România: social-democrații au câștigat alegerile într-un mod neașteptat. Oamenii nu doresc privatizare
Partajează asta:
Małgorzata Kulbaczewska-Figat
Acest articol a fost publicat pe 7 decembrie 2020 pe site-ul polonez Strajk.eu. La 8 decembrie 2020, premierul Ludovic Orban și-a dat demisia, iar guvernul a fost preluat de ministrul apărării, general Nicolae Ciuca. Ciuca a fost până acum un ministru extrem de influent de care depindeau multe decizii. Dacă va continua să fie primul ministru al viitorului guvern, va fi probabil un semn că Bucureştiul se pregătește pentru venirea lui Joe Biden în Casa Albă, când România împreună cu Bulgaria sunt de așteptat să fie în fruntea eforturilor SUA de a conține Rusia și poate Turcia.
Partidul Social Democrat din România seamănă cu Partidul Legea și Dreptate din Polonia în multe privințe: este un partid care reprezintă politic mai degrabă centre urbane mai mici sau zone rurale decât metropole. PSD este votat mai degrabă de oameni care au pierdut ca urmare a tranziției, nu atât de clasa de mijloc. De regulă PSD ia poziții destul de conservatoare. În ultima sa conducere din 2016-2019, PSD a introdus, printre altele, o creștere a pensiilor. Cu toate acestea, partidul a fost slăbit de scandalurile de corupție. La sfârșitul anului 2019 a fost forţat să predea puterea Partidului Național Liberal care este pro-european (PNL), liderul PSD, Liviu Dragnea, fiind condamnat în primăvara anului 2019 la închisoare pentru abuzuri (comise cu câțiva ani mai devreme) ca prefect în regiunea Teleorman).
PNL a așteptat un succes ușor la alegerile și prelungirea guvernului lui Ludovic Orban, deși nu are prea multe de lăudat nici despre îmbunătățirea situației financiare a românilor, nici despre combaterea pandemiei. Rezultatele votului (încă incomplete, peste 90 la sută din voturile au fost numărate) arată altceva: cel mai mare rezultat a fost înregistrat de Partidul Social Democrat, care a obținut 29,39% la alegerile pentru Camera Deputaților și 29,83% la alegerile pentru Senat. Liberalii au obținut 24,2%. Al treilea partid este Alianţa liberală între Uniunea Salvaţi România şi PLUS (USR PLUS) – 15,5%. A doua mare surpriză este rezultatul alianței de extremă dreaptă (Alianţa pentru Unirea Românilor pe scurt AUR), care a ajuns pe locul patru cu peste 8% din voturi. Al cincilea cel mai mare partid este cel al minorității maghiare (UDMR), care a câștigat 7,2%.
Partidul Social Democrat nu are nicio șansă de a forma un guvern – nici USR PLUS și nici partidul maghiar nu vor intra în coaliție cu acesta. AUR nu se va alătura social-democraților nici ideologic, nici organizațional, deoarece această organizație de extremă dreapta se prezintă ca o entitate antisistem, ostilă tuturor actorilor vechi scena politică românească. Deși liderul PSD, Marcel Ciolacu, l-a îndemnat pe premierul Orban să înțeleagă că oamenii nu îl vor și să plece, România va asista acum la o negociere între formațiunile de dreapta în ceea ce privește formarea și componența guvernului. Totuși, un lucru este sigur: el nu va avea o majoritate stabilă în parlament și o mare parte a publicului nu aprobă cursul pro-business pe care l-a reprezentat guvernul PNL.
”Înainte de alegeri, mă așteptam ca rezultatele să sigileze revenirea tehnocraților la putere cu toata forţă. Această întoarcere probabil va avea loc, dar ei nu vor obține majoritatea confortabilă la care sperau. Rezultatul bun al PSD arată că sloganurile privatizării și sprijinului pentru afaceri proclamate de cele mai mari partide de dreapta au fost întâmpinate de către alegători cu rezistență. Liderii partidelor de dreapta sunt percepuți de anumite părți ale societății românești ca oameni privilegiați, aroganți și egoiști. În acest context, imaginea social-democraților, care au avut până acum un stigmat specific, s-ar fi putut îmbunătăţi”, spune Vladimir Mitev, jurnalist de stânga bulgar și expert pe probleme românești pentru Portalul Strajk.
În timpul campaniei electorale, PSD a încercat de fapt să se arate ca o forță care ține în primul rând la cetățenii. Când PNL a anunțat o creștere de 14% a pensiilor pentru anul viitor, social-democrații au introdus în parlament un amendament la lege, sugerând, din cauza pandemiei, o creștere cu 40% a pensiilor (care sunt în mare parte dramatic scăzute). Guvernul de dreapta a reacționat la această sugestie cu acuzații de „infracțiune economică” efectuată de opoziție și a declarat că o astfel de creștere a cheltuielilor publice ar însemna o scădere a credibilității României în ochii agențiilor internaţionale de rating sau ale Fondului Monetar Internațional. În campanie, social-democrații au propus, de asemenea, o creștere a salariului minim la 3500 leu (718 euro) (în prezent 2230 leu (458 euro); monedele poloneze și românești sunt aproape echivalente), eliminarea impozitelor pentru cei care câștigă o astfel de sumă , construirea de noi spitale și extinderea rețelei de centre de sănătate locale la 800 de unități.
Faptul că agenda social democraţilor a câștigat aprobarea a aproape o treime din populație, scăderea avantajului covârșitor al dreptului în sondaje și activitatea pandemiei împotriva guvernului, ar putea obliga noul prim-ministru neoliberal să încetinească cele mai antisociale mișcări.
”Românii care votează pentru social-democrați se așteaptă ca guvernul să meargă mai departe cu privatizarea, inclusiv privatizarea serviciului de sănătate. De asemenea, le este teamă de o politică puternică de austeritate, deoarece aripa dreaptă a sugerat în repetate rânduri că deficitul bugetar și veniturile fiscale insuficiente împiedică plata salariilor și a pensiilor fără a acumule alte datori. Acum, însă, noua majoritate va trebui să demonstreze că servește oamenilor, nu numai capitalului mare. Dacă va introduce reforme pro-business, va trebui să facă ceva pentru a nu antagoniza masele sociale mari și sărace”, comentează Vladimir Mitev și adaugă: ”Falia intre elită și masă în România a fost întotdeauna puternică și poate avea neașteptate consecințe. Succesul AUR este, de asemenea, una dintre ele. ”
Ce rol va juca extrema dreaptă, care există de doar un an, rămâne un mister pentru mulți cetățeni și comentatori. Manifestul AUR este plin de contradicții: referințele la europenitate sunt adiacente referințelor la ortodoxia militantă și anunțurile unei lupte împotriva „marxismului cultural”, precum și viziuni ale României Mari (cu Basarabia istorică, acum Moldova independentă, în interiorul granițelor româneşti aşa cum a fost înainte de al doilea război mondial). Într-unul dintre interviurile sale liderul partidului, George Simion, a indicat că este inspirat de guvernul polonez. AUR a atras cu succes voturile dreptei conservatoare – partidul PMP, care gestiona acest electorat de ani de zile şi nu a intrat în parlament de data aceasta. Cât de “antisistemism” există în această versiune românească a alt-dreaptă? Potrivit lui Vladimir Mitev, partidul are șansa de a profita de unii dintre nemulțumiți, dacă dreapta liberală a decis să implementeze reforme ale pieței libere, dar este dificil să se vadă în ea o alternativă reală.
Foto: Parlamentul Român (sursă: Pixabay, CC0)
Citeşte în limba poloneză!
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
