Planul de redresare și rezilienţă al României este pivotul în guvernarea “partidelor vechi”

Vladimir Mitev a fost invitat la televiziunea bulgară Europa într-o discuție despre noul guvern român al generalului Nicolae Ciucă, despre planul de redresare și rezilienţă al României, despre relațiile economice și umane bulgaro-românești.

Dimitar Vuchev

Acest text este o transcriere a interviului pentru emisiunea Business Daily, difuzată în direct la data de 30 noiembrie 2021 pe Europa TV (Bulgaria). Videoclipul a fost furnizat blogului “Podul Prieteniei” de către Europa TV.

Dimitar Vuchev: Ne aflăm în partea a doua a “Jurnalului de afaceri”. Acum vom face o includere direct pe Skype. Alături de noi se află Vladimir Mitev, un coleg jurnalist. Bună! Sper să te aud bine!

Bună ziua, vă aud bine!

Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră! Ne vom uita la un subiect care poate că nu este atât de mult pe ordinea de zi, în comparație cu toate celelalte subiecte de aici, din Bulgaria. Cu toate acestea, este important din cauza apropierii României de Bulgaria și din cauza situației din această țară. Există deja un nou guvern acolo, care, desigur, atrage atenția Bulgariei și Europei. Ce se întâmplă, de fapt, din punct de vedere politic în România? Cum a apărut acest nou cabinet?

În primul rând, să încercăm să punem puțin lucrurile în context. În ultimii 4-5 ani a existat o divizare în politica din România. Se vorbește, în linii mari, de partide noi și partide vechi, de partide de tip nou și partide de tip vechi. Am văzut această conversație apărând recent în Bulgaria, cu toate convențiile acestor diviziuni. Noile partide sunt mai mult legate de sectorul corporatist. Vechile partide sunt legate de așa-numitul model oligarhic al capitalismului.

Acum ce se întâmplă în mod concret? În România a existat o criză guvernamentală și politică din septembrie până foarte recent – până în noiembrie. Anterior, la putere s-a aflat o coaliție care a inclus, pe de o parte, Uniunea Salvați România și Partidul Plus. Acesta este tipul clasic de partid nou cu o agendă anticorupție. Pe de altă parte, celălalt partid majoritar din guvern a fost Partidul Național Liberal, care este membru al Partidului Popular European. Majoritatea a fost completată de micul partid minoritar maghiar.

A existat o dispută între cele două părți principale. De obicei, disputele sunt legate de bani, dar, desigur, sunt îmbrăcate în anumite valori. Partidul dominant aflat la putere, Partidul Național Liberal, a dorit să voteze un program de stat de mai multe miliarde de euro, de fapt un fond pentru a încuraja diverse proiecte pe teren. Acest lucru a fost interpretat de partidul anticorupție ca o încercare de a exercita influență politică. Adică, a existat opinia că acești bani ar putea cumpăra o anumită influență politică pe teren. A devenit o dispută. Coaliția s-a destrămat.

Ceea ce s-a întâmplat acum, în noiembrie, este că s-a ajuns la o nouă înțelegere, ceea ce este oarecum surprinzător. Știți că multă vreme în politica românească a existat un stigmat asupra Partidului Social Democrat. Dar acum, în noile condiții de după criza din septembrie, Partidul Social Democrat a format un guvern cu Partidul Național Liberal și Partidul Maghiar. Acest lucru s-a întâmplat într-un moment în care în țara noastră se desfășurau alegeri parlamentare… 

…putem spune procese destul de asemănătoare. Le putem defini…

…Ei bine, amândouă sunt asemănătoare și, de fapt, se oglindesc una în cealaltă într-un anumit sens. Știi că în oglindă stânga devine dreapta și invers. Dacă simplificăm și vulgarizăm lucrurile, desigur, paralelele directe nu sunt cele mai exacte, dar GERB-ul, BSP-ul și DPS-ul lor au format acum un guvern. Telespectatorii noștri trebuie să fi observat că în țara noastră există o încercare de a limita și de a încolți cumva aceste partide vechi în procesul politic. Acest lucru ridică gânduri interesante.

Deci a existat un interes pentru politica noastră în România, pentru că alegerile noastre au fost câștigate de absolvenți de la Harvard. Dar, sigur, ca să fiu atât de precis, motivul pentru care aceste partide au întors spatele retoricii pe care o aveau înainte, erau opuse între ele, exista un stigmat pe așa-zisa stânga din România… oricum, probabil că interesul economic a prevalat. Adică, explicația pentru actuala formulă de guvernare din România are legătură cu planul de redresare și rezilienţă.

Acesta este un subiect care se află, bineînțeles, și pe ordinea de zi în Bulgaria. Ce se întâmplă cu acest plan în România, în varianta sa românească?

În primul rând, nici nu a fost unul dintre primele din Uniunea Europeană care a fost finalizat și a trecut de aprobare, ci a fost prezentat de fostul prim-ministru, Florin Cîțu, în septembrie 2021. Acesta a fost aprobat puțin mai târziu. În cele din urmă, văd câteva aspecte interesante. Unul dintre ele este că România va investi 21 la sută din aceste fonduri în digitalizare. De exemplu, se preconizează că întreaga administrație publică va fi conectată la un singur sistem informatic. Pe de altă parte, patruzeci și ceva de procente, cred că 41%, din fonduri sunt alocate pentru mediu, pentru împădurire. Trebuie să se atingă o rată de reciclare de 55% din deșeurile care sunt eliminate. Aceasta include, desigur, fonduri pentru venituri verzi. Adică, acest plan a fost prezentat de Florin Cîţu, el a fost menționat cu aceste cuvinte România, când se va termina perioada pentru acest plan.

Speranțele sunt la fel de mari ca în Bulgaria. De fapt, acesta este poate punctul comun dintre cele două țări în contextul acestui plan, deoarece și aici este perceput ca un colac de salvare pentru economie în anii următori. Acest plan ar putea trimite țara la un alt nivel.

Da. Dar permiteți-mi să fac o legătură cu punctul din prima dumneavoastră întrebare referitoare la schimbarea guvernului. La urma urmei, există diferite interese politice și economice în societate. Este important ca economia, poate ca un întreg, să absoarbă aceste fonduri. Mai degrabă, unele grupuri și sectoare economice vor primi majoritatea acestor fonduri, iar altele vor primi mai puțin. Și în acest sens trebuie privită actuala coaliție.

Cred că se bazează pe interesul pragmatic al ambelor părți. Aceștia promit, desigur, că vor guverna împreună cel puțin șapte ani. Acestea au ambiții legate, de exemplu, de reformele regionale și administrative. Până de curând, în această țară se vorbea că Bulgaria ar putea avea un acord de coaliție cu un număr mare de pagini. Actualul acord de coaliție din România are undeva în jur de 300 de pagini. Dacă nu mă înșel, acordul care a instituit guvernul anterior avea aproximativ 270 de pagini.

Desigur, trebuie să luăm în considerare faptul că există un element de copy-paste în aceste acorduri, ca să fim sinceri. Mi-am permis chiar, în pregătirea acestui interviu, să mă uit la ce scrie despre politica externă a României față de Bulgaria în actualul acord de coaliție. Pot să vă asigur că în urmă cu un an, când s-a conturat programul de management al cabinetului Cîțu, se spunea același lucru care se spune acum despre intențiile guvernului Ciucă.

De fapt, la începutul acestei conversații, nu întâmplător am început cu cuvinte introductive în care am menționat că, oarecum, subiectul România nu prea este menționat în Bulgaria. Aș fi bucuros să vă întreb de ce, având în vedere că, din punct de vedere al frontierei, este cel mai apropiat partener al nostru, deoarece avem cea mai lungă frontieră cu România. Este în Uniunea Europeană, la fel ca și noi. România este o piață serioasă: o țară de trei ori mai mare din punct de vedere al populației. De ce nu se vorbește atât de mult în Bulgaria despre acest subiect? De ce oare legăturile economice dintre cele două țări nu sunt atât de solide pe cât ne-am aștepta?

Aceasta este o întrebare foarte importantă. Nici măcar nu sunt sigur că avem timp în acest moment să dezvoltăm acest subiect. De ce aceste două țări nu sunt atât de interesate, cel puțin la nivel mediatic, să se cunoască?

Dacă ar trebui să răspund foarte pe scurt: trebuie să țineți cont de faptul că în Bulgaria mass-media se află exclusiv în Sofia. Sofia este ca o țară. Totul este acolo. Cred că acest lucru le răpește unor colegi stimulentul de a părăsi această lume în care Sofia este centrul și de a merge undeva un pic mai departe. Dar, desigur, problema este mult mai complexă. Puteți să o priviți din punct de vedere istoric, puteți să o priviți din punct de vedere cultural. Poate că, la un nivel pur uman, națiunile se deschid acum încet-încet unele către altele, dar este nevoie de timp.

Dar în ceea ce privește relațiile economice, nu sunt sigur că se poate spune că nu sunt bune. De fapt, România este al doilea partener economic al Bulgariei, după Germania, în ceea ce privesc schimburile comerciale. În primele opt luni ale acestui an, cifra de afaceri a fost de aproximativ 3,9 miliarde de euro și a crescut cu aproximativ 30% față de anul trecut. Acest lucru trebuie avut în vedere.

În mod clar, la nivel de afaceri, antreprenorii noștri își dau seama că România are potențial și are multe de oferit. Avem Camere de Comerț bulgaro-române și româno-bulgare care facilitează aceste relații de afaceri. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că circumstanțele corona-crizei sunt de așa natură, încât trecerea frontierei în perioadele de criză este mai dificilă. Pot să spun că, din septembrie și până astăzi, literalmente, nu puteai intra în Bulgaria din România decât cu o combinație de certificat de vaccinare și un test PCR, ceea ce, desigur, limitează legătura. De fapt, de mâine intră în vigoare un nou ordin care permite acum ca una sau alta să fie valabilă. Dar aceste restricții din ultimii doi ani ai crizei Corona cred că au avut un impact și asupra nivelului relațiilor dintre bulgari și români.

Ne apropiem de final, dar aș vrea să vă mai întreb ceva. Nu este o coincidență faptul că vă invităm pe acest subiect, pentru că lucrați prin intermediul jurnalismului, prin interacțiuni cu bloggeri, ajutând cele două țări să se cunoască, așa cum ați menționat chiar dumneavoastră. Cum ar putea să se întâmple acest lucru chiar mai activ? Cum ar putea comunicarea dintre cele două țări să devină și mai profundă? Și, bineînțeles, în ceea ce privește partea bulgară, ați menționat că există anumite motive pentru care interesul pentru România este mult mai limitat decât se aștepta. Dar, evident, există motive similare și în România. Cum poate fi depășit acest lucru?

Cred că este nevoie de comunicare. Am fost martor și am experimentat, literalmente pe propria piele, existența scepticismului de ambele părți față de persoanele care dezvoltă un fel de relație între ele. Poate că pentru noi, din punct de vedere istoric, este mai ușor să comunicăm cu alte popoare. Știți, în Primul Război Mondial am fost de părți diferite ale baricadei. Există diferite motive, dar este important, probabil, să nu ne îndreptăm spre vecinii noștri cu o atitudine hegemonică. În calitate de bulgari, avem o istorie, un bagaj istoric, care ne face să simțim că Balcanii sunt teritoriul nostru, dar care ne îngreunează situația. Oriunde am merge printre vecinii noștri din regiune, acest bagaj ne însoțește și poate că face relațiile puțin mai complicate.

Ei bine, vă mulțumesc! 

Ne vedem pe noi înșine în ei, îi vedem pe bulgari în ei.

Vă mulțumesc foarte mult. Mi-ar face plăcere să vorbesc din nou cu dumneavoastră. Vladimir Mitev, un coleg jurnalist, ne vorbește puțin mai mult despre relațiile româno-bulgare. Acestea mai au încă loc de îmbunătățire și de consolidare. Cam atât despre această parte a Business Day și despre emisiunea de astăzi. Rămâneți conectați la știrile Europa TV.

Foto: Preşedintele român Klaus Iohannis nominalizează general Nicolae Ciuca pentru funcţia de prim-ministru (sursă: screenshot, YouTube)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.

About Author