investiţii va fi 120 de luni.
Între timp capitalul Băncii Bulgare de Dezvoltare a fost mărit cu 500 milioane de leva (255,7 milioane de euro), cu care vor fi acordate credite băncilor comerciale şi vor fi acordate credite fără dobânda afacerilor în dificultate care vor garanta cu acțiuni de capital aflate în proprietatea lor. BBD va acordate credite cu condiţii ”considerabil avantajoase”, dar neclare în prezent. La fel ca în România BBD va garanta până la 80% din creditele. Până la 20% vor fi garantate de către băncile comerciale.
Senatul Român a adoptat pe 31 martie 2020 o lege, conform căruia persoanele fizice şi firmele vor putea amâna plata facturilor la utiltăţi (apă, curent electric, gaz natural, salburizare, telefoane, internet şi televiziune de cablu) pentru o perioadă de până la 3 luni după intrarea în vigoare a legii. Apoi va trebui să plătească eşalonat pentru o perioadă de 12 luni aceste restanțe fără dobânzi şi penalizări pentru intărziere. Se introduce şi plafonare la preţurile medicamentelor, ale materialelor sanitare, ale dizpozitivelor medicale cu o marjă de 10% peste preţul de producţie pentru producători şi de 10% peste preţul producatorului pentru distributori. Se plafonează şi preţurile din magazine pentru produsele alimentare din coşul minim de consum conform aceluiaşi principiu. Mai mult, în Senat a fost depus un proiect de lege, care stipulează că locatarii, firmele, profesioniştii, instituţiile publice şi persoanele juridice ale căror activitate a fost interzisă sau împiedicată prin aplicarea legilor instituţiile de stat, legate de starea de urgenţă, vor fi scuţite de plata chiriilor pe imobilele, înregistrate ca sedii sau loc de muncă. Chiar în prezent conform unei ordonanţe de urgenţă a guvernului întreprinderile mici şi mijlocii care au certificat de stare de urgenţă, emis de Ministerul Economiei, a Energiei şi a Mediului pot amâna plata chiriilor pentru imobilele închiriate dacă ele reprezintă sediul sau sedii secundare.
În Bulgaria unii reprezentanţi business-ului se plâng că trebuie să plătească chirii, iar nu au activitate economică, din care să genereze profit. Problema cu chiriile va apăra şi la chiriaşii, care au intrat în şomaj.
Guvernul bulgar a anunţat un pachet economic de 4,5 miliarde de leva. Măsură de bază este o schemă de acoperire a 60% din venitul de asigurări pe salarii, plătite de angajatori ai căror cifre de afaceri sunt în scădere (schema este pentru 1 miliard de leva – 511 milioane de euro). 50 milioane de leva (25,56 milioane de euro) vor fi date intr-un pachet de îndemnizaţii de sărbătorile pascale pentru pensionarii cu veniturile cele mai reduse, care nu pot acoperi siguranța traiului zilnic. 200 milioane de leva (102,22 milioane de euro) vor fi acordate pentru credite de consum fără dobândă până la 1500 de leva (766,66 de euro) pentru persoane cu concediu neplătit. Jumătate milard de leva (255,7 milioane de euro) vor fi distribuite între ministerele afacerilor interne, a apărării şi a sănătăţii pentru remuneraţii suplimentare cauzate de noile atribuții provocate de pandemie.
”Ministrul socialist Deniţa Saceva a informat că vor fi acordate 20 milioane de leva (10,22 milioane de euro) pentru segmentul social, care va acoperi 12 000 de oameni aflați în nevoie, cărora li se vor livra hrana, medicamente şi servicii sociale adiţionale. Vor fi distribuite până la 1500 de tone de produse alimentar împachetate”, scrie site-ul radioului ”Europa Liberă”. Se prevede amânarea plății taxelor până la 30 iunie 2020, care înseamnă 600 milioane leva (306,66 milioane de euro) mai puțini bani la buget, care vor rămâne la dispoziţia oamenilor. 500 milioane de leva (255,55 milioane de euro) vor fi acordate Băncii Bulgare de Dezvoltare şi se aşteaptă că acestea vor crea credite de 2,5 miliarde de leva. Aşa ca pachetul de fapt are o valoare de 2,8 miliarde de leva (1,43 miliarde de euro) sau 2,3% din PIB pentru anul 2019, în timp ce efectul de multiplicare se ridică la 4,5 miliarde de leva.
În România pachetul anunţat de stimulare a economiei şi de sprijin pentru cetăţeni este de 30 miliarde de lei (6,21 miliarde de euro) sau 2,6% din PIB din 2019. Aşteptatul efect de multiplicare este de 100 miliarde de lei (20,68 miliarde de euro). Ministerul finanţelor Florin Cîţu a declarat că numai pentru plata salariilor celor 1 milion de oameni aflați în şomaj tehnic (cu contracte suspendate de muncă, din cauza imposibilităţii intreprinderilor de a funcţiona) statul poate plăti câte 4 miliarde de lei (830 milioane de euro) lunar ”mai mult de o lună”. Ordonanţa guvernamentală prevede că perioada în care contractul de muncă este suspendat la iniţiativa angajatorului din cauza încetării temporare a activităţii, cel puţin 75% din salariul de bază din contractul individual de muncă să fie plătit pe linia compensărilor de şomaj, dar nu mai mult de 75% din salariul minim brut. Aşa-numitele persoane fizice autorizate şi oamenii care au întreprinderi, fără alți angajați, vor putea beneficia de salariul minim pe economie în cazul opririi activităţii. Se prevede recuperarea TVA-ului în valoare de 9 miliarde de lei (1,86 miliarde de euro), concedii medicale de 2,7 miliarde de lei (560 milioane de euro) şi alte cheltuieli bugetare. Cîţu a mai spus că numai ministerul sănătăţii a primit până în martie 1,7 miliarde de lei (350 milioane de euro) suplimentare în legătura cu lupta împotriva virusului corona. Plata taxelor aferente locuinţelor, terenurilor şi a maşinilor este prolungită până în iunie 2020.
Ministrul fondurilor europene Ioan Boloş a prezentat câteva feluri în care România îşi va sprijini cetăţenii prin măsuri socio-economice. Un fond de 300 milioane de euro va fi folosit pentru cheltuielile pe salariile oamenilor în şomaj tehnic. Echipamentele medicale şi combinezonele de protecţie vor putea fi cumpărate cu bani europene în valoare de 350 milioane de euro. Va fi acordat sprijin financiar la departamentele de terapie intensivă, care conform diferite variante se va ridica la o sumă între 135 milioane de euro şi 250 milioane de euro în funcție de numărul paturilor adăugate. Nu în ultimul rând vor fi sprijinite chelutielile pentru asistenţi sociali. 1000 de asistenţi sociali vor servi 100 000 de persoane în vârsta fără venituri, aflate în autoizolare. Vor fi acordate 250 milioane de euro pentru pachete de igienă personală şi hrana pentru oamenii cu venituri sub venitul mediu – 1,1 milioane de oameni.
Între timp la mijlocul lui martie 2020 s-a declarat că Bulgaria va avea în întregime 1,358 miliarde de euro bani europeni pentru lupta cu pandemia şi dimensiunile ei socio-economice. Dintre aceștia 812 milioane de euro vor veni dintr-un fond special al UE pentru lupta împotriva corona virusului. Nu este foarte clar cum vor fi cheltuiţi aceşti bani. Deocamdată există indicii că vor fi folosiți pentru a cumpăra echipament medical, combinezone de protecţie şi că vor fi acordați câte 1000 de leva (511 de euro) personalului medical şi nemedical din prima linia în lupta cu corona virusul.
În Bulgaria a fost introdusă o interzicere a popririlor şi a executărilor silite, realizate de executorii judecătorești privaţi. În România executările sililte au fost de asemenea oprite cu excepţie cazurilor în care cei executați au unde să locuiască în condiţiile pandemiei. A fost promulgată posibilitatea de a fi înghețată plata creditelor conform dorinţei persoanei îndatorate, indiferent dacă este o persoană fizică sau juridică. Încă de la începutul stării de urgenţă s-a emis posibilitatea ca unul dintre cei doi părinţi sau singurul părinte, acolo unde este cazul, să poată folosi zile libere pentru a îngriji copilul în condiţiile în care unităţile educaiţonale sunt închise. Zilele libere se plătesc în valoare de 75% din salariul de bază fără că suma să depăşească 75% din salariul mediu brut.
Lista măsurilor din ambele ţări nu este completă, dar permite a se contura o idee asupra acţiunilor guvernamentale în condiţiile epidemiei de corona virus şi a crizei socio-economice. Criza din ambele ţări se va adânci. În România rata celor infectaţi creşte brusc. În Bulgaria însă încercarea pentru cetăţeni nu este legată doar de sănătatea fizică, ci şi de securitatea socio-economică şi psihică. Nimeni nu raportează în statistica pentru epidemie drama bulgarilor sănătoși, dar slabi în sens social.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
