E.S. Radko Vlaicov: Relațiile româno-bulgare avansează excelent în domeniul securității și apărării

Răzvan Munteanu, CheckMedia, B1, 8 iunie 2024

Din februarie 2022. S.E. Radko Vlaicov este ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria în România. A ocupat funcția de purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe între 1994 și 2001. Printre misiunile și numirile sale se numără cea de coordonator special pentru administrație publică la Ministerul Afacerilor Externe (2015-2016) și cea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Bulgaria în Republica Serbia. Vorbește limbile engleză, germană, cehă și rusă.

Acest interviu a fost realizat de jurnalistul român Răzvan Munteanu în cadrul emisiunii Check Media a postului de televiziune românesc B1 și este preluat în scris cu acordul domniei sale.

Răzvan Munteanu: Odată cu începerea războiului din Ucraina, regiunea Mării Negre este una foarte tensionată, complicată și este bine să ne cunoaștem prietenii și vecinii în același timp, pentru că așa ne putem decide un viitor comun, atât în Europa cât și în NATO. În acest sens, începem o discuție despre admiterea în spațiul Schengen, relațiile bilaterale sau modul în care vedem conflictul din Ucraina cu nimeni altul decât cu ambasadorul Bulgariei la București, donul Radko Vlaicov.

Excelență, vă mulțumesc foarte mult că ați venit astăzi aici, în cadrul emisiunii noastre. Bună seara, vă mulțumesc foarte mult că ați venit aici. Prima mea întrebare. Aștept să vorbim despre relațiile bilaterale dintre România și Bulgaria. În acest context, cum arată relațiile în prezent?

Probabil că acum este cea mai bună perioadă din relațiile dintre cele două țări și vă explic de ce. Acum 30-35 de ani, când au început schimbările din România și Bulgaria, rămăsesem cu moștenirea perioadei totalitare în ambele țări. Din păcate în această perioadă am fost împreună în blocul sovietic, dar relațiile care au existat atunci nu erau reale. Erau dominate de Moscova, de conducerea sovietică și așa mai departe.

După ce au apărut schimbările în aceste două țări, a apărut o atmosferă cu totul nou în țările noastre și în societățile noastre. Aș vrea să comentez asupra faptului că în cei 30 de ani care au trecut au intervenit foarte multe schimbări, atât în mentalitatea românilor cât și în mentalitatea bulgarilor.

Iar noi, cele două națiuni, am început să înțelegem cât de apropiați suntem, că nu suntem doar vecini, că suntem două națiuni care muncesc pentru a fi în Europa. Eram în Europa înainte de apariția acestui regim totalitar în țările noastre. Numai de aceea e important că oamenii au început să aibă o altă perspectivă comună.

Înainte de asta o să fiu sincer, în Bulgaria de multe ori spuneam ”Vai, românilor”, vorbesc de anii 80, când situația din România nu era foarte bună. Noi spuneam – ”Vai, săracilor români”, iar românii spuneau ”Vai, săracilor bulgari”. Iar acum situația este complet diferită. Vorbesc de relații dintre cele două societăți acum.

Iar în ce privește politicienii, ei sunt obligați să meargă pe voința poporului. Și faptul că suntem împreună în UE, împreună în NATO, înseamnă că am mers până la capăt pe acest drum de UE și NATO. Am mers împreună și acum în Schengen, în OCDE, în zona euro.

Deci sunt foarte multe argumente în ce privește faptul că noi mergem pe același drum. Și vreau să spun că probabil a fost o perioadă în ultimii 20-25 de ani când ne-am descoperit, când am descoperit nouă noastră cale pe care am mers reciproc. Și în anumite perioade în Bulgaria a existat stabilitate, în alte perioade în România a existat stabilitate. Și tocmai de această diferență politicienii nu s-au putut folosi de toate oportunitățile pe care le avem ca membrii NATO, ca membrii UE.

Acum pentru prima dată avem o relație foarte bună între cele două țări învecinate. Războiul din Ucraina a reprezentat un moment în care noi am înțeles cât de important este să lucrăm împreună. Războiul a început pe 24 februarie 2022. Un an mai târziu (pe 15 martie 2023 – nota editorului) doi președinți ai Bulgariei și ai României au semnat declarația politică comună pentru parteneriat strategic între România și Bulgaria. Iar acesta este cel mai important document și cel mai important moment din istoria noastră recentă. Iar în ce privește relația între acei două țări, vreau să spun că, în primul rând, doresc să vorbesc despre relațiile noastre în sfera apărării și securității. Pun bază pe acest lucru pentru că nu suntem doar aliați în cadrul NATO, dar noi înțelegem cât de importantă este răspunderea pe care noi ne-o asupăm în această perioadă, răspunderea pentru regiune și pentru situația din Marea Neagră. Acest lucru ne unește și ne permite să fim mai concentrați pe aspectele care există acum și cooperația între cei două țări în ultimii ani a fost extraordinară.

Pe partea de securitate și apărarea au fost foarte multe delegații între cele două țări, acțiuni comune întreprinse și diverse exerciții. Dar, în primul rând, preocuparea noastră comună și sentimentul de răspundere și responsabilitate pentru regiunea. În ce privește apărarea și partea de conectivitate, aici mai avem un pic de lucru. Putem să îmbunătățim situația.

Avem un memorandum din 2019 în care s-au setat cinci noi locuri pentru poduri pe Dunăre. Este un paradox că pe o graniță de aproximativ 400 de kilometri între România și Bulgaria avem doar două poduri. Nu este normal pentru două țări, membre UE și NATO.

Am vizitat șapte zone de pe graniță din zona Dunărei împreună cu primarii aferenți, pentru că sunt foarte comuni Giurgiu, Turmu Măgurele, le cunosc pe toate. Și am vizitat toate aceste zone. Iar dorința localnicilor pentru poduri noi este mare și importantă. Această conexiune este un punct la care avem de lucrat. În ultimul an avem o realizare. Am început un proiect comun pentru un nou pod care să conecteze autostrada în zona Ruse-Giurgiu. Și este bine că am început să lucrăm la acest proiect. Am început finanțarea pentru studiile de fezabilitate.

Iar acest lucru s-a făcut în cadrul programului de mobilitate militară. Desigur, este un pas foarte important. În paralel cu acest proiect, lucrăm și la al doilea proiect, Fast Danube (Dunărea Rapidă), așa se numește. Este un proiect pe care îl realizăm împreună cu Comisia Europeană. Este un proiect comun între cele două țări și Comisia Europeană. Organizăm facilitarea navigației pe Dunărea.

Dar trebuie să lucrăm din greu și să fim foarte activi în acest proiect. Desigur, avem o cooperare excelentă pe domeniul energetic. Nu știu dacă oamenii care se uită la acest program sunt interesați, dar pot să asigur poporul român că avem o cooperare foarte importantă și de succes în domeniul energetic în ultimul an, bă, chiar în ultimii doi ani, de chiar de când a început criza energetică după începutul agresiunii ruse în Ucraina.

Noi ne amintim cât de dificil a fost această perioadă de criz[ energetică, iar noi și politicienii noștri au fost foarte responsabili și au muncit foarte mult împreună. Desigur că nu vorbesc doar de bulgari și români, vorbesc și de ceilalți parteneri pe care ii avem. Iar acum avem surse de energie garantate, bă, chiar mai mult, acum este posibil să organizăm livrarea diverselor resurse de energie în Moldova și apoi și în Ucraina. Sunt sigur, că acest lucru este foarte important actualmente.

Nici nu mai vorbesc de comerțul. România este al doilea cel mai mare partener pentru Bulgaria, noi suntem pe locul patru pentru România. Turiștii români sunt cei mai prezenți în Bulgaria, asemenea și viceversa. Deci schimbul dintre popoarele noastre este extraordinar.

Și vreau să fiu foarte sincer, că atunci când vorbesc cu românii, ei știu că eu sunt bulgar, dar ei nu știu că eu sunt ambasador. Am primit reacții foarte pozitive din partea lor. Și îmi spun că au avut experiențe frumoase în Bulgaria. Și opusul este valabil, când vorbesc cu bulgarii, ei îmi spun că în România ei se simt ca acasă. Și acest lucru este foarte important. Ne descoperim unii pe alții într-o manieră nouă. Și desigur este un aspect foarte pozitiv.

Vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră, foarte complex și interesant. În acelăși timp, excelență, dacă sunteți de acord, aș vrea să vorbim despre dosarul Schengen. Este un subiect din interes comun pentru cei două țări. Ce comentarii aveți cu privire la poziția unor țări, precum Austria sau Țările de jos pe acest dosar?

Acest lucru este în trecut. Poziția lor ține de trecut. Poziția lor de la sfârșitul anului 2023 nu a reprezentat neapărat o problemă pentru România și Bulgaria în ce privește Schengen. Aș vrea să spun câteva lucruri totuși.

România și Bulgaria sunt cei mai loiali parteneri din Uniunea Europeană. Suntem 100% implicați. Chiar în perioada dinainte să devenim membri UE, atât România cât și Bulgaria au fost 100% parte din politica de securitate. După 17 ani, suntem membri loiali.

În ce privește Schengen, ambele țări sunt pregătite de 12 ani, dacă nu de mai mult timp, să fie parte din Schengen. Tocmai de aceea considerăm că poziția Austriei, poate nu din punct

de vedere politic, dar din punct de vedere social, nu este cinstit nici față de români, nici față de bulgari. De ce?

Este absolut normal în Uniunea Europeană și în Schengen, ca deciziile să fie luate în consens, dar în cazul nostru, consensul nu răspunde pozițiile celorlalte 25 de state membre, a tuturor instituțiilor europene și intereselor Austriei, pentru că afacerile austriece au interes ca România și Bulgaria să fie parte din Schengen. Afacerile vor suferi pierdere multe dacă România și Bulgaria nu sunt în Schengen. Și vă dau un exemplu mic.

Fiecare mașină Dacia exportată din România în alte țări, din cauza restricțiilor puse de zona Schengen, costă cu 100 de euro mai mult. Iar acest lucru, desigur, nu este este pozitiv. Și ne aflăm din nou într-o situație în care, când o țară sau, de fapt, un partid dintr-o țară, ca urmare a problemelor politice interne, nu permit să se întâmple un lucru care este în interesul tuturor țărilor din UE și din zona Schengen. Ba mai mult, atunci când vorbim despre migrație, Bulgaria și România, noi am depus multe eforturi în ultimii ani. Iar acum toate cifrele arată faptul că noi nu suntem problema.

Toate aceste probleme precum trafic de droguri, de persoane, migrație și așa mai departe, în ceea ce privesc România și Bulgaria nu conving. Noi avem cea mai bună reputație pe acest aspect. Și doresc să citesc pe comisarul european Johansson, când a avut întâlnirea cu ministrul de interne Cătălin Predoiu, cu ministrul de interne bulgar, Kalin Stoianov, în întâlnire că a avut loc în Sofia cu următoarea și jumătate, acesta a spus că România și Bulgaria își fac treaba pentru a securiza granițele externe ale Uniunii Europene. O fac chiar mai bine decât alte țări. Iar aceasta este poziția comisarului european. Tocmai de aceea nu există niciun motiv pentru această poziție negativă.

Eu consider că trebuie să continuăm să acționăm împreună și să avem o poziție comună, pentru că împreună suntem mai puternici iar realizările obținute în ce privește controlul granițelor aeriene și navale reprezintă rezultate pozitive. Sunt diverse voci care spun, domnule, nu e suficient, voi nu stați în Schengen și așa mai departe. Acesta nu este adevărul.

Noi suntem deja parte din mecanismul de decizie din Schengen și este absolut garantat că suntem deja parte din Schengen, din sistemul de viză comună. Și așa mai departe.

Desigur, oamenii nu simt că este o realizare atât de mare, dar realmente este un pas extrem de important. Fără acest pas, nu va fi posibil să ajungem la o decizie finală.

În ce privește situația Austriei, aș vrea să menționez că și ei au intrat în Schengen în doi pași. Mai întâi, prima etapă pe plan naval și aerian, așa cum am făcut România și Bulgaria. Iar în etapa a doua, dacă nu mă înșel, după un an și jumătate, s-a retras controlul granițelor terestre austriece. Deci au trecut în același proces. Dar pentru noi, pentru bulgari, pentru polițienii noștri, pentru statele noastre, este o problemă să depindem de un singur partid.

Toată lumea vorbește despre alegerile din Austria, din toamnă. Ce să facem dacă rezultatele și situația va fi mai negativă decât acum? Ce se va întâmpla? Ce va trebui noi să facem în această situație? Și nu vorbesc doar de Bulgaria și România, vorbesc despre UE.

Uniunea Europeană este o familie. Iar atunci când în această familie un lucru minor nu este în regulă, atunci toată familia trebuie să reacționeze. Și noi ne băzăm foarte mult pe reacția statelor celor mai mari din Uniunea Europeană și pe instituțiile UE. Desigur, așa cum știm cu toții, mâine au loc alegeri și cred cu tărie că la foarte scurt timp, după, acest subiect va fi din nou pe ordinea de zi, pentru că este important pentru ambele țări.

Excelență, hai să vorbim de scenariul cel mai negativ. Dacă se va amâna aderarea pe terestră, este posibilă crearea unui mini-Schengen între România și Bulgaria?

Foarte mulți membrii din postul Parlamentului European din România și Bulgaria au anunțat oficial astfel de idei. Eu personal m-am întâlnit cu membrii din Parlamentul European, membrii din Bulgaria și din România și am discutat despre această idee. Vreau să spun că nu este o idee bună și nu aceasta este soluția. De ce?

Pentru că, hai să ne gândim, să spunem că luăm această decizie și creăm această zonă mini-Schengen. Ce se va întâmpla apoi? Avem intrarea liberă din Bulgaria în România și invers. Șii atât. Cum rămâne cu granița dintre România și Ungaria? Cum rămâne cu granița dintre Bulgaria și Grecia?

Deci aceasta nu este o soluție și dacă vom face asta, austriecii vor spune, că ei sunt mulțumiți cu situația asta. Deci nu este o soluție și nu sunt de acord cu foarte mulți politicieni care vorbesc la această temă și susțin această idee.

Într-adevăr, poate că ideea este frumoasă, că între noi nu o să avem o graniță, dar nu este o soluție. Sunt și probleme de natură juridică cu această idee. Noi suntem țări democrate, noi mergem pe principiul statului de drept. Nu putem implementa soluții care să nu fie în favoarea unei abordări democrate și a statului de drept.

În prezent pe 14 granițe din zona Schengen există control temporar. Iar aceste voci din partea membriilor Parlamentului European, atât din Bulgaria și România, au găsit o soluție juridică pentru a implementa acest control temporar. Iar în această situație putem folosi același mecanism și putem face că între noi să nu există control.

Dar nu este cazul și nu sunt de acord că este o soluție fezabilă. Nu se arăta că România și Bulgaria sunt pregătite să se lupte pentru acest obiectiv. Dar nu doar România și Bulgaria, vă spun că și Grecia este foarte interesată ca noi să intrăm în Schengen pe frontierele terestre. Ungaria la fel, mediul de afaceri din Austria la fel și există un paradox foarte mare. La nume, Austria este unul din cei mai mari investitori și în Bulgaria și în România. Și această rezistență lor ar fi împotriva intereselor afacerilor austriece, care s-ar putea dezvolta mai mult în cele două țări și ne-ar putea ajuta.

Pentru că fiecare guvern depinde de mediul de afaceri și mediul de afaceri pot determina, pot spune, vă rugăm, avem nevoie de soluții. Soluții pentru România și Bulgaria. Tocmai de aceea spun că este o idee foarte frumoasă, dar nu are consecințe practice.

Ce se va întâmpla cu granița dintre România și Ungaria și dintre Bulgaria și Grecia? Nimic. Deci, nu este o strategie foarte bună la viața noastră.

Excelență, aș vrea să merg mai departe și își vreau să vă întreb despre situația din Ucraina. Excelență, care este poziția Bulgariei în ceea ce privește războiul din Ucraina? Este exact aceeași ca a României, a Uniunii Europene și a NATO.

Încă de la începutul războiului, noi am condamnat războiul adus de Rusia în Ucraina. Mai mult, noi susținem Ucraina ca stat suveran și să aibă granițele recunoscute la nivel internațional, inclusiv Crimea.

Pentru că adesea vorbim de războiul din Ucraina, dar trebuie să avem în vedere faptul că problema Crimea face parte din această situație cu Ucraina. Mai mult, în Rusia au fost alegeri prezidențiale în 2024, iar Crimea, care este un teritoriu al Ucrainei, a votat în ele care este inacceptabil.  Bulgaria a luat parte la deciziile luate de Uniunea Europeană și de NATO în ce privește Ucraina.

Mai mult, am oferit sprijin pe diverse planuri pentru Ucraina, politic, militar, umanitar, diplomatic. Aș spune chiar că parlamentul nostru, parlamentul bulgar, de șapte ore a luat decizii cu privire la livrarea ajutorului militar și umanitar către Ucraina și este un aspect important. De asemenea, vă pot spune cifre, pentru că mi-e plăcea să lucrez cu cifre.

Bulgaria se află pe locul 14 din toate țările din lume în ce privește sprijinul acordat Ucrainei. Având raportat la PIB-ul acestor țări, noi dăm 0,3% din PIB-ul nostru, îl îndreptăm către Ucraina ca ajutor și putem compara, putem spune că țări din zona baltică oferă acest ajutor. Raportat la paritatea de putere de cumpărare, Bulgaria oferă același ajutor precum Statele Unite și Marea Britanie, iar raportat la același PIB, Spania, Italia, Franța, oferă mai puțin ajutor Ucrainei. Pentru noi este un aspect foarte important, pentru că aceste cifre arată cât de pregătiți suntem noi să ajutăm Ucraina. Dar mai mult, toate eforturile pe care le depunem în zona Marea Neagră împreună cu România, fac parte tot din același sprijin pentru Ucraina, pentru că dacă noi vom reuși obiectivele din Marea Neagră, acest lucru este important pentru Ucraina și pentru activitățile întreprinse în perioada războiului.

Un alt lucru foarte important – vreau să felicit România pentru tot ceea ce face în ce privește tranzitul alimentelor către Ucraina.În săptămâna trecută am fost aproape de Suceava, unde s-a deschis cel mai mare terminal pentru grâne. Foarte impresionant și sunt foarte mulțumit faptul că am fost acolo, pentru că după Suceava, alimentele și produsele agriculturale merg în Constanța sau trec prin Bulgaria cu trenul. Intră pe apele teritoriale a Bulgariei, se apropie de apele teritoriale a Bulgariei.

Iar pentru Ucraina nu ar fi fost posibil să aibă toate aceste surse financiare fără noi. Pentru că războiul este război, dar economia funcționează și trebuie să-și livreze bunurile undeva. Iar prin sistemele României și Bulgariei, ei pot face asta.

Desigur că rușii fac tot ce pot ei ca în Marea Neagră să oprească acest proces, dar România, Bulgaria și poate chiar și Turcia ajută în acest sens.

Excelență, acum câțiva ani România a avut o inițiativă de a construi o flotă NATO în Marea Neagră. Credeți că un proiect similar va fi posibil în viitor?

Practic, o parte din acest proiect de a construi o flotă NATO pe Marea Neagră este posibil și vă explic de ce. În primul rând, după ce a început războiul din Ucraina, agresiunea rusă împotriva Ucrainei, România și Bulgaria au fost foarte active și au fost foarte înțelegătoare. Au făcut ca NATO și EU să înțeleagă importanța Mării Negre.

In 2022, la summit-ul NATO-a din Madrid, s-a discutat foarte puțin despre Marea Neagră. În timp ce la întâlnirea din Vilnius s-a discutat mai mult despre importanța securității din Marea Neagră. Acum, Statele Unite au creat deja propria strategie pentru Marea Neagră și așteptăm summit-ul de la Washington de luna viitoare și așteptăm ca atenția să se concentreze pe problemele de securitate din Marea Neagră. Asta dacă ne raportăm la NATO.

Apoi, Bulgaria și România au inițiat în cadrul o inițiativă în UE și UE s-a integrat deja în ce privește problemele de securitate în Marea Neagră și aprobă inițiativa comună a României și Bulgariei. Chiar avem susținerea unor țări precum Franța, Germania, Italia și Portugalia. Sprijinul este sigur foarte important.

Toți acești pași întreprinși merg în această direcție propusă de România acum câțiva ani. Și cum să spun eu, se vede înțelegerea deplină a tuturor instituțiilor și mă refer la UE, la NATO și la toate statele membre. Toată lumea înțelege importanța securității în Marea Neagră.

Tocmai de aceea România și Bulgaria sunt mulțumite de atenția care se acordă acestui subiect. Consider că acest grup operativ comun pentru eliminarea minelor din Marea Neagră, dintre România, Bulgaria și Turcia este tot un pas în aceasta direcție. 

Această problemă nu se referă doar la minele marine. Dar aș vrea să spun că este o metaforă de a curăța Marea Neagră și de a curata apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei, sub oportunitatea de a face curat, de a elimina ocupația rusă. Acesta este scopul operațiunii. Nu doar să elimine minele, dar să facă curată Marea Neagră și să folosească Marea Neagră în scop de navigare, în scop comercial, pentru turism și așa mai departe.

Desigur că sunt aspecte foarte importante și sunt parte din toată inițiativa propusă de România acum câțiva ani.

În Ucraina, în regiunea Odesa, există o minoritate bulgară foarte importantă. Ce se întâmplă cu ea acum?

Este o situație foarte dificilă. Toți oamenii care locuiesc în Ucraina, în această zonă, au foarte multe probleme.

În Ucraina există peste 200.000 de bulgari. Este cea mai mare minoritate de bulgari din afară granițelor Bulgariei. În Odesa locuiesc 60-70.000 de bulgari. Toți acești oamenii au aceleași probleme. Aceleași probleme le au ceilalți cetățeni din Ucraina. Vă dau un exemplu simplu. Noi facem la nivel de țară tot ce putem pentru a susține acești oameni. Nu vorbim doar de bulgarii, vorbim de toți oamenii care locuiesc în Odesa și în această regiune. Vă dau un exemplu.

În primul rând, consulatul nostru funcționează, este operațional. Apoi, în 10 zile, dacă nu mă înșel, în Odesa, agenția de știri din Bulgaria BTA va organiza o întâlnire internațională a presei din Bulgaria care operează în străinătate. Tradițional, această întâlnire se organizează în altă țară, iar anul acesta întâlnirea va avea loc în Odesa.

Și vor veni jurnaliști bulgari din toată lumea și se vor aduna în Odesa. Iar directorul general agenției de presă a fost acum două zile în Odesa, l-a cunoscut pe primarul orașului și mă uităm la televizor și vedeam cum spune cât de dificil este situația de acolo. Iar situația cu minoritatea bulgară, ca să vă răspund la întrebare, este aceeași ca pentru toți ceilalți oameni de acolo.

Au foarte multe probleme. În încheiere aș vrea să spun că noi apreciem eforturile autorităților ucrainene de a da drepturi minorităților naționale care trăiesc în Ucraina, inclusiv bulgarilor. Știu că România are o concentrație mare de etnici români acolo și știu că în Ucraina sunt anumite probleme, dar după război se va vedea cât de important a fost sprijinul României și Bulgariei.

Deja consider că există relații mai bune în ce privește minoritățile și sunt sigur că dacă vom continua să susținem Ucraina, este normal ca toate minoritățile să beneficieze de toate drepturile bulgarilor.

Când tot venim vorba de minorității excelență, cum descrieți situația minorităților etnicilor bulgari din țara noastră?

Permiteți-mi să spun un lucru. Este mai degrabă o opinie personală, dar desigur că vorbesc în calitate de ambasador. Sunt ambasador deja de 2 ani și 2 luni în România.

Înainte de asta am fost ambasadorul Bulgariei în Serbia. Iar în Serbia există o minoritate națională bulgară mare care au probleme majore în ce privește drepturile lor. Când ei spun că sunt bulgari, au probleme acolo. Și noi, ca stat, a trebuit să muncim din greu, nu doar cu autoritățile din Serbia, dar în cadrul instituțiilor europene. Așa că minoritatea bulgară din Serbia se conflăcă cu probleme mari.

Iar politica de asimilare, care a început din Iugoslavia, continuă în prezent. Minoritățile dintr-o zonă, la granița cu Bulgaria, sunt oameni cărora le e frică să spună că sunt bulgari. Să trăiesc în frică.

Eu de aici am pornit și acum am venit în România, unde minoritățile noastre sunt tratate excepțional. Felicitări statului român pentru absolut tot ce faceți pentru minoritățile naționale. Aveți 18 minorități recunoscute oficial. Și fiecare minoritate are un reprezentat în Parlament. Iar acest lucru este incredibil. Este de nivel unul. Minoritățile naționale din România primesc finanțare din partea statului român pentru evenimente culturale, folclorice și așa mai departe.

Ei își simt identitatea națională și România trebuie felicitată pentru eforturile depuse. Tocmai de aceasta am făcut această paralelă între Serbia și România. Știu care sunt problemele a minorităților de români din Serbia. Sârbii nu lucrează cu o minoritate de români, ci cu două. Iar acest lucru este absolut periculos.

Dar nu vreau să mai vorbesc despre Serbia. Am făcut această paralelă, această comparație ca să-mi prezint perspectiva obiectivă în ce privește situația minorităților din România.

Pentru că este una pozitivă comparativ cu ce se întâmplă în Serbia, cel puțin.

Acum în 10 zile am organizat a cincea întâlnire a minorității bulgare din România. A fost un eveniment excepțional. Bulgarii aceștia sunt cetățeni români, contribuie, sunt foarte mulțumiți cu ceea ce primează din partea statului român. Sunt foarte buni și foarte utili.

Sunt tratați bine și sunt oamenii foarte utili, aș îndrăzni să spun, care lucrează în diverse domenii. În agricultură, unii sunt avocați, alții sunt doctori și așa mai departe. Iar oamenii aceștia sunt o parte importantă din societatea română, din societatea română europeană, pentru că aportarea față de aceștia este unei europeană.

Excelență, în România avem o mare problemă cu propaganda rusă și nu numai în România, cred că este un factor comun la nivel UE, dacă nu chiar la nivel de mapamond. Există propaganda rusă în Bulgaria?

Vă amintiți ce am spus la începutul întâlnirii noastre de azi? Cât de apropiați suntem noi ca oameni. Propaganda rusă, războiul hibrid este problema comună între cele două țări. Am informații cu privire la ce se întâmplă în România, iar vreau să spun că situația în Bulgaria este chiar mai negativă din punctul acesta de vedere. Și vă explic de ce.

Propaganda rusă, acest război hibrid, este unul dintre instrumentele cele mai folosite de Rusia. Din păcate, au succes pe acest plan. Au foarte mult succes, din păcate.

Și pot să vă dau multe exemple. Sunt inteligenți, lucrează cu foarte mulți bani și se folosesc de localnici. În Bulgaria, în România, în Republica Cehă, în Slovacia, în toate aceste țări.

În Bulgaria, este o problemă similară cu ce se întâmplă în România. Sunt foarte multe exemple, dar poate să fac referire la una, a doua exemple. În ce privește Schengen ei manipulează această perspectivă asupra Schengen prin diverși jurnaliști, prin diversi politici, chiar. Și spun – ”Bruxelles-ul nu vă vrea. De ce vă așteptați să fiți membrii cu drepturi pline? De ce credeți ca nu o să aveți niciodată control pe graniță? Nu se va întâmpla lucrul acesta niciodată”.

Și când îți iei informațiile dintr-o singură parte, de pe un singur canal, atunci oamenii vor spune, “Da, așa este, Bruxelles-ul nu ne vrea. Hai să ne-ntoarcem la Rusia”. Acesta e doar un exemplu minor.

Sau în ceea ce privește războiul din Ucraina Propaganda rusă, propagandiștii ruși spun, susțin – ”Voi sunteți deja implicați, ați trimis trupe”. Și politicienii spun – ”Nu, nu am trimis trupe, nu vom face asta, este o procedură foarte dificilă, decizia trebuie să fie a parlamentului. Lucrul acesta nu se întâmplă”.

Când au fost lansate aceste informații ca dezinformare, oamenii au reacționat. Vedem războiul de dezinformare rusesc pentru că este un alt fel de război. Mâine sunt alegerile europarlamentare.

Ne amintim că câteva zile în Bruxelles se explica cum funcționează procesul de dezinformare. Tocmai de aceasta spun că ei au succes. Acest război propagandist are succes și fiecare țară, nu doar la nivel național, noi cu toții trebuie să lucrăm din greu să învingem dezinformarea.

Există diverse structuri la nivel EU, la nivel NATO, grupuri operative comune între NATO și EU care lucrează împotriva dezinformării. Este un centru în Helsinki. Bulgaria a devenit membru anul trecut, care are o activitate foarte importantă pe acest plan. Am văzut pe un post de televiziune român că era această mențiune de știri false.

Și este foarte important ca voi ca jurnaliști – și același lucru se întâmplă și în Bulgaria – canalele serioase prezintă realitatea și prezintă care sunt știrile false și le nominalizează astfel. Este foarte important să facem asta.

Noi suntem obișnuiți cu ce se întâmpla la trecut, că dacă a apărut la televizor înseamnă că e 100% real. Sau oamenii spun că dacă am auzit asta la radio înseamnă că e adevărat. Sunt oameni la țară care stau și se uită la televizor și zic băi, am văzut la televizor, înseamnă că e 100% adevărat.

Tocmai de asta este important și felicit toți jurnaliștii canalului noastră, pe dumneavoastră, personal, să lucrați din greu și ca să dați exemple concrete și diferențe între realitate și știri false.

Cum arată în prezent în contextul geopolitic relația între Rusia și Bulgaria?

Îmi răspund într-o singură propoziție. În prezent, relațiile bilaterale dintre Bulgaria și Rusia sunt suspendate. Probabil a fost o frază, nu o propoziție, dar din cauza sancțiunilor impuse de SUA, de UE, de Marea Britanie, s-au oprit relațiile. Nu are niciun sens să lucrăm cu ei.

Și vă spun ceva, poate la nivel personal. Îmi pare atât de rău, mi-e milă de poporul rus. Ei suferă, ei și ucraineni. Și vă mai spun o lucru din experiența mea ca ambasador în Serbia, lucrând în bărbații în Ukraine.

În fosta Iugoslavie, au fost sute de mii de căsătorii între sârbi, croați, între cei din Muntenegru și Croația. Vă puteți imagina că sunt șase, șapte republici din fosta Iugoslavie. Când a început războiul din fosta Iugoslavie, pentru aceste familii au fost probleme foarte mari.

Același lucru se întâmplă acum în Ucraina. Nu sunt sigur că are cifre exacte, dar sunt peste

1.500.000 de căsătorii între ucraineni și ruși. Și vă puteți imagina ce se întâmplă acum în familiile acestea.

Iar aceasta este o problemă reală. De asta trebuie să ne gândim cum putem să sprijinim Ucraina până la capăt. Pentru că soldații din Ucraina luptă pentru întreaga Europ. Luptă și pentru țările noastre. Este foarte important de a avea acest lucru în vedere

Excelent. A fost o reală plăcere să port acest dialog cu dumneavoastră. Vă invit să reveniți de câte ori aveți ceva de spus. A fost o plăcere reală. Vă mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate.

Foto: Ambasadorul bulgar la București E.S. Radko Vlaicov (sursă: captură de pe ecran)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author