Cea mai mare corupție în România e în sectorul de IT
Partajează asta:
Alexandru Cioaca (centru) explică cum stau lucrurile cu IT în România, fiind observat cu aprobare de la Emilian Enev (stângă) și Martin Panaiotov (dreaptă) de la Startup Factory (foto: Vladimir Mitev)
Experți de IT din România și Bulgaria s-a întâlnit în Universitatea din Ruse pentru a sârbători primul an de la inființarea a lui Startup Factory și a discuta
”Folosirea de la metode nestandarte pentru popularizarea online regiunilor transfrontaliere (între România și Bulgaria – nota editorului) e necesar, poate să fie făcut și o sa fie realizat. E chestie de găsirea mijloacelor potrivite pentru comunicare. Trebuie să se folosească drept dizain. Să se găseasca mesajul verbal exact. Produsul așa creat trebuie să fie mic, pentru a putea atrage atenție. Dar realizarea lui trebuie să fie la nivel maximal înalt”, a spus în timpul unui forum a lui Startup Factory profesorul român de științe computerice Alexandru Cioaca.
Pentru primul an de la inființarea NGO-ul din orașul Ruse Startup Factory, organizația bulgară a organizat ”un panel de discuție pentru sectorul de IT și ecosistema entrepreniurală din România și capitală București”. Au fost invitați Alexandru Cioaca (născut în Giurgiu), care e profesor în Universitatea Europei de Sud-Est ”Lumină”, Ștefan Prodan (din Călărași) – fondator companiei VeriTech Solutions, Robert Mergeani (din noul din Giurgiu) – Linux entusiast și expert de securitate și Valer Karamihai – inginer de software și freelancer.
Invitații au împărtășit propria exepriența managerială în startup proiecte. Au discutat și colaborarea transfrontalieră în sfera de tehnologii și temele societale – ca lupta împotriva corupției din România și sufletul antreprenor generăților tănăre romanești.
Iată ce au împărtășit invitații români înainte publica ruseană:
Pentru posibilitatele de colaborare transfrontalieră:
Alexandru Cioaca: ”Ne gândim că poate să facem ceva, care să conectează București, Giurgiu, Ruse, și de ce nu încă Sofia, Călărași, Silistra, Sviștov, Turnu Măgurele. Trebuie să facem cățiva pasuri pentru a fi realizat. În primul rând trebuie să trecem bariera culturală. Imaginați-vă – în Giurgiu noi am crescut ascultând-ul pe radioul ”Pristis” (radio privat din orașul Ruse, care a existat de la 1993 până la 2006 – notă editorului). Am avut un prieten, care a învațat limba bulgară doar de la ascultarea radioului… Podul care face legatură între Ruse și Giurgiu e foarte important. Dacă cineva călătorește cu mașina de la Europa până la Asia, el va trece exact acest pod. Imaginați-vă cât mare e valul, care trece zilnic prin vama. În acest moment noi nu putem folosi pe acești clienți potențiali.
Noi trebui să facem slabiciunele noastre locale într-o putere. De exemplu Bucureștiul e mare și bogat. Dar devine din ce in ce mai stufos. Spațiu de ofis e foarte scump. Dar în Ruse și Giurgiu e mai ieftin. Se poate să gasim un serviciu, care e de folosit pentru toți. De exemplu, arhivarea documentelor. Simplu improvizez cu această idea. Giurgiu e doar la 50 km distanța de la București. Să ne gândim cât oameni lociuesc in radius de 100 km. Se poate să se ridică la 4-5 milioane.
Ruse e piața limitată. Chiar și Bulgaria e piața mică, pentru că nu exista mulți oameni, care sunt gată să platesc pentru servicii digitale. În acest caz pentru startup-ul bulgar e mai bine să are că ținta Europa, și chiar mai bine – SUA și Canada, pentru că acolo dobândesc tehnologii noi mai repede și sunt gată să platesc pentru ei. Daca un startup român se poate să se folosească doar de la piața română pentru a se dezvolta?
Ștefan Prodan: ”Abordarea mea de biznes a fost să caut clienți locali. N-am folosit de reclamă. Am folosit de la model ”biznes to biznes”. De exemplu – caut cineva care are product, dar încă n-are sait pentru el. Când începeți local, puteți veni la clientul, să-i vorbesc în limba sa și el o să vă înțelege mai bine, decât dacă comunicați cu american. Dacă faceți o greșeală, care o să se întâmplă cu siguranța în începutul muncii, e mai bine să aveți și legatură personală, decât doar cea de afaceri. În acest caz el o să poate să accepta greșeala. Dacă lucrați cu client american prin Skype și faceți chiar și o greșeală o să-l pierdeți foarte ușor. Nu vă spun să râmăneți local. Dar spun să începeți local și apoi să creșteți. O altă problema, care am avut afara României e chestie de credința, inclusiv de credința pentru păstrarea datelor. E mai ușor să se creeze credința mutuală cu un client local. Dacă păstrați date în SUA, se poate că americani o sa-le accez. Iată o cauza mai multă de a cauta clienți locali.”
Pentru sufletul entreprenural tânărilor români:
Alexandru Cioaca: ”Până unde văd de la lecturi mei, generația tânără iî place să se ocupă cu biznes… Nivelurile înalte antreprenoriatul printre români tănări se poate explică cu faptul, că mulți angajatori forța angajații sai să înregistreze firma, prin care să-le angajeze și așa să primesc relief. În convorbirele cu studenți pentru propria orientare profesională înțeleg că 40% dintre ei nu vor să lucrează pentru alt șef, dar preferă să aibă propriul biznes.
Pentru capitalul uman din România:
Alexandru Cioaca: ”Capitalul uman la noi e și putere, și slabiciune. E putere, pentru că încă exista omeni în România cu capabilitate tehnice, care iî place să studieze. Încă avem oameni, care crează și fac lucruri noi. Dar în același timp noi pierdem sânge din cauza emigrației. Oameni, care au plecat țara, ar fi putut să fac lucruri buni pentru ea, dacă ar fi râmăs. Astăzi avem problem uneori chiar să găsim un dizainer grafic bun. Profesionaliștii au plecat – în London, în Cicago sau undeva. ”
Pentru lupta împotriva corupției în România:
Alexandru Cioaca: ”Cred ca sistema judiciară influențează mediul de afaceri stopând oameni răi și corupte de a face rău. Dar înca n-am văzut etapul doi în această lupta împotriva corupției, în care biznesul mic sau alte tipuri de biznes îndeplinesc locurile pusti, care au fost liberate de la firmele acestor condămnați. Se poate să ajungem și acolo. Sper să fie așa. Sper că lupta împotriva corupției nu va stopa. Magistrați trebuie să înțelege că politicieni n-au drept să le spun pe ei ce să facă.
Simțul comun românilor pentru lupta împotriva corupției este nadejdă. Dar în același timp are și dezgust de la aceste, care au furat bani. Aceasta simțire e amestecata. În anumit sens justiție se aplică cu întârziere. Dar cel puțin ea este aplicată.”
Ștefan Prodan: ”Cea mai mare corupție e în IT sectorul. Acolo se vând licenze de software 100 ori mai scumpe decât normal. Vedem că marile jucători în sectorul cu mii de angajați participă în această corupție. Dacă vrei să realizezi comanda publică, trebuie să mergi la târg. Marele jucător vine acolo cu proprii firme mici. Își face concurența singur. Apoi câștigă. Rezultatul e că primește bani pentru lucruri proaste. Am văzut o aplicație, care permite profesorilor la școli să scrie număre online propriilor elevi. 500 000 au fost cheltuiți pentru asta. Se fură mulți bani în sectorul, pentru că nimeni nu pricepe de tehnologii. Nimeni nu înțelege ce înseamnă un licens de software. Din această cauza el se poate vânde pentru 1 milion dolari… Statul român a platit alte 500 000 dolari pentru saitul e-România, care o creatura cea mai obișnuita HTML.
Citește și în limba bulgară!
