28 septembrie, 2023
Interviu cu o profesoară de limba română despre experiențele și impresiile sale privind interacțiunile culturale bulgaro-române și despre interesul pentru cultura română din Bulgaria
Afișul filmului “Eu când vreau să fluier, fluier” (stânga – sursa: Wikipedia) și coperta ediției românești a cărții lui Vladimir Levcev “Dragoste în piață” (sursa: Simona Poclid, Facebook)

Interviu cu o profesoară de limba română despre experiențele și impresiile sale privind interacțiunile culturale bulgaro-române și despre interesul pentru cultura română din Bulgaria

Vladimir Mitev

Paola Gheorghieva este licențiată în filologie română la Facultatea de Filologie Clasică și Modernă a Universității din Sofia. A absolvit un masterat în traducere-editare, cu predare în limba română la Facultatea de Filologie Slavonă a aceleiași universități. În prezent, ea este profesoară de limba română la Liceul cu Program Intensiv de Limba Română ,,Mihai Eminescu’’, din Sofia. De asemenea, este lector de limba română la Catedra de Filologie Română a Universității din Sofia. Oferă servicii de traducere și interpretare din și în limba română.

Blogul Podul Prieteniei a contactat-o în legătură cu o nouă direcție a activității sale românești – traduceri de filme în limba bulgară.

Doamnă Gheorghieva, recent, Televiziunea Națională Bulgară a difuzat filmul românesc ”Eu cand vreau sa fluier, fluier”, regizat de Florin Șerban. Aceasta este prima dumneavoastră traducere a unui film românesc, dar vor fi mai multe traduceri și difuzări de filme românești la Televiziunea Națională Bulgară. În ce măsură, judecând după propria dumneavoastră practică de traducător și românist, a crescut în ultima vreme interesul pentru România și cultura ei în Bulgaria? Ce v-a atras la ei, astfel încât să deveniți profesor universitar și liceal de limba română? Ce pot oferi cinema și literatura română ca experiență pentru bulgari?

Da, mă bucur foarte mult că Televiziunea Națională Bulgară a difuzat acest film. Îl vizionasem deja înainte de a mi se repartiza ca sarcină de traducere. Un film social cu o interpretare impresionantă. A fost o provocare mare, interesantă și plină de semnificații pentru mine, deoarece a fost pentru prima dată când am realizat o astfel de traducere. Mulțumesc traducătorilor minunați pe care îi admir sincer și de la care am avut norocul să învăț, cum ar fi Vanina Bojikova, Lora Nenkovska, Rumiana L. Stanceva, Vasilka Aleksova, cititorul bulgar cunoaște deja o mulțime de lucrări traduse din limba română. Cultura românească își are locul ei în Bulgaria. Ceea ce mă bucură enorm este faptul că văd un interes foarte mare din partea elevilor de liceu și a studenților de la Universitate pentru a studia limba română și pentru a cunoaște cultura și arta românească. Unii dintre elevii noștri, după terminarea studiilor secundare, continuă studiile superioare, alegând cursuri de limba română în Bulgaria sau alte cursuri în România.

Inițial, am fost determinată de dorința mea de a deveni profesor într-o zi. Apoi am fost fascinată de limba în sine; o limbă străină ne conectează cu culturi străine, ne oferă noi cunoștințe în diferite domenii, ne lărgește orizonturile. Diversitatea și bogăția culturii și artei românești m-au atras și mă bucur că am ales această cale profesională. Cred că cinematografia și literatura română au o dezvoltare dinamică și sunt apreciate nu doar pe teritoriul țării lor, ci și la nivel internațional. Un exemplu în acest sens este nominalizarea la Oscar pentru filmul “Colectiv”. Literatura și cinematografia bulgară nu sunt inferioare în ceea ce privește profesionalismul și valoarea. Cred că schimbul de experiență și de idei este esențial pentru relațiile culturale dintre cele două țări.

Sunteți și traducător de ficțiune între bulgară și română. De exemplu, în colaborare cu poeta română Eliza Macadan, ați tradus în limba română cartea lui Vladimir Levcev, “Dragoste în piață”. Ați tradus în bulgară și texte ale unor autori români – de exemplu, Mihai-Bogdan Ionescu-Lupeanu. Ce ne puteți spune despre aceste traduceri și despre receptarea lor de către cititori? În ce măsură artiștii și traducătorii mai tineri din ambele țări au condițiile și experiența necesare pentru a pune în aplicare inițiative transfrontaliere? 

Textele traduse și-au găsit cititorii. Există asemănare dintre viața europeană a celor două țări, am intrat împreună în UE, religia pe care o practicăm la nord și la sud de Dunăre este creștinismul ortodox, în același timp am trecut printr-o tranziție de schimbare a regimurilor. Prin urmare, acestea sunt condiții prealabile pentru teme de actualitate și similare care prezintă interes pentru publicul din ambele țări. Cred că experiența se dobândește în timp, cu multă muncă, cu perseverență, cu o dorință constantă de a te perfecționa și de a dobândi noi cunoștințe și abilități. Pregătirea pe care o primesc studenții în universitățile din Bulgaria este un început excelent și o bază bună pentru activitatea și dezvoltarea ulterioară a traducătorilor. Cu cât se organizează mai multe inițiative transfrontaliere, cu atât mai multe oportunități vor avea tinerii traducători de a câștiga experiență.

Aveți cu siguranță descoperirile dumneavoastră în spațiul bulgaro-românesc. Ce nu înțeleg bine cele două popoare unul despre celălalt? 

După părerea mea, suntem apropiați din punct de vedere al amplasării teritoriale și al manierelor, dar suntem îndepărtați în ceea ce privește cunoașterea reciprocă. Cu riscul de a mă repeta aici, voi spune că, având mai multe puncte de contact pentru a face schimb de experiențe, vom ajunge să ne cunoaștem mai bine unii pe alții.

Ce vă așteaptă și la ce mai aspirați în cariera dumneavoastră de român, de profesor și de traducător între bulgară și română? Care sunt artiștii din ambele țări cu care ați dori să intrați în contact și să atrageți atenția asupra lucrărilor lor? În ce măsură relațiile româno-bulgare pot oferi o viață intelectuală și profesională intensă și satisfăcătoare în Bulgaria?

Aș dori să continui ceea ce am început pe plan profesional. Predarea limbii române, traducerea și interpretarea. Sunt deschisă să intru în contact cu orice artist din Bulgaria și România. Când cineva face ceea ce îi place, munca merge uşor. Munca de traducere cu o limbă străină îmi face o mare plăcere. Învăț în mod constant, ceea ce este minunat. Munca mea este dinamică și variată, ceea ce este foarte important pentru mine și îmi aduce o reală satisfacție.

Foto: Paola Gheorghieva (sursă: Paola Gheorghieva)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.

About Author

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: