
Vladimir Mitev
Cristina-Andreea Radu-Bejenaru este lector doctor de limba bulgară la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Podul Prieteniei a intervievat-o în contextul recentei sale participări la o conferință de bulgaristică la Sofia.
Doamna Bejenaru, în luna mai ați participat la Sofia la o conferință a Institutului Limbii Bulgare Liubomir Andreicin din cadrul Academiei Bulgare de Științe (BAN). Ce ați prezentat acolo și ce impresii ați avut din conferința?
Așa este, în perioada 15-16 mai a avut loc la Sofia Conferința internațională aniversară a Institutului de Limbă Bulgară al BAN. Colegii de acolo m-au invitat în calitate de keynote speaker, pentru a susține o lucrare plenară. Tema lucrării mele a fost „Motivație și atitudini față de învățarea limbii bulgare ca limba a doua”, iar prezentarea a fost făcută în limba engleză. Acesta este un studiu psiholingvistic, care a presupus colectarea de date prin intermediul unui chestionar adresat studenților și analiza datelor prin metode statistice. Studiul este unul incipient și urmează să fie dezvoltat. Legat de a doua parte a întrebării dumneavoastră, știam deja despre conferință că este una foarte prestigioasă. M-am bucurat să pot întâlni unii dintre cei mai buni specialiști din domeniul bulgaristicii, profesori și cercetători pe care îi citesc și îi citez în lucrările mele. Referatele colegilor au fost variate și interesante, pe teme lingvistice actuale.
Dvs. sunteți lector de limbă bulgară și cercetător pe subiecte legate de limba si cultura bulgară la Universitatea din București. Ce subiecte bulgaristice reprezinta interes pentru dvs? În ce măsură studiile bulgare va oferă suficiente posibilități de dezvoltare profesională? Reușiți sa construiți o rețeaua profesională cu colegii și prieteni din Bulgaria și alte tari sau a se ocupă de limbă bulgară e o afacere singuratica?
Eu predau la Universitatea din București structura și practica limbii bulgare, ceea ce cuprinde teme legate de gramatică (morfologie, lexicologie, sintaxă etc.) și de exersarea empirică a limbii, să spun așa. Mai predau, de asemenea, și cultură și civilizație bulgară. Automat, acestea sunt și domeniile mele de interes, cele din sfera lingvisticii. Temele sunt foarte ofertante și mereu găsesc ceva interesant de studiat și prezentat la conferințe sau de publicat în reviste științifice. În ultimul timp, atenția mea a fost concentrată mai ales asupra fenomenelor lexicale actuale, precum și asupra influenței limbii engleze asupra celorlalte limbii bulgare și române. În acest sens, am abordat teme precum adaptarea morfologică a împrumuturilor din engleză, fenomenul de blending (sau contaminare lexicală), calcul frazeologic după modele din limba engleză etc. Participarea la conferințe în țară și în străinătate și publicarea articolelor științifice în reviste de specialitate îmi oferă o bună oportunitate de a mă dezvolta profesional, dar și de a păstra legătura cu specialiști din domeniu. Cu literatura bulgară nu mă ocup – colega mea, conf. dr. Cătălina Puiu este specialist în această arie – însă mi-a făcut plăcere să o învăț și încerc și în prezent să țin pasul cu lectura noilor apariții de la sud de Dunăre.
Cum apreciați interesul studenților români către studiile bulgare și limbă bulgară la Universitatea din București? În ce măsură ei simt ca deschiderea către Bulgaria ii oferă o carieră bună și o viață mai interesantă? Care e parcursul lor profesional de obicei după ce devin licențiați în limba bulgară?
O întrebare foarte bună. Care este, așadar, motivația lor de a studia limba bulgară. Trebuie să recunosc că nu este un lucru ușor să atragi tinerii absolvenți de liceu să studieze o limbă care nu este de circulație internațională. Mai ales atunci când știu că se vor angaja la trei ani de studiu intensiv al literaturii și gramaticii limbii respective. În afară de asta, majoritatea absolvenților de liceu, după cum știm cu toții, preferă să se îndrepte spre domenii de studiu mai aplicate. Din punctul meu de vedere, partea mai grea este să îi convingem să treacă peste reticența pe care o au și să se înscrie la secția noastră. Apoi se conving singuri că a fost o decizie bună. În primul rând, pentru că grupele sunt mai mici (anul acesta avem 15 studenți înscriși în anul întâi) și putem lucra foarte bine, ținând cont de nevoile fiecărui student, ajutându-i astfel să ajungă la un nivel bun de cunoaștere a limbii. În al doilea rând, colectivul de cadre didactice – eu, conf. dr. Cătălina Puiu și lect. dr. Nikolai Paskalev – este întotdeauna binevoitor și se pliază după nevoile studenților, urmărind însușirea cât mai eficientă a limbii de către studenți. Acest lucru îi motivează și îi face să-și dorească să învețe limba bulgară. Pe lângă asta, cei mai merituoși dintre ei pot obține o bursă pentru școala de vară de la Sofia sau Târnovo, unde timp de trei săptămâni urmează un program intensiv de limbă și civilizație bulgară. Mai au și posibilitatea de a pleca pentru un semestru sau două cu o bursă de tip Erasmus+ la una din universitățile partenere din Bulgaria. În ceea ce privește oportunitățile de carieră, cei mai mulți dintre ei se angajează într-o corporație unde, de regulă, li se cere limba bulgară (în domeniul financiar, IT, marketing etc.) sau devin traducători autorizați. Cunoscătorii de limbi mai rare sunt, de obicei, căutați și de structuri care se ocupă cu securitatea statului. Unii dintre studenți au ajuns să facă parte chiar și din corpul diplomatic al României în Bulgaria.
În ultimii ani în limba română au apărut cărțile unor autori provenite din Bulgaria precum Gheorghi Gospodinov, Kapka Kasabova, Emil Andreev, Ivan Stankov, inclusiv datorita traducerilor unora dintre profesorii de la Bulgaristica la Universitatea din București. Cum sunt apreciate cărțile lor de cititorii români?
Într-adevăr, unele dintre cărțile în vogă au fost traduse de către conf. dr. Puiu și fosta noastră colegă, conf. dr. Mariana Mangiulea Jatop. Traducerile lor au fost foarte bine primite de către publicul din România. Cred că cititorii români se bucură să descopere țara vecină și prin intermediul literaturii pe care o produce și nu doar din perspectiva turistului ajuns în stațiunile bulgărești. Deși suntem destul de aproape, consider că încă nu ne cunoaștem atât de bine din punct de vedere cultural și că mai avem încă multe lucruri de învățat unii despre alții, iar literatura tradusă de ambele părți ajută în acest demers.
În ce măsură gradul de colaborare între universitățile si institutiile culturale bulgare și Universitatea din București sau alternativ, programele de schimburi academice europene, permit o interacțiune fertila pentru profesorii și studenții între România și Bulgaria? Cât de mult se simte nevoia de un Centru Cultural Bulgar la București și un ICR la Sofia? Ce lipsește sau poate fi îmbunătățit când vine vorba de interacțiunile academice și culturale româno-bulgare?
Faptul că Bulgaria este atât de aproape și că este țară a Uniunii Europene facilitează foarte mult desfășurarea unor proiecte comune. Colaborarea noastră cu universitățile din Bulgaria, precum și cu institutele Academiei Bulgare este una foarte bună. Nu doar catedra de filologie bulgară are relații rodnice cu specialiștii din Bulgaria, ci și colegii de la alte filologii slave (rusă, sârbă, cehă etc.), colegii de la Departamentul de engleză și cei de la Germanistică. Aceste legături se traduc prin participare la conferințele organizate de către noi, în București, ori de către colegii bulgari, la Sofia, Târnovo, Blagoevgrad, Șumen, Plovdiv, prin publicarea lucrărilor noastre în reviste de specialitate de ambele părți ale Dunării, prin participarea la proiecte și stagii de cercetare (ca, spre exemplu, „ННП Българистика”) și prin efectuarea mobilităților de predare Erasmus+. Partea de activități și evenimente culturale este acoperită de către departamentul nostru (când avem ocazia, organizăm ziua culturii bulgare, lecții deschise cu profesori invitați din Bulgaria – cum a fost cea de curând, a domnului prof. Stankov etc.), dar și de către Ambasada Republicii Bulgaria și de Comunitatea Bulgarilor din România. Noi menținem relații strânse cu aceste instituții și știm că și în Bulgaria, colegii de la Catedra de filologie română fac același lucru, marcând de fiecare dată, împreună cu studenții, sărbătorile cele mai importante. Nu sunt în măsură să spun dacă ar fi posibilă înființarea unor institute culturale (benefică sigur ar fi), însă realist vorbind, acestea ar implica probabil niște costuri pe care cele două state nu cred că sunt dispuse să le susțină.
Permiteți-mi sa închid interviul cu o întrebare un pic mai personală. Cum ați dezvoltat interesul sau către limba si cultura bulgară atât de mult ca să alegeți o carieră profesională dedicată lor? Ce descoperiri aveți ca română bulgarofona când comunicați cu bulgari sau vizitați Bulgaria? Care sunt lucrurile valoroase pe care bulgarii și romanii își pot de reciproc?
Interesul meu pentru limba și cultura bulgară s-a născut odată cu începerea facultății. Inițial, Facultatea de Limbi Străine era a doua variantă pe lista mea de admitere, însă am decis să rămân după ce am cunoscut profesorii de la catedră – niște profesioniști și oameni desăvârșiți. Dintotdeauna am avut o atracție pentru domeniul filologiei, pentru citit și limbi străine. La bulgară mi-a plăcut încă de la început caracterul ei insolit și provocările pe care le ridică la nivel gramatical. Bulgara nu este o limbă ușoară pentru străini și asta m-a ajutat să nu mă plictisesc, mi-a menținut mereu vie motivația de a o învăța cât mai bine. Mi-a făcut plăcere, încă din timpul facultății, să descopăr obiceiurile și cultura poporului bulgar, să identific punctele noastre comune și pe cele divergente. Am fost plecată de mai multe ori la școala de vară și cu Erasmus. Totuși, cel mai mult apreciez oamenii de acolo, deschiderea lor față de noi și bunăvoința lor. Într-un fel, mi se pare că ne asemănăm foarte mult și că am parcurs împreună secole lungi de istorie neprielnică, care ne-a modelat asemănător din punct de vedere socio-cultural. De fiecare dată când ajung în Bulgaria, am acel sentiment foarte familiar de acasă.
Foto: Cristina-Andreea Radu-Bejenaru (sursă: Cristina-Andreea Radu Bejenaru)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsltter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.