Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat la 20 iunie 2016 pe saitul revistei A-specto.
Oare președintele bulgar Rosen Plevneliev a meritat ordinul național ”Steaua României”, pe care l-a primit pe 15 iunie de la omologul sau român Klaus Iohannis? Și care sunt contribuțiile către statul bulgar ale lui Iohannis, care e șef de stat doar de un an și jumatate, contribuții care l-au dus la ordinul ”Stara Planina”cu bentiţa, dat de Plevneliev în aceași zi?
Mediile din România și Bulgaria s-au focusat asupră dimensiunilor geopolitice ale ideii eșuate pentru flota anti-rusă din Marea Neagră și au rămas calme în ce priveşte multele întrebări rămase fără răspunsuri, pe care vizita lui Iohannis le-a deschis. Dar faptele vorbesc. În prima zi a vizitei, atât președintele român, cât și colegul său bulgar au răspuns la o întrebare jurnalistică, că vor acționa împreună în susținerea ideii române pentru flota anti-rusă sub egida lui NATO în Marea Neagră, la care va participa și Turcia (vezi addendumul ”Comentarii în legatură cu vizita lui Iohannis în Bulgaria”). A doua zi – 16 iunie, la amiază, Premierul bulgar Boiko Borisov, ministrul aparării Nicolai Nenciev și Președintele Plevneliev împreună s-au retras de la idea pentru această structura militară, ”așa cum e propusă” și fără aprobarea lui NATO.
Câtevă ore mai tărziu, lângă orașul Marten, în apropierea oraşului Ruse, Iohannis a făcut remărci importante, pentru a stopa ”interpretările”. ”Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră”, a declarat Iohannis, adaugând că inițiativă maritima se referă la traininguri și exerciții comune ale celor trei tari riverane Mării Negre, membre NATO – România, Bulgaria și Turcia. De la București a venit opinia premierului român Dacian Cioloș. In opinia domniei sale la Sofia s-a vorbit nu despre flotă, ci despre colaborarea în Marea Neagră sub egida Alliansul între țările membre riveriane din regiunea.
Pentru a putea înțelege ce s-a întâmplat de fapt, e bine să ne uităm la multiplele contexte în care s-a desfăşurat cazul.
Contextul internațional
Idea pentru flota NATO în Marea Neagră a fost exprimată pentru prima dată în ianuarie 2016 de ministrul aparării român Mihea Motoc, dar neoficial se discută deja aproape de un an. În aprilie Motoc concretizează că în această flota poate intra România, Ucraina, Georgia și SUA.
”Problema” e ca nu e posibil juridic nicio țara din afară Mării Negre să aibă vreo navă militară în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Această face necesară o rotație constantă a navelor, care costă mult, în caz că navele aparţin țarilor NATO, care nu sunt riverane.
Idea unor țări regionale, care încearcă să fie lideri în confrontația cu Rusia – România, Ucraina sau Turcia, este să ”încarce” NATO nevele proprii, adică să pună NATO în confrontare cu Moscova, explică ministrul-adjunct al afacerilor externe bulgar Liubomir Chiuciucov în interviul pentru televiziunea ”Bulgaria On Air”. Orice formaţie similară anti-rusă din Marea Neagră o va avea pe Turcia că lider, pentru că ea are cea mai mare flotă dintre toţi participanți posibili. Dar până la acest moment Bulgaria întotdeaună a rezistat diplomatic încercărilor Turciei să unească flotele regionale sub egida să – chiar dacă în capacitatea să de aliat NATO Sofia face exerciții navale comune cu Turcia.
România a sperat că va primi susținerea pentru flota la nivel regional și așa ar fi forma lobi la summit-ul NATO din Varșovia (8-9 iulie 2016), care va aproba proiectul pentru flota anti-rusă din Marea Neagră. Dar acum Iohannis declară că idea nu a fost pentru flotă, ci nimai pentru exerciții comune ale celor trei țări din NATO de lângă Marea Neagră.
Contextul românesc
Fostul Președinte Traian Băsescu a declarat în Facebook despre întâlnire: ”Eşec jenant la Sofia. Preşedintele Iohannis a plecat la Sofia având ca obiectiv să obţină oficial acordul Bulgariei pentru a se crea o Flota NATO (România, Bulgaria, Turcia) la Marea Neagră. Cum a fost posibil ca Preşedintele Iohannis să plece la Sofia cu un obiectiv anunţat, iar la Sofia să primească un refuz public de la bulgari?! Cum au pregătit MAE,MApN, consilierii preşedintelui obţinerea acordului Bulgariei? De ce SIE nu l-a prevenit pe Preşedinte? Domnul Preşedinte Iohannis a fost victima unor incompetenţi şi a creat un eveniment politic negativ, greu de surmontat din punct de vedere al credibilităţii în interiorul NATO, dar şi în interiorul UE. Un Preşedintele nu face o vizită bilaterală pentru a fi refuzat de parteneri, ci o face doar în momentul în care înţelegerea este negociată până la detaliu, iar rostul vizitei este acela de a valida şi parafa înţelegerea. Altfel, Preşedintele este penibil. În mod normal, la această oră, Lazăr Comănescu, Mihnea Motoc, Directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, şi consilierii de politică externă şi cel de securitate naţională nu trebuiau să mai fie în funcţii.”
Ceea ce Băsescu consideră o incompetență, ziarul apropriat lui ”Evenimentul zilei” o consideră un semn, că instituțiile probabil nu-l susțin pe Iohannis. ”Există responsabili ai statului român obligați să se asigure că Klaus Iohannis nu va fi pus într-o situație penibilă. Ei trebuia să negocieze în prealabil cu partea bulgară și, la cel mai mic semn de refuz, să-l sfâtuiască pe seful statului să renunțe”, a explicat jurnalistul Silviu Sergiu. El a subliniat că Lazăr Comănescu (ministrul de Externe), Mihnea Motoc (ministrul Apărării Naţionale), Mihai Răzvan Ungureanu (directorul Serviciului de Informații Externe – SIE), Bogdan Aurescu (consilier prezidențial de poltica externă) și gen. Ion Oprișor (consilier prezidențial pentru securitate națională) trebuie să răspundă la întrebarea: cum de a ajuns România într-o situație atât de jenantã în plan internațional și să suporte consecințele în funcție de gradul de vinovãție. Sergiu crede că cea mai mare responsabilitatea are SIE.
Această hipoteză are importanța să, în măsura în care în ultimele săptămâni înainte de vizita lui Iohannis la Sofia au crescut contradicțiile între președintele român și directorul SIE Ungureanu. Ei a fost legate atât de articolele împotriva președintele din medii, care se consideră că sunt apropiate de ofițeri din SIE, cât și cu cererea președintelui pentru demisia șpionului, trimită cu sms.
În ultimii ani în medii s-a scris că fostul premier și candidat de președinte în 2014, Victor Ponta, a fost colaborator SIE. Victoria lui Iohannis la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 a fost lovitură împotriva lobiurile de securitate din România, care continuă să încerce să-şi recupereze influența. După eșecul de la Sofia în mediile românești se impune impresia că în politica externă a României lipseşte profesionismul – lipsă, personificată de Iohannis.
Contextul bulgaresc
Ca și în România, la noi cazul se desfâșoară într-un context intern specific. Se pare că caștigătorul e premierul Boiko Boriosv, după intervenția căruia poziția bulgească s-a schimbat la 180 grade. Dacă asta a fost pentru el un fel de a câștiga puncte, atât pe plan intern înainte de alegerile prezidențiale, cât și pe plan extern, comparându-se cu naivistul euroatlantic convins Plevneliev?
Iubirea sovăitoare a poporului către omul, care a dat ministerul de externe lui Daniel Mitov, ministerul aparării lui Nicolai Nenciev și președinția lui Plevneliev, arată că cea ce s-a întâmplat la 16 iunie dă rezultate. Cel puțin, Bulgaria evita o nouă confrontare cu Rusia. Evident, Bulgaria n-are interes să-i piardă pe turiști ruși, său să-şi înmormânteze șansele de a deveni cu ajutorul rusesc hub-ul regional de gaze.
Contextul regional
În România Borisov este ajutat să obţină imaginea dorită. Analizele în mediile românești îl numesc în masă ”rusofil”, care a evitat idea pentru flota anti-rusă din Marea Neagră. Mediile bulgare slugarnice au încercat să creeze impresia că relațiile cu Turcia ramân strânse după actiunile premierului. Dar ziarul ”Capital” citează ambasada Turciei, care declară că contractul pentru readmisie a refugiaților nu a fost revocat.
În interviul pentru Radio Plovdiv, general maior Săbi Săbev – președintele Uniunii Ofițerilor de Rezerva ”Atlantic” și fost reprezentant al Bulgariei în comandamentul militar NATO la Bruxelles a descris cazul cu flotă și vizita lui Iohannis că ”o operațiune hibrida”, fără să stipuleze cine a comandat aceasta acțiune și ce scopuri are.
De fapt NATO în acest moment nu susţine oficial idea pentru o flota anti-rusă sub egida sa în Marea Neagră, inclusiv din cauza limitelor legale, stipulate de Convenția din Montereau din 1936. Nu chiar toţi membrii NATO sunt susținatorii confrontației cu Rusia. La 18 iunie ministrul afacerilor externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier a criticat exercițille NATO în Polonia și țările baltice, comparandu-le cu ”saber rattling” și ”war mongering”.Legaturile apropriate între Borisov și guvernul german pot explica o parte din cea ce s-a întâmplat la Sofia.
Dar marele răspuns al întrebării ”De ce?” e legat cu SUA. Când România a propus flota anti-rusă comuna în Marea Neagră, în Turcia premier încă era Ahmet Davutoglu, considerat occidentalist. După demisia lui problemele Ankarei cu kurzii, vecinii și Vestul au atins un alt grad mare.
Deși e în NATO, Turcia încearcă să subminieze misiunea natovistă din Marele Egea, care vrea să prevină traficul de persoane. Nu e de mirare, că politologii bulgari, care sunt cunoscuţi cu antipatia lor către Rusia, acum explică că dacă Bulgaria ar participa la flota anti-rusă din Marea Neagră nava ei ar fi subordonată ambițiilor reigonale ale Turciei. ”Bulgaria e țara suverană și securitatea noastră e funcția interesului național bulgar, nu e funcția ambițiilor pentru hegemonia turcească în Marea Neagră”, a declarat expertul Ognian Mincev pe blogul său.
Deznodământul
Este posibil că SUA a înțeles că influența Turciei nu trebuie să crească adițional în regiune, și că NATO nu câștiga din astă. Dar Bucureștiul n-a putut să renunţe repede la propria propunere. În același timp Sofia a dat dovadă că poate avea poziţie proprie în privinţa Rusiei.
În Vest există lobiuri diferite. Nu toate dintre ele vor să intre în confrontare directă cu orice preț și oricând cu Rusia. Din această cauză, poate chiar paradoxal, toți implicații în acest caz sunt interesăți să mușamalizesc cât mai bine propunerile de confrontare cu Rusia. Acum România a dovedit că este unul dintre aliaţii apropriaţi ai Statelor Unite în regiunuea, în timp ce Sofia a creat impresia de rusofilie. Bulgaria, la rândul său, demonstrează că protejează interesele sale naționale în loc de a avea abordări ideologice care ajung la extremitate. Fiecare parte își joacă jocul.
Pentru tandemul de „șoimi” regionali Plevneliev și Iohannis (ambii sunt fără rădăcini adânci în aparatul de stat în tările lor) n-au decât să se consoleze cu schimbul de jucării – adică cu ordinele înalte de stat…
Comentari în legatură cu vizita lui Iohannis în Bulgaria:
Jurnalist le întreabă pe ambii președinți la presconferința din Sofia, 15 iunie 2016 :
La Summitul de la Varşovia veţi avea o poziţie comună care să susțină o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră? Şi ce şanse de reușită credeţi că va avea un asemenea demers, având în vedere ostilitatea Rusiei?”
Raspunsul președintelui Republicii Bulgaria, domnul Rosen Plevneliev:
Ambele state sunt îngrijorate şi împărtăşesc aceasta şi problemele care rezultă din aceasta. Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia. Aţi auzit şi ieri poziţia Guvernului bulgar prezentată de Ministrul Apărării din Bulgaria, domnul Nenchev, după ce s-a întâlnit la Bruxelles cu omologul din România. A declarat foarte clar care este poziţia Bulgariei. Bulgaria sprijină iniţiativa şi va participa cu până la 400 de militari pe principiul rotaţiei. Dar nu numai asta, prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României.
Răspunsul preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis:
Această iniţiativă navală la Marea Neagră vine în contextul în care, între timp, toată lumea recunoaște importanța strategică extraordinară a Mării Negre şi a zonei Mării Negre, importanţa extraordinară pentru întreaga construcţie NATO în această parte a lumii. Noi nu dorim să revenim la Război Rece, şi noi în niciun caz nu dorim să ne pregătim să atacăm pe cineva. Dar noi dorim să fim în situaţia de a ne apăra şi a dovedi că suntem aici. Aşa trebuie citită iniţiativa navală pe Marea Neagră şi credem că este natural şi este corect ca la această iniţiativă să participe ţările riverane, în primul rând, ale Mării Negre. După cum am subliniat şi cu alte ocazii, România nu doar primeşte securitate, noi vrem să și participăm şi să oferim la rândul nostru securitate în regiune. Şi atunci, această iniţiativă, la care credem că vor participa cu mult entuziasm, în afară de România, Bulgaria şi, sigur, Turcia, este una pe care vrem să o creăm local, dar să obţinem în scurt timp umbrela NATO, fiindcă noi suntem aliaţi în NATO. Această propunere va fi concretizată, vom face paşi pentru a ajunge la o formă concretă, vom descrie cum evoluează în timp. Probabil vom începe cu exerciţii simple, de compatibilizare, de training, şi vom vedea cum evoluează în timp. Important este să prezentăm această iniţiativă aliaţilor din NATO şi să încercăm să-i convingem că această iniţiativă vine în sprijinul întregii alianţe.
Președintele român Klaus Iohannis declară în orașul Marten, județul Ruse, 16 iunie 2016:
Această iniţiativă pe care am prezentat-o, şi am prezentat-o atât preşedintelui, cât şi prim-ministrului (Bulgariei -n.r.), este o iniţiativă care ţinteşte o colaborare, practic, în zona exerciţiilor comune şi a training-ului a forţelor navale româneşti, bulgare şi turceşti. Aceasta este aşa-numita iniţiativă navală, deci se referă la forţele navale, se referă la exerciţiu şi training comun. Noi credem că această iniţiativă, în final, trebuie să se găsească sub umbrela NATO, fiindcă toate trei ţările riverane, România, Bulgaria şi Turcia sunt aliaţi în NATO. Unde a apărut, probabil, o înţelegere greşită, este conceptul de flotă NATO. Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră.
Președintele trecut Traian Băsescu scrie în Facebook, 17 iunie 2016:
Eşec jenant la Sofia. Preşedintele Iohannis a plecat la Sofia având ca obiectiv să obţină oficial acordul Bulgariei pentru a se crea o Flota NATO (România, Bulgaria, Turcia) la Marea Neagră. Cum a fost posibil ca Preşedintele Iohannis să plece la Sofia cu un obiectiv anunţat, iar la Sofia să primească un refuz public de la bulgari?! Cum au pregătit MAE,MApN, consilierii preşedintelui obţinerea acordului Bulgariei? De ce SIE nu l-a prevenit pe Preşedinte? Domnul Preşedinte Iohannis a fost victima unor incompetenţi şi a creat un eveniment politic negativ, greu de surmontat din punct de vedere al credibilităţii în interiorul NATO, dar şi în interiorul UE. Un Preşedintele nu face o vizită bilaterală pentru a fi refuzat de parteneri, ci o face doar în momentul în care înţelegerea este negociată până la detaliu, iar rostul vizitei este acela de a valida şi parafa înţelegerea. Altfel, Preşedintele este penibil. În mod normal, la această oră, Lazăr Comănescu, Mihnea Motoc, Directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, şi consilierii de politică externă şi cel de securitate naţională nu trebuiau să mai fie în funcţii.
Foto: Klaus Iohannis (sursă: YouTube)
Sursă: A-specto
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsltter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
