În România poți să creezi o masă critică și chiar să câștigi alegerile ca și candidat independent

Martina Gancheva, BTA, 11 iunie 2024

În România poți crea o masă critică și chiar câștiga alegerile ca și candidat independent. Această opinie a fost exprimată pentru BTA de jurnalistul Vladimir Mitev de la secția română a Radio Bulgaria, care este și fondatorul blogului bulgaro-român „Podul prieteniei”. El a dat exemplul candidatului independent Nicolae Ștefănuță, care a obținut un loc în noul Parlament European.

Mitev a comentat și alegerile locale din România, care au avut loc la aceeași dată cu cele europene – 9 iunie. „Partidul Social Democrat a ieșit mai puternic din aceste alegeri în multe locuri, în multe orașe din județ. Au preluat influența la nivel local de la Partidul Național Liberal și mi se pare că premierul României și președintele social-democrat Marcel Ciolacu este acum într-o poziție mai bună pentru orice alegeri care vor urma”, a explicat jurnalistul.

Redăm în continuare interviul pe care Vladimir Mitev l-a acordat la clubul de presă BTA din București, în cadrul evenimentului „BTA 24/27 EU”, cu acoperire în direct din 27 de țări cu ocazia alegerilor europene. „Podul Prieteniei” îl reia cu mici modificări.

Rezultatele alegerilor locale din România din 9 iunie 2024

În seara zilei de 14 iunie 2024. Biroul Electoral Central a prezentat rezultatele alegerilor locale după ce au fost numărate peste 99% din voturile pentru primari și consilii locale și 94% din voturile pentru consiliile județene, numărătoarea acestora din urmă fiind finalizată în 30 din cele 41 de circumscripții.

Rezultatele pentru consilii județene

Prezența la vot pentru consiliile județene a fost de 50,41%, fiind numărate 5 572 474 de voturi valabil exprimate, reprezentând 94,73% dintre cei care s-au prezentat la urne.

Rezultatele recensământului sunt următoarele:

• Partidul Social Democrat: 1 803 877 – 32,37%.
• Partidul Național Liberal: 1 617 702 – 29,03 %.
• Alianța pentru Unirea Românilor: 610 657 de persoane – 10,96%.
• Alianța Dreapta Unită: 479 905 persoane – 8,61 %.
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 343 803 persoane – 6,17%.
• SOS România: 169 827 – 3,05 %.

Rezultate pentru președinți de consilii județene

Pentru alegerea președinților de consilii județene, după centralizarea a 31 din cele 41 de circumscripții, totalul voturilor numărate a fost de 5.823.769, reprezentând 95,51% din cei care s-au prezentat la vot. Prezența la vot a fost de 50,70%, iar rezultatele sunt următoarele:

• Partidul Social Democrat: 2 107 037 – 36,18%.
• Partidul Național Liberal: 1 767 048 – 30,34 %.
• Alianța pentru Unirea Românilor: 564.888 de persoane – 9,70%.
• Alianța Dreapta Unită: 487 381 de persoane – 8,37 %.
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 327 942 – 5,63 %.
• SOS România: 184 958 – 3,18

Rezultatele alegerilor pentru primărie

La alegerea primarilor, prezența la vot a fost de 50,67%. Numărul de voturi valabile numărate până în prezent este de 8 066 267, ceea ce reprezintă 96,72 % din cei care s-au prezentat la vot.

Rezultatele anunțate de BEC pentru alegerile pentru primari, defalcate pe partide, sunt următoarele:

• Partidul Social Democrat: 2 957 130 – 36,66%.
• Partidul Național Liberal: 2 515 607 persoane – 31,19 %.
• Alianța pentru Unire a Românilor: 515 220 – 6,39 %.
• Alianța Dreapta Unită: 420 809 persoane – 5,22 %.
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 378 591 persoane – 4,69 %.
• Candidați independenți: 294 072 – 3,65 %.

Rezultatele obținute de consiliile locale

Prezența la vot în consiliile locale a fost de 50,74%. Până în prezent, BEC a centralizat 7.918.425 de voturi, reprezentând 95,99% din cei care s-au prezentat la vot, din care

• Partidul Social Democrat (PSD): 2 736 247 – 34,56 %.
• Partidul Național Liberal (PNL): 2 194 604 – 27,72 %.
• Alianța pentru Unirea Românilor: 759 502 – 9,59 %.
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 458.664 – 5,79%.
• Alianța Dreapta Unită: 419.169 – 5,29 %.
• Alianța electorală PSD-PNL: 197.180 – 2,49%.

Domnule Mitev, rezultatele alegerilor europene și locale din România sunt așteptate sau surprinzătoare?

Aș dori să subliniez unul sau două lucruri care m-au surprins în mod pozitiv. Acestea nu au legătură cu partidele mari. Ceea ce mi se pare interesant este faptul că există un candidat independent la europarlamentare care a răzbit și cu mult sprijin din partea tinerilor. Este vorba de Nicolae Ștefănuță, care are o orientare ecologistă. Nu-mi amintesc ca în Bulgaria să fi existat vreodată un astfel de caz – o persoană fără infrastructura unui partid, din propria activitate, din faptul că are o rețea, să ajungă acolo pentru a fi ales europarlamentar. Bineînțeles, are un trecyt de partid. A mai fost europarlamentar înainte. El are baza. Dar a candidat totuși la aceste alegeri fără această „mașinărie”, cum se spune în limba română despre partide. Faptul că poți să faci o masă critică în România și chiar să câștigi alegerile împotriva unor partide care au aceste mașinațiuni de partea lor este un semn bun pentru mine că ceva depinde de oameni. Un caz similar este cel al primarului din Ploiești, care are și el un trecut politic, dar a fost ales ca independent – este vorba de Mihai Polițeanu. Cred că aceste cazuri pot fi studiate în Bulgaria.

De ce au lipsit temele europene în timpul campaniei? Subiecte precum Schengen sau adoptarea monedei euro nu au fost discutate și dezbătute.

Vorbind în mod special despre euro, Banca Națională a României a declarat de mult timp că nu se grăbește să adopte această monedă. În mod evident, există argumente în acest sens. Se dorește mai întâi creșterea nivelului de trai. Sunt la curent cu comentariile lui Daniel Dăianu de la Banca Centrală a României, potrivit cărora se așteaptă reforme chiar în zona euro. Deci nu am auzit ca România să se grăbească să intre în zona euro. Dar se află într-o poziție diferită de cea a Bulgariei, care are un consiliu monetar. Toți acești factori trebuie să fie luați în considerare. 

Și de ce nu erau acolo temele europene? Nu au fost acolo și în Bulgaria. Poate că un răspuns este că țările noastre, popoarele noastre se simt mai mult la periferia Uniunii Europene. Absorbția fondurilor europene este ceva care dă bani, dă resurse, dezvoltă regiunile, dar necesită abilități tehnocratice, abilități de lucru cu documente, cu texte juridice, cu proiecte care nu sunt accesibile maselor. La aceste alegeri din România s-a căutat comunicarea cu oamenii pentru ca aceștia să voteze în masă și de aceea mesajele au fost diferite.

Alegerile locale și europene din România au fost doar începutul cursei. Ce ofertă au făcut partidele pentru alegerile prezidențiale și parlamentare care vor avea loc în România la sfârșitul acestui an? 

Partidul Social Democrat iese întărit din aceste alegeri în multe locuri, în multe orașe din județ. Preia influența pe teren de la Partidul Național Liberal și mi se pare că premierul României și președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, este acum într-o poziție mai bună pentru orice alegeri care vor urma. În același timp, toată lumea așteaptă cu nerăbdare anunțarea candidaturii actualului secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană. El are puternicele sale contacte internaționale. Marcel Ciolacu a absolvit facultatea la o vârstă mai înaintată. El nu este tocmai tipul de politician ca Geoană, care este și el școlit și provine din elită. Este semnificativ faptul că Ciolacu este asociat cu orașele mai mici din România. Acestea sunt tipuri diferite de politicieni. Dar există oameni din elită care se află în spatele amândurora. Observ că sunt oameni de stânga care văd în Ciolacu un om cu potențial. Dar chiar dacă va câștiga, și asta nu este sigur, s-ar putea să fie nevoit să plătească prețul pentru că guvernează acum. Adică, toți banii pentru populație care au fost împărțiți anul acesta pun presiune pe buget. Oricine va guverna anul viitor va trebui să găsească soluții pentru deficitele și datoriile pe care le generează. 

Vreți să spuneți că pozițiile Partidului Social Democrat și ale lui Marcel Ciolacu au fost consolidate? Și cele ale naționaliștilor?

În ultimele săptămâni au apărut informații potrivit cărora structurile locale ale partidului pleacă, mă refer la partidul naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru că repartizarea candidaților pe listele electorale nu le-a convenit. A existat un caz în care însuși liderul partidului a fost anchetat de procuratură. Existau suspiciuni că, într-un fel, în mod neregulamentar, ar fi fost asigurate semnături pentru soțul senatoarei Diana Șoșoacă, pentru ca acesta să participe la alegeri și să ia voturi de la partidul ei, SOS România. 

Deci, în acest stadiu, se pare că vor exista probleme pentru suveraniști. Dar există suveraniști în fiecare țară și vedem că la nivel european, în Europa de Vest, suveraniștii sunt destul de puternici. Ei fac parte din peisajul european, fie că ne place sau nu. 

Să privim dincolo de alegeri. În urmă cu câteva zile, ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaicov, a acordat un interviu unuia dintre cele mai importante canale de televiziune românești b1 și și-a exprimat opinia că, în acest moment, relațiile bulgaro-române sunt poate la cel mai bun nivel. Ați realizat un studiu despre relațiile bulgaro-române, care a fost publicat anul trecut. Care este evaluarea dumneavoastră?

Împărtășesc aprecierea că, la nivel politic, această perioadă este bună pentru relațiile româno-bulgare. Dar adevărata provocare nu este doar să dezvoltăm aceste relații atunci când există condiții internaționale bune pentru acest lucru, ci și să le dezvoltăm în mod natural ”în orice anotimp”. Mi se pare că mai este încă de lucru în acest sens. Cred că românii, de exemplu, nu sunt foarte obișnuiți ca bulgarii să fie prezenți în viața lor, în programul lor, în relațiile lor de afaceri. Se pare că există o neîncredere între cele două popoare. 

Pot exista motive din trecut. Poate exista inerție. Tot felul de factori pot legitima această neîncredere, dar pentru mine marea schimbare în această relație se va produce atunci când oamenii din ambele națiuni se vor simți în largul lor când vor face lucruri împreună. Pentru asta este nevoie de practică. Poate fi nevoie de curaj în anumite momente, dar trebuie să exersăm această relație și să trecem prin unele încercări în ea. Și să avem o atitudine pozitivă, o atitudine deschisă. 

Mi se pare că acesta este unul dintre deficitele pe care le avem atunci când ne aflăm într-o zonă periferică europeană. Este încă mai ușor să privești spre centru, este mai ușor să ai încredere în cineva care provine dintr-o țară mai bine stabilită la nivel internațional. Faptul că în acest moment există condiții bune și un context internațional bun pentru dezvoltarea relațiilor politice este un lucru foarte bun, dar sunt multe alte lucruri care trebuie să se întâmple. Este nevoie de mai multe organizații și persoane care să aibă încrederea ambelor părți. Acestea pot fi un mijloc de dezvoltare a relațiilor, și nu printr-un fel de exces, nu prin forță, nu prin forțarea brațelor, ci într-un mod dialogic, non-hegemonic între națiuni. 

Foto: Afișele electorale ale candidaților pentru alegerile europene și locale, București, iunie 2024 (sursă: Podul Prieteniei)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsltter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author