O fereastră românească către cultura iraniană a fost deschisă la Târgul de Carte Gaudeamus 2016
Partajează asta:
Specialistul în istorie islamică Mihai Cernătescu a tradus 500 de povestiri despre Nastratin Hogea din limba persană în limba română
Vladimir Mitev
În ”Iliada” întreaga lume a Eladei Vechi este pictată pe scutul lui Achiles. Dacă astăzi cineva vrea să se întâlnească cu lumea intelectuală românească într-un singur loc, el trebuie să viziteze Târgul de Carte Gaudeamus 2016 din București.
Între 16 și 20 noiembrie 2016 zeci de mii de locuitori și vizitatori ai orașului cel mai mare al României s-au adunat la Romexpo, pentru a fi prezenți la lansări de cărti, la interviuri cu autorii și traducătorii, sau pentru a cumpăra volume noi. Aici au fost prezente și edituri comerciale, care domină piața de carte din România, dar și edituri mai mici unele dintre ele aparţinând unor universități. Aproape la fiecare jumătate de oră diverse standuri expoziţionale găzduiau lansări de carte.
Invitat special la eveniment a fost China. Au fost expuse picturile unor maeştrii chinezi, diverse tehnici de pictură, o mini-expoziție muzeu despre arta tipăririi și alte reprezentări ale tradiției culturale mileniare din China.
În standuri au fost expuse multe cărți despre dezvoltarea personală, succesul în afaceri, cultura de antreprenoriat sau esoterism. Au fost prezentate volume despre politica românească sau internațională, modernă sau contemporană. Romane din literatura franceză și alte literaturi, care leagă cititorii cu unele lumi pe care românii le consideră apropiate, au fost prezentate publicului.
Dar există și spații intelectuale deosebite, spaţii unde se deschid ferestre spre iluminare şi culturalizare mai rare în literatura românească. Cartea ”Peripețiile lui Nastratin Hogea” joacă exact acest rol vis-a-vis de lumea civilizației iraniane. Cartea a cules şi tradus 500 de poveşti despre protagonistul legendar popular Nastratin Hogea. El este deștept, ager, mucălit, glumește și întotdeauna sprijină justiția în legăturile societale prin acțiune și vorbă.
Traducătorul cărții este domnul Mihai Cernătescu, doctor în Istoria Islamului, titlu universitar obținut la Universitatea ”Tarbiat Modarres” din Teheran. După ce a trăit 9 ani în Republica Islamică Iran, obținând gradele postuniversitare educaționale, iranologul se întoarce în România și încearcă să aproprieze cultural patria sa de țara care moșteneşte Imperiul Persan. Astăzi el este profesor şi predă cursuri de limbă şi cultură persană în orașul său natal Pitești și în București.
Povestind despre traducerea sa, domnul Cernătescu a împărtășit că limba şi contextul cultural al peripeţiilor lui Nastratin Hogea aparţin Evului Mediu şi Orientului Mijlociu. Din această cauza ea a creat dificultăți la traducere. Aceste dificultăți au fost rezolvate de traducătorul român în colaborare cu profesorul universitar iranian Naser Nikubakht care l-a ajutat în unele cazuri specifice.
Prima carte despre Nastratin Hogea în limba română a fost scrisă de către educatorul și autorul imnului național român Anton Pann, care este născut în orașul Sliven. În cartea sa din 1853 ”Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea” el a folosit ca surse folclorul balcanic. E logic să se presupună că a folosit și surse bulgărești, Anton Pann cunoscând limba bulgară.
„Anton Pann a luat povestile cu Nastratin Hogea din cultura balcanică, din cultura otomană cu care atunci se învecinau românii. Dar eu le-am luat strict din cultura persană. În al doilea rând el a tradus aproape 20 de povestiri, în timp ce eu am tradus aproape 500. Este o diferența enormă între aceste două cărţi. Anton Pann a scris în 1853 și cuvintele lui sunt pentru noi astăzi arhaisme, el având însă marele merit să le pună în versuri. Traducerea mea vine acum la dispoziția dumneavoastră cu un limbaj contemporan”, a spus la lansarea cărții domnul Mihai Cernătescu.
După părerea traducătorului, locul lui Nastratin Hogea în cultura iraniană este foarte important. El e un glumeț care dintotdeauna se preocupă de ridicarea societății şi eliminarea anumitor vicii. ”Este un fel de ”haiduc” cultural al societății culturale medievale” crede traducătorul Cernătescu.
După domnul Mihai Cernătescu a vorbit domnul Teodor Ghiondea, specialist în filosofia și religia Estului, urmaș al esoteristului francez Rene Guenon. Domnul Ghiondea a reamintit că imaginea lui Nastratin Hogea, care călătoreşte pe un măgar așezat cu spatele în direcția de mers, se întâlnește și în imaginile chinezești la un înțelept taoist. Sugestia acestei imaginii nu e că înțeleptul merge împotrivă lumii, dar că lumea se duce într-o direcție opusă mișcării înțelepciunii, explică Teodor Ghiondea.
La eveniment au fost prezenți și studenți ai profesorului de limba persană. Traducătorul însuși a spus înainte pe blogul ”Podul prieteniei” că are speranţa că această carte să fie citită şi bine primită de public. Astfel va fi sprijinit să se ocupe mai curajos de alte proiecte noi care vor apropia cultural şi mai mult pe iranieni de popoarele regiunii noastre.
Citește și în limba bulgară!
