Interviu cu organizatorul al alergării de 15 km între centrele oraşelor Giurgiu şi Ruse – despre colaborarea româno-bulgară în sport, despre cultura alergării, care se afirmă în România şi Bulgaria, şi despre spiritul european al evenimentului sportiv
Vladimir Mitev
Evgeni Ignatov este un atlet bulgar şi preşedintele clubului de atletică uşoară ”Dunav” Ruse. A câştigat medalie de aur la Jocurile Olimpice alternative din 1984 de la Moscova şi are rezultate bune de la multe competiţii din Europa de Vest în anii 80 (inclusiv medalie de argint de la championatul european pe distanţă de 3 km din Grenoble în 1981). Începând cu anul 2016, Ignatov este forţa motrice a Concursului Internaţional de Alergare al Spiritului Liber ”Giurgiu-Ruse” – un eveniment sportiv, în cadru căruia în fiecare toamnă alergătorii trec distanţa între centrele oraşelor Giurgiu şi Ruse (15 km). Evenimentul este organizat de către municipalităţile celor două oraşe şi de către cele două cluburi de atletică uşoară – Dunav Ruse şi Dunarea Giurgiu. În fiecare an par evenimentul este organizat de către partea bulgară, începe la Giurgiu şi se încheie la Ruse, iar în fiecare an impar, partea română organizează evenimentul care începe la Ruse şi se încheie la Giurgiu. Alergarea este pe şosea şi trece pe Podul Prieteniei între Ruse şi Giurgiu.
Domnule Ignatov, pe 29 septembrie 2018 a avut loc pentru al treilea an consecutiv Concursul Internaţional de Alergare al Spiritului Liber ”Giurgiu-Ruse”. Care este bilanţul dvs. ca organizator şi cum arată evenimentul actual în comparaţie cu cei doi anteriori?
În opinia mea aceasta a fost cea mai reuşită competiţie dintre cele trei. Organizatorii – Municipalitatea Ruse şi clubul de atletică uşoară ”Dunav” din Bulgaria şi Municipalitatea Giurgiu şi clubul sportiv ”Dunarea” din România au asigurat cele mai bune condiţii pentru competitori. 245 de alergatori din 8 ţări au parcurs distanţa de 15 km între centrele celor două oraşe. Între ei au fost cei mai tari competitorii din România şi Bulgaria. Au participat şi alergatori buni şi atractivi din Kenia. Pentru mine ca organizator însă este important faptul că au participat şi mulţi amatori, care iubesc sportul pentru plăcerea şi nu pentru premiile sau performanţele de vârf. Am văzut în Giurgiu şi Ruse cum participanţii şi publicul se bucurau că are loc acest eveniment unic pentru regiunea noastră. Această bucurie împărtăşită este cel mai mare premiu pentru noi – organizatorii.
Face impresie faptul că indiferent de prezenţa importantă a alergatorilor de origine africană, mulţi români şi bulgarii, inclusiv sportivi din oraşul Ruse, au luat premii. Românca, Roxana Bîrca, a câştigat primul loc dintre femeile, depăşind alergatoarele din Kenia. Au fost realizate noi recordi pentru distanţa de 15 km. Ce imagine a stării atletismului din România şi Bulgaria a arătat alergarea ”Giurgiu-Ruse”?
Există sportivi, care au participat în cele trei ediţii. La prima ediţie Roxana Bîrca a finişat pe locul patru, la ediţia a doua ea a fost pe locul doi, iar acum – spre bucuria mea, ea a învins. Am invitat-o cu două săptămâni înainte de eveniment, ea şi-a confirmat participarea, a venit şi s-a împus peste alergatoarele bune din Kenia. A doua a finişat o competitoare din Kenia – Ruth Matebo. Anul acesta ea a câştigat maratoanele din Stara Zagora şi Varna.
Participarea atleţilor din oraşul Ruse, de asemenea a fost foarte bună. Stoian Vladkov a finişat pe locul şapte. Sava Todorov a ocupat locul zece. Championul european pentru paraatleţi pe distanţă de 1500 m pentru anul acesta Hristian Stoyanov a finişat pe locul 14. Milka Mihailova a fost prima în grupul femeilor în vârstă de peste 40 de ani.
Se poate spune că nivelul mediu al alergatorilor români depăşeşte în unele cazuri cel al concurenţilor lor bulgari – mai ales la femei. Indiferent de asta, cred că în general atleţii din România şi Bulgaria sunt de aceeaşi valoare. În decursul anilor alergatorii când din una, când din cealalta ţară aveau superioritate. Există o paritate şi la amatori. Anul acesta în grupul bărbaţilor în vârsta de peste 50 de ani au câştigat competitorii români, în timp ce la femeile din acest grup au câştigat alergatoarele bulgare.
Evenimentul care a avut loc este o idee a Dvs., dar se realizează ca o iniţiativă bulgaro-română, pentru care colaborează instituţii, firme şi cetăţeni din România şi Bulgaria. Cum s-a născut această idee? Cum evaluaţi colaborarea între partenerii români şi bulgari în acest proiect?
Am organizat acest eveniment împreună cu Anelia Nuneva. Ca competitori am participat cu ea la mai multe turniruri din Europa de Vest şi America. Am vrut să contribuim pentru oraşul nostru în care şcoală de atletism tradiţional este puternică. Acumulând experienţă în organizarea unor competiţii diferite, treptat am ajuns la ideea despre acest eveniment unic în care se trece graniţa între două ţări europene pe Podul Prieteniei de peste Dunare. Am vrut să arătăm că oamenii din regiunea noastră sunt liberi, că prin sport putem depăşi graniţele între noi, că putem sărbători apropierea şi înţelegerea noastră.
Am intrat în contact cu primăriile din Ruse şi Giurgiu. Aveam nevoie de susţinerea instituţiilor de stat, pentru că în cazul acesta se trece o graniţă intre state. Începutul a fost dificil. Dar ideea a fost primită bine de către partenerii români. Primarul municipiului Giurgiu s-a angajat să ne susţină. Am găsit înţelegere şi sprijin la poliţia de frontieră din ambele ţări. Aşa s-a ajuns la primul eveniment din 2016.
Alergarea nu este realizată pe un loc gol. Ruse este leagănul atleticii din Bulgaria. Aici s-au format sportivi foarte vestiţi – campionul olimipic Hristo Markov, care are toate medaliile posibile la triplu salt, Rostislav Dimitrov – de asemenea campion la triplu salt, Anelia Nuneva, Nadejda Gheorghieva şi mulţi alţi medalişti. În anii 80 aici avea loc o competiţie foarte puternică pe pistă, numită ”Tinereţe”. După ce am renovat pista din Ruse în 2011, am decis împreună cu Anelia Nuneva să renaştem competiţia ”Tinerete”. Ea are loc deja de şase ani, şi s-a afirmat în calendarul sportiv naţional şi european. Sporitvi din ţările balcanice participă regulat la ea. Peste 40 de tineri atleţi români au participat la ultima ei ediţie. Alergarea ”Giurgiu-Ruse” este o dezvoltare a experienţei noastre cu competiţia ”Tinereţe”.
Această alergare ocupă deja un loc important în calendarul european de sport şi în calendarele naţionale de sport din România şi Bulgaria. Ea precedă maratoanele din Bucureşti şi din Sofia cu două săptămâni. Astfel şi amatorii şi profesioniştii se pot pregăti şi se pot testa înainte de aceste două evenimete de anvergură. În maratonul din Sofia participă 3000-4000 de oameni. În Bucureşti aleargă 6000-7000 de persoane…
…Există o tendinţă ca alergarea să devină din ce în ce mai populară în România şi Bulgaria?
În ultimii ani observ în Bulgaria ceea ce vedeam în anii 80 în Vest. Oamenii devin conştienţi că trebuie să se mişte. Toţi cei în vârstă de peste 30 de ani trebuie să aibă grijă pentru sănătatea lor. Iar alergarea este accesibilă pentru toţi. Nu se cere o investiţie mare şi nici sală ca să alergăm. Trebuie pur şi simplu un echipament sportiv şi dorinţă. Iar evenimente ca acesta permit fiecăruia să verifice ce poate face. Am văzut că sunt oameni în vârsta de peste 70 de ani, care i-au invins pe unii mult mai tineri. Vrem să încurajăm modul de trai sănătos.
Am văzut că la eveniment au fost prezenţi şi un grup de alergatori din Serbia sub conducerea fostului campion european de alergare pe distanţă de 3 km în sală, Dragan Zdravkovici. Au fost şi alergatori din Kenia, Marea Britanie, Austria şi alte ţări. Cum alergarea spiritului liber plasează Ruse şi Giurigu pe harta lumii ca o destinaţie sportivă şi turistică?
Dorim ca alergarea să fie cunoscută în afară graniţelor Bulgariei şi României. Este dificil să fim recunoscuţi în străinatate. Însă mă bucur că treptat se aude că evenimentul este foarte bine organizat. Deja de trei ani facem asta şi avem experienţă. Exist interes străin. Dragan Zdravkovici a venit cu un grup de competitori sârbi. Mă bucur că competitorul meu de acum 30 de ani a arătat respect către evenimentul nostru. El este foarte vestit în ţările din fosta Iugoslavia, a rămas mulţumit şi ne aşteptăm că anul viitor să avem participanţi din şi mai multe ţări – inclusiv din Balcanii de Vest.
Ne gândim cum putem adăuga un element turistic la evenimentul acesta, care să prezinte oraşele noastre. Ruse şi Giurgiu au ce să arate oaspeţilor săi ca experienţe turistice, ca istorie. Este posibil de exemplu să propunem sportivilor o plimbare cu vaporul pe Dunare, să le propunem o taxă simbolică pentru întrare în muzee sau alte bonusuri, care să decurgă din participarea lor la alergare. Ne gândim la aceste probleme şi vom căuta o soluţie, dar cu siguranţa pe lânga această alergare mulţi străini vin pentru prima dată în oraşele noastre. Iar asta conţine un potenţial că cele două oraşe să găsească noi prieteni.
În afară de faptul că oraşele Ruse şi Giurgiu colaborează în realizarea acestui eveniment sportiv, între ele şi cluburile lor sportive, în principiu există colaborare în ateltism şi în alte sporturi. Ce trebuie să ştim despre această colaborare?
Între ambele oraşe întotdeauna a existat colaborare sportivă. Când am renăscut competiţia ”Tinereţe” primii participanţii au fost atleţii din Giurgiu. Am ţinut să-i invităm şi ei au acceptat. Cred că Ruse are o bază sportivă bună din punctul de vedere a pistei în aer liber. Giurgiu are o sală excelentă pentru atletism. Aşa că iarna mergem să ne antrenăm în sala din Giurgiu şi suntem primiţi bine acolo. Iar vara, atleţii din Giurgiu vin să se antreneze la noi. Cele două oraşe sunt foarte apropiate şi au multă experienţă în colaborarea lor în orice domenii.
Ce trebuie să aşteptăm de la alergarea din anul viitor? Cum vă simţiţi Dvs. după sfârşitul ediţiei a treia a concursului sportiv?
Mulţumesc voluntarilor de la Casa Tineretului şi de la clubul ”Dunav” Ruse, care au participat la organizarea acestui eveniment. Ei au fost peste 60 de oameni şi au contrbuit semnificativ nu numai pentru buna organizare, ci şi pentru farmecul evenimentului. Toţi competitori, care au vorbit cu mine, au împărtăşit impresii excelente cu privire la organizare. Anul acesta a fost şi o tombolă cu 15 premii. Sper, că la anul îi vom surprinde pe participanţi cu încă ceva. Mi se pare că trebuie să existe şi o cauză caritabilă, pe care să-o susţinem prin această alergare.
Le mulţumesc şi sponsorilor, fără sprijinul lor financiar nu s-ar fi putut realiza această competiţie. Le mulţumesc şi ambelor primării şi federaţiilor atletice din România şi Bulgaria! Facem toate acestea pentru sport şi pentru prietenia între cele două ţări. Cred că alergarea aceasta are viitor.
Care este mesajul alergării?
Alergarea noastră se cheamă ”Alergarea Spiritului Liber”. Mesajul nostru este să avem înţelegere, colaborare şi comunicaţie între popoare. Dorim că oamenii să fie prieteni, să depăşească literal şi figurativ graniţele. Au fost alergatori, care au finişat îmbrăţişaţi. Cred că participanţii şi publicul înţeleg acest mesaj.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
1 thought on “Evgheni Ignatov: Concursul internaţional de alergare ”Giurgiu-Ruse” a adus în oraşele noastre prieteni noi”