Ţara est-europeană este poarta către pieţe ca cele din Rusia, Belarus şi Ucraina, are o diaspora bulgărească mare, iar în anul 2017, 209 000 de moldoveni au venit în Bulgaria ca turişti
Vladimir Mitev
Începând cu 1 iulie 2016, Bronislav Denev este şeful Serviciului pentru problemele economice şi comerciale pe lângă ambasada Bulgariei la Chişinău. Înainte de asta a fost şeful aceluiaşi serviciu pe lângă ambasada Bulgariei la Bucureşti. În timpul mandatului său în Bucureşti schimbul comercial între Bulgaria şi România a crescut mult, pentru care Denev a fost distins de către Ministerul Economiei din Sofia pentru cel mai bun serviciu pentru problemele comerciale şi economice în 2011/2012, şi în acelaşi clasament a primit locul al doilea în 2015/2016. El totodată a fost premiat de către Asociaţie de hoteluri şi retaurante din Bulgaria, Uniunea de balneologie şi spa turism din Bulgaria şi alte instituţii din Moldova, România şi Bulgaria.
Blogul ”Podul Prieteniei” a stat de vorba cu Bronislav Denev despre succesele în relaţiile comericale, economice şi turistice între Bulgaria şi Republica Moldova.
Domnule Denev, business-ul dezvoltă activitate intensă în România, dar Republica Moldova pare că rămâne mai necunoscută şi mai în afară de interesele sale. Ce nu se ştie şi nu se înţelege bine despre această ţară în Bulgaria? Ce posibilităţi de business oferă ea? De ce este important ca bulgarii şi business-ul bulgăresc să caute contacte şi colaborare cu cetăţenii acestei ţări?
Republica Moldova este ignorată într-un mod nemeritat într-o mare măsură de către business-ul bulgăresc. De fapt aici se poate face un business foarte reuşit. Ţara este poarta către pieţe ca Rusia, Ucraina şi Belarus, iar Bulgaria în acest moment respectă sancţiunile europene către Federaţia Rusă. Business-ul bulgăresc ar fi bine venit în Republica Moldova prin întreprinderi comune în domenii ca farmaceutica, medicina veterinară, cosmetica, industria de conserve, IT şi nanotehnologiile, industria uşoară. Întreprinderi comune aici vor da posibiltate pentru un preţ de cost redus şi cheltuieli de transport mai mici pentru realizarea producţiei. Statul moldovean permite scutiri de taxe şi taxe vamale preferenţiale, care sunt în beneficiul investitorilor străini. Iată de ce business-ul bulgăresc ar trebuie să vadă perspective în Republica Moldova. Avem nevoie de o atitiduine pragmatică la fiecare nivel către aceasă ţară, care se schimbă sub ochii noştri.
La prima vedere există interes către Moldova. În 2016, 208 de firme bulgăreşti au exportat produse către această ţară. În 2017, numărul firmelor exportatoare bulgăreşti s-a ridicat la 411. Însă creşterea în exportul bulgăresc a fost de doar 18 milioane de dolari. Adică creşterea numărului firmelor este aproape dublă, însă nu este în aceeaşi măsură în termeni de valoare.
În opinia mea potenţialul pentru colaborare este mult mai mare, iar cele două ţări realizează deocamdată nu mai mult de 15% din el. În Moldova trăieşte a doua cea mai mare diaspora bulgărească din Europa după Ucraina. Asta contribuie că Bulgaria să fie respectată de moldoveni, şi deschide posibilităţi în plus de contacte bilaterale. Bulgarii şi moldovenii sunt apropriaţi ca mentalitate, tradiţii naţionale, sărbători, bucătărie. În Moldova toţi – tineri sau bâtrăni, vorbesc limba rusă, chiar dacă de aproape 6 ani limba oficială este cea română.
Aşa că este necesar să fie făcute analize economice aprofundate, luându-se în vedere mentalitatea poporului, necesităţile pieţii moldoveneşti şi aproprierea de pieţile cu multe milioane de consumători, care conferă o valoare în plus a contactelor economice cu Republica Moldova. Business-ul nostru pierde de la subestimarea acestei ţări ca partener comercial.
Care sunt sectoarele puternice ale exportului bulgăresc către Republica Moldova şi respectiv ce produse reprezintă cea mai importantă parte din importul moldovenesc în Bulgaria? Care sunt tendinţele în comerţul bilateral din ultimii ani şi ce arată datele pentru schimbul comercial bilateral pentru 2017?
În 2017 schimbul comercial a realizat un record – 169 milioane de dolari (un salt de 23% în raport cu 2016). A crescut exportul moldovenesc către Bulgaria, dar a crescut şi exportul bulgăresc. El s-a ridicat cu aproape de 30% şi a ajuns la 80 de milioane de dolari. Este un rezultat mai slab decât în perioadă 2012-2014, dar mai bun decât în toţi anii de după 2014 sau înainte de 2012. În acelaşi timp importul moldovenesc în Bulgaria s-a ridicat la 89 de milioane de dolari. Pentru al doilea an consecutiv bilanţul comercial este negativ pentru ţara noastră.
În export predomină combustibilii minerali, uleiurile şi produsele obţinute din destilarea lor (16,5 milioane de dolari, o creştere cu aproape 5 milioane de dolari în raport cu 2016), maşinile şi aparatele electice, materialele electrice şi componenţii lor (13 milioane de dolari – de două ori mai mult decât în 2016), materiale plastice (6,8 milioane de dolari – mai puţin decât în 2016). Noi mai exportăm şi produse farmaceutice, produse legate de ”transportul aerian şi cosmonautică”, reactoare, maşini şi cazane, stilcă şi articole din sticlă.
Exportul moldovenesc în Bulgaria conţine seminte oleaginoase şi fructe, diverse feluri de seimnte, plante industriale şi medicinale (33 milioane de dolari), maşini şi aparav[d te electrice, materiale electrice şi componenţii lor, reactoare, piese pentru maşini şi aparate, cazane (17 milioane de dolari), aparate şi instrumente optice fotografice şi cinematografice de măsurare şi control, instrumente medico-chirurgice şi altele (11 milioane de dolari). Republica Moldova mai exportă către Bulgaria zahăr şi produse zahăroase, uleiuri şi combustibili minerali, băuturi nealcoolice şi acoolice, sticlă şi articole din sticlă.
O mare parte dintre aceste grupe de produse sunt tradiţionale în comerţul bilateral. Evident, există reexport de produse, dar el de asemenea arată dorinţa de parteneriat. Apelul meu este că aceste date să fie studiate atent în Bulgaria, astfel că companiile interesate să poată face analiza sa şi să decidă ce interes ar putea să realizeze în Republica Moldova.
Ce rol joacă bulgarii etnici în Republica Moldova pentru dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale? Cum văd bulgarii din Moldova posibilitatea să lucreze în Bulgaria în turism, unde salariile sunt mai mici? Oare ei sunt tentaţi să se stabileze în Bulgaria sau în cea mai mare măsura cei care dezvoltă activitate la noi îşi păstrează legăturile şi se întorc în locurile lor natale din Moldova?
Subiectul despre importul de cadre din străinatate este ”o bombă cu ceas”. Eforturile în această direcţie nu vor rezolva problema cu deficitul de cadre în Bulgaria. Copiii noştri trebuie să crească, să studieze şi să-şi realizeze competenţele în patrie. Însă mulţi dintre conceţăţenii adulţi vârstnici care ar fi trebuit să facă asta deja au plecat din Bulgaria.
Există proprietari deosebiţi de hoteluri din Bulgaria, dar există şi patroni care arată grijă pentru salariaţii săi abia atunci când ei sunt deja extrem de demotivaţi şi demisionează. Am citit că după o demisionare masivă a cadrelor din hotelurile şi restaurantele de pe litoralul bulgăresc al Mării Neagre, patronii au decis în sfârşit să le ofere salarii de 2000 de leva (aproape 1000 de euro). Este o reacţie extrem de întârziată.
În sezonul turistic din vară anului 2017, mulţi dintre ei au acceptat în hotelurile lor, salariaţi tineri din Moldova şi Ucraina care nu au lucrat pe baza unor contracte de muncă şi n-au avut celelalte documente necesare legale. Aceşti salariaţi lucrau pe baza de ”burse” sau ca ”schimb de experienţă”. Este o poartă în lege, care este folosită de unii cu succces.
În Republica Moldova există plângeri că apar nişte escroci care oferă salarii de 400 de euro lunar, dar de fapt salariile sunt de 400 de leva lunar (în jur de 200 de euro). Din ce în ce ma mulţi patroni îşi căută salariaţi din Moldova, Ucraina şi Macedonia care au paşaporte bulgăreşti, pentru a evita cheltuielile de primire a documentelor de angajare. Însă salariaţii cu cetăţenie bulgără angajaţi astfel sunt într-o situaţie nesigură şi pot fi trimişi uşor înapoi către ţara de origine, rămânănd nemulţumiţi.
Astfel de practici dăunează imaginii Bulgariei peste hotare. Mulţi bulgarii din Moldova sunt tentaţi să lucreze în Bulgaria. Însă o mare parte dintre ei s-au “fript” din cauza unor oferte atrăgătoare de muncă din partea unor patroni şi intermediari necorecţi din Bulgaria. Ştirile despre astfel de experienţe circulă rapid.
Iată de ce este necesar că în Bulgaria să fie format un sistem clar şi stabil de instituţii, agenţii şi biriouri pentru angajare din străinatate, care să aibă obligaţii şi drepturi clar definite. În loc de a dauna imaginii ţării noastre în străinatate, aceste instituţii trebuie să-o prezinte ca o ţară unde se cauta cadre cu anumită calificare şi se oferă condiţii de muncă clare, inclusiv şi salarizare. Întregul proces de relaţii între candidaţi de muncă în Bulgaria şi ţări ca Moldova trebuie să fie “îmbrăcate” în contracte, inlcusiv transportul din Moldova şi permisul de muncă. În momentul de faţă drumul acestor salariaţi către Bulgaria este mult mai diferit şi uneori este chiar ilegal. Dacă patronii bulgari sunt capabili să propună oferte de muncă reale, şi nu false, şi bulgari etnici şi moldoveni vor dori să lucreze la noi.
În ce măsură este dezvoltat turismul între ambele ţări?
În 2017 puţin peste 14 000 de turişti bulgari au vizitat Moldova. Aceasta este o scadere cu aproape de 0,5% în raport cu anul 2016.
Este remarcabil însă interesul turistic moldovenesc pentru Bulgaria. În 2015 el a crescut cu aproape de 29,3% în raport cu anul 2014. În 2016 s-a ridicat cu încă 10% în raport cu anul 2015. În 2017 a crescut cu încă 16,8% şi a ajuns la 209 000 de turişti (din totalul de 290 000 de moldoveni, care au vizitat ţara noastră în 2017). Republica Moldova ocupă locul 10-11 ca număr de turişti străini care au vizitat Bulgaria.
Moldova are o populaţie de aproape 3 milioane de persoane. Un astfel de număr de turişti înseamnă că cetăţenii ei au un interes mai mare decât cetăţenii ruşi, ucraineni, britani, polonezi, turci. Iată de ce turismul bulgăresc trebuie să fie promovat într-un mod specific în Republica Moldova. Interesul pentru Bulgaria ca destinaţie turistică este mare, chiar dacă timp de 10 ani niciun ministru bulgar al turismului n-a vizitat Moldova, iar timp de 4 ani n-a venit nici vreun ministru-adjunct al turismului.
Ministrul Nikolina Angelkova a anunţat recent ideea ca ţarile din Balcani să se unească în promovarea sa ca destinaţii turistice prin standuri comune la expoziţiile turistice internaţionale, prin pachete turistice comune pentru turiştii din alte ţări şi continente. Eu susţin o asemenea abordare, pentru că noi am vorbit şi acţionat în această direcţie încă în 2011/2012. Asta se ştie în Bulgaria. Se pare că timpul pentru astfel de colaborare a venit.
Când am fost şeful serviciului pentru problemele comerciale şi economice în Bucureşti în 2011/2012, a fost făcut primul pas către o asemenea unire a ţărilor din Balcani. Atunci serviciul a organizat o întâlnire la nivel înalt a conducatorilor din turism din Bulgaria, Serbia, România, Macedonia şi Moldova într-un hotel reprezentativ din Bucureşti, care aparţine preşedintelui asociaţiei române de proprietari ai restaurantelor şi hotelurilor – Mohamad Murad.
Serviciul dvs. organizează constant evenimente în Bulgaria şi Moldova, la care se prezint firme şi posibilităţi pentru business bilateral. Ce evenimente urmează sau au fost deja realizate acest an? În ce măsură ei reuşesc să realizeze potenţialul pentru legături de business de succes bulgaro-moldovneşti? Ce alte iniţiative aveţi?
În 2018 ambasada şi serviciul pentru problemele comerciale şi economice vom organiza noi întâlniri între business-ul din Moldova şi cel din Bulgaira. Căutăm colobarare pentru diverse iniţiative. De exemplu, am trimis o scrisoare-propunere către guvernul din Sofia că zborul pe ruta aeriană Sofia-Odesa-Sofia să facă o aterizare intermediară la Chişinău. O astfel de dezvoltare îi va înlesni pe cei care călătoresc între Bulgaria şi Republica Modlova. Acum sute de mii de oameni pierd câte 6 ore cu măşină pentru a ajunge la litoralul bulgăr si chiar şi mai mult dacă doresc să ajungă la Sofia sau la staţiunile de iarnă.
Dorim că producătorii bulgari de alimente să-şi deschidă propriul lor magazin de reprezentare la Chişinău. În momentul de faţă unele companii din Bulgaria îşi analizează posibilităţile pentru participarea într-un astfel de proiect.
Am făcut convorbiri iniţiale şi am făcut propunere pentru deschiderea unei sere pentru producţia roşiilor roz bulgăreşti în Moldova, pentru infiinţarea unei întreprinderi comune de conserve, pentru întrepridneri comune de farmaceutică, pentru o conferinţă în sfera IT, pentru un amplu forum de medicină în cardiologie, chirurgie cardiacă şi în domeniul bolilor cardiovasculare, la care să participe specialişti din Bulgaria. Avem şi alte iniţiative.
Serviciul pentru problemele comerciale şi economice pe lângă ambasada Bulgariei din Moldova este deschis către business-ul din ambele ţări, şi este gată să colaboreze în iniţiative concrete, care îşi doresc să promoveze comerţul şi investiţiile bilaterale şi contactele umane între ţările noastre.
Citeşte şi în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
