Ivan Kyurkchiev: Lucrez pentru legături mai strânse cu România

Directorul Operei de Stat din Ruse a acordat acest interviu despre colaborarea culturală transfrontalieră şi despre evenimentele prin care opera va marca cel de-al 70-lea aniversar de la înfiinţarea sa

Smaranda Şchiopu

Vladimir Mitev

Ivan Kyurkchiev este directorul Operei de Stat din Ruse din 2017. El provine dintr-o familie de muzicieni, începând să interpreteze la vioară încă de la vârsta de 6 ani. A absolvit liceul de muzică din Ruse, secția vioară şi canto clasic. în timpul stagiului militar a făcut parte din ansamblul de cor al trupelor de construcţie, cu care a participat la primele sale concerte în străinătate. În ultimul an de studii de canto clasic la Conservatorul din Sofia a fost ales să se specializeze, timp de doi ani, la ”La Scala” din Milano. În cel de-al doilea an a câştigat competiţia ”Enrico Caruso”, după care a rămas să locuiască și să lucreze în Italia. Kyurkchiev a cântat într-un număr mare de oraşe italiene, în America de Sud, în Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Budapesta, Praga şi alte oraşe europene.  În anul 1996 devine director al Operei de Stat din Ruse pentru prima dată. În anul 2000 înfiinţează compania de impresariat ”Opera Verdi”, prin care organizează spectacole ale aproape tuturor teatrelor de operă din Bulgaria în Europa şi SUA. La sfârşitul anului 2017 Kyurkchiev a devenit directorul Operei de Stat din Ruse pentru a doua oară. 

Acest text face parte dintr-un proiect editorial al Smarandei Şchiopu şi al lui Vladimir Mitev, prin care cei doi încearcă să înţeleagă mai bine relaţiile bulgaro-române în zona transfrontalieră în jurul Dunării. 

Domnule Kyurkchiev, dvs. sunteţi directorul Operei de Stat din Ruse într-un moment important din istoria sa. În această toamnă opera marchează 70 de ani de la înfiinţarea sa. În plus, se împlinesc şi 100 de ani de la începutul operei în Ruse. 

Când s-au împlinit 50 de ani de la începutul Operei din Ruse director era Plamen Cartalov, care acum este directorul operei din Sofia. Eu sunt cel care se va ocupa ca director de cel  de-al 70-lea aniversar. Opera din Ruse este înfiinţată de unii dintre cei mai mari cunoscători din muzica simfonică şi de operă din Bulgaria. Când eram copii, veneam să vedem spectacolele și ieşeam din operă foarte fericiţi că am auzit soliști renumiți. Nu poţi să nu iubeşti muzica de operă, după ce ai văzut asemenea cântăreţi, printre aceștia trebuie să menţionez Penka Marinova, Nikolai Zdravkov, Kiril Krâstev, Nasko Atanasov, Maria Venţislavova, Penka Dilova. Ei au putut lucra în fiecare operă din lume. Nu am auzit nicăieri apoi cântăreţi precum Nikolai Zdravkov sau Kiril Krâstev. Au fost o generaţie superbă. Au lăsat o amprentă în fiecare om care a intrat în contact cu arta lor. 

Vorbiţi despre legendele operei. Cum ajung tinerii la operă astăzi?

Lumea se schimbă la fiecare 5-10 ani. Când eram mic, am vrut să fiu solist de operă şi violinist. Interesele mele muzicale se datorează părinţilor mei, care m-au încurajat în căutările muzicale. Tatăl meu şi prietenii lui cântau acasă. Când un om crește într-un astfel de mediu, nu poate să nu se îndrepte spre muzică. Atunci ascultam Lili Ivanova şi alți mari soliști de operă pe înregistrări pe gramofon. Astfel ascultam Ghiuselev, Raina Kabaivanska, Caruso.

Generaţia de azi este legată de internet. Lumea a trecut prin muzica pop şi rock, Bulgaria a trecut și ea prin asta. Au trecut și ani când împreună cu cu venirea democraţiei am săltat către chalga (manele). A fost un moment greu pentru cultura bulgărească. Nu am putut evita ca o generaţie de oameni tineri a fost crescut cu această muzică proastă. 

Iată de ce noi, managerii instituţiilor culturale, suntem obligaţi să facem tot posibilul să-i atragem pe tineri către muzica de operă; există opera pentru copii, care face spectacole cu săli pline. Facem tot posibilul ca la toate spectacolele noastre să avem și un cor de copii și astfel facilităm accesul tinerilor către acest tip de spectacole. În plus anunţăm şi promovăm spectacolele şi în școli. Cu spectacolul “Bulgarii de altădată” am fost prezenți și la Liceul de matematică precum și în alte școli. 

Trebuie să facem tot posibilul ca tinerii să fie crescuţi cu muzica clasică. Nu sunt un om limitat în gândirea mea. Iubesc şi altă muzică – pop, rock. Dar muzica clasică îi cultivă și educă pe tineri pentru o lume mai înaltă. 

Ce evenimente veţi organiza pentru a sărbători aniversarea Operei de Stat?

Întreaga stagiune va sta sub semnul celui de-al 70-lea aniversar al Operei de Stat din  Ruse. În momentul interviului nostru are loc repetiţia generală pentru premiera de mâine a spectacolului ”Tosca”. Pe scenă vor concerta soliştii tineri ai Operei de Stat din Ruse. Va cânta Boris Lukov, iar Ţvetelina Vasileva din Sofia va fi invitat special. și dirijorul este tânăr – Bilyana Vâlceva. 

Urmează apoi spectacolul  ”Bulgarii de altădată”, pentru a atrage publicul bulgar. Îl facem împreună cu ansamblu ”Cukeri” (Cuci). Va participa binecunoscutul Nikolai Urumov. Trebuie să fie un spectacol bun pentru publicul larg. Pe 27 noiembrie 1949 a avut loc prima premieră a Operei de Stat din Ruse – ”Traviata” de Verdi. La această dată anul acesta vom face ”o lectură nouă” a  ”Traviatei”. Pe 29 decembrie 2019 vom sărbători în Palatul Naţional al Culturii din Sofia 90 de ani de naşterea lui Gyaurov, iar cu această ocazie i-am invitat pe opt mari soliști din Bulgaria şi din întreaga lume. 

Pe 6 decembrie tot anul acesta pentru prima dată vine Leo Nucci în Bulgaria. Şi din nou vom sărbători aniversarea Operei de Stat din Ruse împreună cu el. Vom avea spectacole de balet, deoarece și baletul nostru aniversează 70 de ani. ”Fille mal gardée” va avea premiera în noiembrie 2019, iar în decembrie vom avea și premiera unui nou spectacol ”Spărgătorul de nuci”. După Revelion vom face ”La vie parisienne” împreună cu echipa teatrului muzical din Montmartre din Paris. Pentru Zilele Muzicii din martie vom face ”Mefistofel”, montat pentru prima dată la Ruse. Sperăm că vom avea suficientă putere pentru a monta şi ”Prinţ Igor”. Şi încă o operă, care este preferată locuitorilor din Ruse ”Vânătorii de Perle”. 

Vom deschide Zilele Muzicii pe 13 martie 2020 cu Simfonia a Noua de Beethoven. Este un program intens, în care 99% dintre participanţi vor fi din echipa Operei de Stat din Ruse. Artiştii tineri, baletul, orchestra, atelierele vor lucra activ pentru a realiza programul. 

Opera de Stat din Ruse realizează multe proiecte de colaborare pe linie europeană. Aveţi balerini din diferite ţări ale lumii. Ce realizări aveţi în colaborarea internaţională?

După cum știţi, lucrăm cu bugete delegate (adică subvenţia de stat depinde de numărul biletelor vândute – nota traducătorului), ceea ce înseamnă că trebuie să lucrăm pentru publicul nostru și cred că este corect. Când oamenii au creat această operă, au făcut-o pentru regiunea din Ruse. 

Bineînţeles un teatru de operă, care face spectacole de calitate, va fi întotdeauna interesant pentru partenerii străinii – de exemplu în Deva, România, în Graz, Austria, unde mergem de atâția ani. Orchestra merge în turnee simfonice de mulţi ani în Franţa. Mergem des și în Elveţia și am creat legături chiar și cu Japonia. 

Cu toate acestea, contactele internaţionale nu sunt scopul nostru principal. Scopul nostru principal este să facem spectacole de calitate. Când producția noastră este de excepție, suntem invitați de toată lumea. 

Ce fel de public aveţi în Ruse? Cum simţiţi publicul vostru? Cum înţelegeţi nevoile sale?

Avem spectacole pentru orice tip de public. Facem spectacole cu muzica trupei rock Diana Express, cu muzica Ninei Nikolina sau facem ”Erou Fals – Clasica lui Todor Kolev”. Sunt spectacole pentru un public care nu este spectatorul tipic de operă. Avem spectacole pentru copii. Avem balet. Avem spectacole pentru publicul meloman. Şi mai avem concerte pentru iubitorii de muzică simfonică din Ruse. Trebuia să facem spectacole diferite pentru a putea duce opera înainte. 

Am vorbit despre vasta activitate a operei, dar să nu uităm că Ruse nu este capitala Bulgariei. În ce măsură falia între centru şi periferie influenţează munca voastră?

O întrebare excelentă. ”La Scala” din Milano de asemenea nu se află în capitala Italiei. Ruse dintotdeauna a impresionat publicul din Sofia cu soliștii săi – şi acum, şi înainte. Acum un an am făcut la Opera din Sofia ”Turandot” şi ”Ghidul cel nebun” (este vorba de un interpret de muzică populară – nota traducătorului), spectacole foarte puternice, iar opera din Ruse este întâmpinată cu mare respect de către melomanii şi criticii din Sofia. 

Anul trecut am interpretat ”Simfonia 5” de Mahler pentru Zilele Muzicii din martie. Apoi am interpretat-o în sala ”Bulgaria”, unde lucrează Filarmonica din Sofia. Şi ni s-a arătat din nou mult respect. 

Mai târziu anul acesta vom avea spectacole la Palatul Naţional al Culturii. Este vorba de ”90 de ani de Gheaurov” şi venirea lui Leo Nucci. Nu este întâmplător că Leo Nucci a ales să vină în Sofia cu Opera din Ruse.

Adică Ruse nu poate fi un oraş provincial în lumea operei. 

Nu este. Nu poate să fie. Şi nu trebuie să gândim aşa. Dacă ne gândim că suntem oraş provincial, ne închidem şi ne bucurăm de un cerc restrâns al fanilor. Dimpotrivă, eu ca solist de operă şi ca proprietar al agenţiei de impresariat am urmărit dintotdeauna scopurile cele mai înalte. 

Ceva important pentru Ruse şi operă sunt contactele cu România. Ce colaborări aţi realizat?

Suntem în relaţii excelente cu directorul teatrului din Giurgiu, baletul nostru a fost invitat acolo anul trecut și îi aşteptăm și pe ei să vină la Ruse până la sfârşitul anului. În trecut opera adesea a mers la Constanţa şi Braşov. Acum pentru al doilea an concertăm la festivalul de operă de la Deva, unde avem spectacole în faţa castelului “Corvin”. Anul trecut am montat ”Trubadurul”. Anul acesta am montat ”Turandot” şi ”Carmina Burana”, iar pentru anul viitor discutăm să punem în scenă ”Aida”, ”Traviata” şi ”Le Bohème”  cu 99% dintre interpreții noştri. 

Avem colaborări cu Opera din Bucureşti, de exemplu cu tenorul Alin Stoica. Eu l-am invitat pe directorul operei din Bucureşti, Ştefan Ignat, într-un spectacol de operă din Ruse. Constant la noi face spectacole regizorul Cristian Mihailescu. Avem relaţii excelente cu agenţia lui Ion Pavel, cu care vom colabora pentru Zilele Muzicii din martie. Suntem popoare apropiate, ne desparte numai un  râu și sunt mulţumit că pot lucra cu astfel de oameni corecți și frumoşi. 

Aveţi relaţii similare şi cu instituţii culturale din celelalte țări vecine ale Bulgariei? La ce ajută aceste relaţii? 

Opera din Ruse nu mai are alte asemenea relaţii. Opera din Stara Zagora face spectacole din Edirne. Opera din Sofia concertează în Grecia. Aceste relaţii transfrontaliere ajută. Sofia e la 300 de km. Hunedoara este la 400 de km. Dar noi din Ruse putem avea spectacole acolo permanent. Publicul este diferit din cel bulgăresc, ne respectăm reciproc iar ei prețuiesc mult muzica de operă. 

Adică este o nouă experienţă pentru echipa voastră…

Da, publicul acolo, chiar și cel din țară, este la un nivel foarte înalt. Acum se creează un centru cultural din Otopeni, un cartier din Bucureşti. Este o realizare să faci spectacole în Bucureşti, unde există teatru de operetă, opera naţională, în plus acolo are loc unul dintre cele mai mari festivaluri din lume  – ”George Enescu”. 

Cum se creează aceste colaborări cu România? Ce probleme apar în aceste colaborări? Cum le depăşiţi?

Nu am avut probleme. Când partenerii sunt oameni serioşi, nu există probleme. Mulţumesc domnului Daniel Andronache, vicepreședinte al Consiliului Județean pentru sprijinul cultural. El nu doar că este mare fan al muzicii de operă, ci şi este un mare prieten al operei din Ruse. Când există astfel de legături, lucrurile merg înainte. 

Cum se dezvoltă aceste legături cu instituţiile culturale din România? A cui este iniţiativa?

Contactele apar după iniţiativa ambelor părţi. Înainte de a deveni director aveam mulţi prieteni din România- cântăreţi de operă, scenografi. Când am devenit director, cunoscuţii mei au spus la Deva, că am devenit directorul operei din Ruse. Şi am început să discutăm. Directorul teatrului din Deva, Mihai Panaitescu face spectacole la Giurgiu și astfel ne-am apropiat de Giurgiu. De exemplu, Teatrul din Giurgiu nu are posibilitate să-şi facă costumele cum le putem face noi, astfel încât am făcut de câteva ori costumele pentru spectacolele lor. 

Teatrul din Giurgiu este interesant, pentru ca este tânăr ca echipa şi este deschis la contacte internaţionale. Ce cuprinde colaborarea cu teatrului acesta?

Ei ne-au invitat așa că am mers cu un spectacol de balet, acum este rândul lor să vină la noi. Discutăm să mergem acolo și cu spectacole de operă. În această privinţă Ruse are avantaje, care trebuie dezvoltate mai puternic. Ştiţi că pe faleză se face scenă deschisă. Acolo vor avea loc spectacole de operă. Trebuie să-i atragem și pe localnici, și pe turişti și trebuie să atragem și public din Giurgiu, sunt numai 5 km de noi. Trebuie doar să ne promovăm mai mult. Sunt convins că în Giurgiu sunt oameni care vor veni pentru a urmări spectacole de operă. De multe ori în Ruse au venit vedete mari, care au cântat la Opera de Stat din Viena sau la ”La Scala” din Milano.

Există suficiente legături de transport între Ruse şi Giurgiu că oamenii să poată veni?

Asta trebuie verificat. Eu merg acolo cu maşina mea. Ştiu că sunt microbuze care merg spre Bucureşti şi Otopeni. Ar fi frumos dacă politicienii noştri ar face asemenea legături. Muzica clasică e ceva care nu poate să nu ne apropie. 

Iniţiativele culturale între Ruse şi Giurgiu sunt ceva de lăudat. Dar în ce măsură aceste iniţiative schimbă ceva pentru mare parte din societate, sau cum schimba atitudinile către vecini?

Anul trecut la Deva conducerea festivalului şi vicepreședintele consiliului județean, Daniel Andronache, au invitat politicieni din Ruse. Ei şi-au făcut legătură şi colaborează nu doar în sfera culturală. Aceste relaţii, create în timpul spectacole sunt frumoase, pentru că continuă. 

Dacă ne uităm la publicul în oraşele unde au loc spectacole transfrontaliere, ce schimbări vedem în rândurile lor? 

Mă ocup de organizare de concerte din 1996 încoace. Când te invită să te întorci după o vizită, înseamnă că ai făcut ce trebuie. Ne bucurăm de asemenea atitudine. 

Descrieţi o colaborare importantă. Există o filosofie sau viziune personală a dvs privind relaţiile culturale transfrontaliere între Bulgaria şi România?

Am lucrat în această direcţie dintotdeauna. Dacă voi deveni consilier municipal după alegerile locale, voi lucra pentru legături mai strânse cu România. Am avea numai de câștigat dacă ne ajutăm reciproc. Să căutăm ce ne apropie şi ce ne face fericiţi. Acest lucru este muzica.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!