Bulgaria și România încep (în sfârșit) să se cunoască

Timp de zeci de ani în secolul al XX-lea, bulgarii și românii, două națiuni vecine care împart 609 kilometri de graniță, au știut foarte puțin una despre cealalta. Astăzi, la 15 ani după ce cele două țări au devenit membre ale marii familii europene, lucrurile se schimbă în bine

Galina Ganeva

Acest text a fost publicat în ziua de 14 septembrie 2022 pe site-ul polonez 3SeasEurope.com.

“Probabil că nu sunt mulți bulgari care știu că, în afară de mamaliga sau polenta, bucătăria românească este aproape identică cu ceea ce noi numim cu mândrie bucătăria tradițională bulgară. Pâinea de Paște Kozunak (ei chiar îi spun la fel – cozonac) și sarmi, frunze de viță de vie sau de varză umplute de Crăciun, pe care ei le numesc sarmale. Avem multe ziceri asemănătoare. De ce nu știm despre aceste asemănări?”, se întreabă Maria Stanimirova-Hazday, traducătoare din limba bulgară în limba română.

Schimburile limitate se extind acum

“Înclin să atribui lipsa de cunoaștere comunismului și schimburilor limitate între țările noastre “frățești” comuniste. Dar acum, schimburile sunt în plină desfășurare și mulți români vizitează Bulgaria, schiază acolo, merg la mare, bineînțeles, și scriu lucruri minunate despre turismul bulgăresc. De asemenea, mulți bulgari vizitează castelele și cetățile din România și se întorc impresionați și mulțumiți.”

Procesul de descoperire reciprocă s-a intensificat în momentul în care ambele țări au aderat la UE. În 2021, 1,2 milioane de români au vizitat Bulgaria în calitate de turiști. România este al doilea partener comercial extern al Bulgariei, după Germania.

De-a lungul secolelor, în ciuda unor dificultăți, bulgarii și românii au reușit să mențină relații bune. “Încă din perioada Renașterii naționale bulgare (1762-1878), emigrația bulgară la București a fost foarte activă. Bulgarii au participat la viața politică din România”, notează Ștefan Minkov, profesor de istorie la Universitatea Konstantin Preslavsky din Șumen. “La începutul secolului al XX-lea, relațiile s-au deteriorat parțial din cauza transferului regiunii vecine Dobrogea de Nord la România, conform Tratatului de la Berlin”, precizează istoricul. Profesorul Minkov consideră că relațiile bilaterale dintre cele două țări sunt bune și că între ele nu există probleme de frontieră sau ideologice.

Reconstrucția podului cultural

Zonele situate în apropierea granițelor sunt cele mai bune locuri unde se pot căuta semne de îmbunătățire a legăturilor. În cadrul programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020, mai multe proiecte sunt în prezent implementate cu succes în orașul Silistra din nord-estul Bulgariei. “Sunt planificate dezvoltarea de produse turistice comune și reabilitarea patrimoniului cultural”, spune primarul din Silistra, Dr. Iulian Naydenov.

“Negocierile sunt în curs de desfășurare cu partea română pentru a construi poduri de-a lungul râului, iar acest lucru va îmbunătăți semnificativ legătura dintre noi”, adaugă Dr. Naydenov. În ciuda faptului că împart aproximativ 470 km de frontieră fluvială, cele două țări sunt în prezent conectate doar prin două poduri peste Dunăre: podul Giurgiu-Ruse, deschis în 1954, și podul Calafat – Vidin, deschis în 2013.

Orașele vecine caută alte modalități de a beneficia de această proximitate. Orașul Tutrakan din nord-estul Bulgariei este înfrățit de ani de zile cu orașul românesc Chirnogi. Tutrakan se află mult mai aproape de București decât de Sofia, acesta fiind unul dintre motivele pentru care studenții locali aleg să își continue educația în capitala României. Pentru studenții bulgari interesați să învețe limba română, două universități, din Sofia și Veliko Târnovo, predau această limbă.

Relațiile româno-bulgare mai au nevoie de muncă

De ani de zile, jurnalistul bulgar Vladimir Mitev lucrează pentru o apropiere între români și bulgari. Vorbind fluent limba română, el locuiește în orașul Ruse, la 70 km de București. Mitev conduce blogul “Podul prieteniei”, o platformă de știri și opinii legate de viața din cele două țări. “Bariera lingvistică este probabil principalul obstacol în calea cunoașterii reciproce și a construirii încrederii între bulgari și români”, spune el. În timp ce cifrele sunt optimiste, Mitev, precum și alți interlocutori cu care am luat legătura la scrierea acestui articol, consideră că mai sunt multe de făcut.

“Nu numai că ar trebui construite mai multe poduri peste Dunăre între cele două țări. Este nevoie de infrastructură și în domeniul relațiilor culturale. Absența unui centru cultural bulgar la București și a unui centru cultural românesc la Sofia este semnificativă”, consideră Mitev.

Iulia Bahovski, de origine română, mizează și ea pe puterea internetului pentru a doborî stereotipurile. Bahovski a studiat în Bulgaria, unde s-a confruntat cu o lipsă aproape totală de cunoștințe despre țara sa de origine. “Înainte de 1989, pentru Bulgaria, România era țara mămăligii, a fotbalistului Hagi și a legendei lui Dracula. Pentru România, Bulgaria însemna legume frumoase, un regim socialist mai liberal și o televiziune mai bună. Pentru că în acei ani, televiziunea din România emitea doar două ore și doar propagandă comunistă, oamenii își făceau antene speciale pentru a se uita la televiziunea bulgară. Nu exista român care să locuiască în sudul țării și să nu cunoască programe populare, precum “Noapte bună, copii” sau “Studio X”. Unii chiar au învățat limba bulgară uitându-se la televizor”, ne spune ea.

Întorcându-se dinspre Occident spre vecinii lor

După 1989, în urma unor schimbări politice istorice în întreaga Europă Centrală și de Est, atât Bulgaria, cât și România și-au îndreptat privirile spre Vest, ignorându-se reciproc în acest proces. “Treptat, însă, lucrurile au început să se schimbe. Românii au descoperit Bulgaria ca destinație turistică. Bulgarii au descoperit România mai întâi ca destinație de afaceri. Acum vin pentru turism. Înainte, călătoreau doar la București și puțin mai sus, până în Carpați. Acum merg mult mai departe, până în frumoasa Transilvanie”, observă Bahovski, care este căsătorit cu o bulgăroaică.

Astăzi, ea este forța motrice din spatele Myro.biz, o platformă digitală în limba bulgară cu o multitudine de reportaje despre România, și o alta, mybg.biz, destinată popularizării Bulgariei și scrisă în limba română.  “Suntem mai mult asemănători decât diferiți și mai multe lucruri ne leagă decât ne despart.” Bahovski consideră că interesul în creștere pentru site-urile sale este un semn pozitiv. “Cititorii ne scriu acum, cerându-ne să prezentăm anumite subiecte. Ei știu că suntem pe aceeași cale și că împreună vom fi mai buni.”

Versați în istoria și cultura atât a Bulgariei, cât și a României, îi adresăm Iuliei Bahovski o întrebare cu multe răspunsuri posibile. Este România o țară balcanică? Și legătura neclară cu peninsula balcanică ar putea fi motivul pentru decalajul de cunoaștere dintre cele două țări? “România este cât se poate de balcanică și nu este deloc balcanică”, răspunde Bahovski. “De-a lungul secolelor, s-au format trei regiuni distincte. Transilvania în vest, cu influențe austro-ungare evidente. Acesta este ultimul loc pe care ai vrea să îl descrii ca fiind balcanic. Sudul României, care, din punct de vedere istoric, a fost sub influența Imperiului Otoman, este partea noastră balcanică. Iar apoi, estul României este o poveste diferită, cu puternice influențe orientale. Dar, dacă trebuie să fiu sincer, aș spune că avem un ADN balcanic, dar cu o foarte puternică orientare occidentală.”

România, aspirațiile și influențele sale occidentale

Popularul scriitor polonez de gastronomie și pasionat de România, Barbara Starecka, a decis să găsească propriul răspuns la întrebarea despre Balcani. În 2018, după numeroase călătorii anterioare în România, Starecka și soțul ei polonez, cu care s-a căsătorit la București, au călătorit mai întâi în Bulgaria și apoi în România. “Pentru mine, România nu este o țară balcanică. România este o țară cu aspirații și influențe occidentale foarte puternice, pur și simplu simți asta. Mentalitatea lor este poate mai apropiată de Italia și Franța decât de Balcani, grație legăturii lor istorice cu Roma antică.”

“Doar uitându-mă la feed-ul Instagram al prietenilor mei români, îmi este greu să-mi dau seama unde sunt. Fie călătoresc constant la Paris sau în Italia, fie se îmbracă și mănâncă ca francezii acasă. Și apoi mai este și arhitectura. Bucureștiul încă mai poartă ocazional o asemănare cu Parisul. Când pui toate acestea cap la cap, în ciuda istoriei sale oribile din perioada comunistă a secolului XX, în mod paradoxal, nu simți moștenirea acestui trecut întunecat care te pândește. Nu pe străzi și nici în modul în care gândesc oamenii. În Bulgaria, însă, am avut un sentiment oarecum diferit.”

În Bulgaria, jurnalistul Vladimir Mitev subliniază, de asemenea, diferențele de mentalitate. Suferind timp de mulți ani de corupție endemică, Bulgaria a privit cu speranță spre România, când Laura Kövesi, pe atunci procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, se afla în fruntea luptei cu corupția din țara sa. Kövesi a fost revocată din funcție în 2018.

Eliminarea corupției în Bulgaria și România

“În timpul așa-numitei “epoci de aur” a luptei anticorupție din România, a existat într-adevăr o convingere populară în Bulgaria că România servea drept un model care ar trebui luat ca exemplu. Ulterior, România însăși a pus frână mișcării sale anticorupție, dar Laura Kövesi a devenit primul procuror-șef european. Astăzi, unii oameni din Bulgaria încă își pun speranțele în Kövesi că ea poate opri sau reduce utilizarea abuzivă a fondurilor UE în Bulgaria”, spune Mitev.

România ar putea să nu mai fie atractivă pentru presa bulgară pentru sistemul său de justiție, adaugă Mitev, ci pentru alte lucruri, cum ar fi atitudinea sa față de refugiații ucraineni, succesul capitalismului său, investițiile mai mari în cultură sau succesul cinematografiei sale. În schimb, în România, Kiril Petkov, prim-ministru al Bulgariei până când guvernul său a pierdut votul de încredere în iunie, este lăudat ca un politician modern, legat de Occident, cu o agendă ambițioasă împotriva corupției.

“De fapt, în România, partidul anticorupție a fost înlăturat de la putere în toamna lui 2021”, spune Vladimir Mitev. “Pentru mine, una dintre trăsăturile remarcabile ale relațiilor româno-bulgare este dansul metaforic al țărilor și lumea oglinzii în care fiecare dintre ele vede în reflexie ceea ce îi lipsește în comparație cu vecinul său.”

Foto: Castelul reginei române Maria este un simbol care leagă Balcicul cu români (sursă: Pexels, CC0)

Citește în limba engleză!

Citește în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.