Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat la 21 noiembrie 2016 pe blogul ”Justiție fiscală (Tax Dog)” .
România devine țara cea mai pro-business din regiune. S-a ajuns până întra-acolo încât se pare că a obținut statutul unui rai fiscal. După Eurostat, în 2015, vecina din nord are a doua cea mai mică povară fiscală din UE după Irlanda – 28% din PIB (24,4% pentru țara insulară). Pentru Bulgaria nivelul e de 29%. Valoarea medie pentru UE este de 40%.
Indiferent de acest aspect, din 2015 Bucureștiul folosește activ politica fiscală, scăzând fiscalitatea pentru a stimula economia. În vara lui 2015 a fost introdusă cota specială a TVA-ului pentru alimente, o cotă mică, de doar 9%. La începutul lui 2016, TVA-ul general a fost diminuat de la 25 la 20%. La începutul lui 2017 TVA va ajunge din nou la 19%, cota de dinainte de măsurile de austeritate din 2010.
Politica veniturilor
Aceste măsuri fiscale au venit la pachet cu o politică de creștere a veniturilor. Începând cu 1 mai 2016, salariul minim a crescut de la 1.050 lei la 1.250 lei. La 15 noiembrie 2016 am fost informați că guvernul negociază cu sindicatele pentru o nouă creștere a salariul minim, în limitele a 1.300 și 1.500 lei, propunerea sindicatelor fiind 1.450 lei. Creșterea ar trebui implementată începând cu prima lună a anului 2017.
Pe de altă parte, guvernul tehnocrat a lui Dacian Cioloș a propus o creștere în două etape – din august 2016 și din ianuarie 2017 – a salariilor pentru 650.000 de angajați din sectorul stat, medicii și profesorii fiind printre cei vizați. După prima etapă a creșterii, un profesor cu gradul I va avea salariu de încadrare cuprins între 1.896 și 2.361 lei. Pentru un profesor debutant acesta va fi între 1.700 și 2.117 lei. Un doctor specialist va câștiga între 2.364 lei și 2.944 lei, în funcție de experiența profesională, iar un asistent medical între 1.960 și 2.441 lei. Ordonanța de urgență a guvernului, cea referitoare la aceste creșteri salariale, a primit vot parlamentului în noiembrie 2016. Iată un alt element ce indică dimensiunea concretă a creșterilor salariale, după cum am arătat, salariile profesorilor și doctorilor se vor mări cu 15% începând cu 2017.
Să reamintim, salariile din sănătate au crescut deja cu 25% în octombrie 2015, iar în decembrie 2015 crescuseră cu 15% veniturile pentru personalul din educație și de 10% pentru cel din sectorul public.
În general, în toate sectoarele din România, salariile au crescut cu 14,7% pentru primele 8 luni anului 2016. Cifrele prezentate ne dau o idee clară privind politica financiară a României: se dorește o creștere a consumului pentru a stimula dezvoltarea economică generală. Rezultatele sunt deja vizibile, dar ele creează și îngrijorare.
Cine câștigă din creșterea consumului
Conform Institutul Național de Statistică, în primele 8 luni ale anului 2016, consumul alimentelor, băuturilor și tutunului a crescut cu 19,6%. Consumul produselor nealimentare a crescut și el cu 15,3%. Creșterea în ceea ce privește consumul carburanților este de 11,3%. În total, în prima jumătate a anului 2016 s-a înregistrat o creștere cu 18% a consumului general.
După o prognoza FMI, în 2016 creșterea economică a României va fi cea mai mare din UE, de 5%. În același timp, inflația va fi de doar ‒1,5%. Șomajul va fi în scădere, ajungând la 6,4%, anul trecut fiind de 6,8%. Banca Naționala a României arată că în primele 8 luni ale acestui an investițiile străine directe se ridică la 2,74 miliarde euro. Asta reprezintă o creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Aceste investiții au fost 3,46 miliarde euro în anul 2015. Per total, valoarea generală a investițiilor străine din România ajunge la 64,4 miliarde de euro.
Transpuse în plan societal, toate aceste date statistice evidențiază faptul că politicile statului român conduc la conturarea unei puternice clase de mijloc, în mare măsură compusă din locuitorii orașelor mari. Sunt acei români care tradițional merg la mare în Bulgaria, se duc la schi la Bansko și tranzitează Bulgaria în drumul lor spre concediul din Grecia.
În general, ei susțin lupta împotrivă corupției. Cei mai mulți dintre ei participă la protestele pe teme importante societale, precum problemele ecologice (spre exemplu, defrișarea ilegală a pădurilor) sau împotrivă corupției politicienilor. Acești oameni activi se simt capabili să duc țara înainte în plan economic, societal și chiar și geopolitic în timp ce ea pe părerea multor dintre ei este în regres. Acest middle–class urban reprezintă singurul electorat care contează, scrie analistul român de stângă Ciprian Șiulea.
O privire către programele electorale ale partidelor pentru alegerile parlamentare viitoare, din 11 decembrie 2016, indică faptul că toate partidele sunt atente mai ales la clasa de mijloc, cu aranjamentele ei pro-piața. Chiar și Partidul Social-Democrat, cel care tradițional e rejectat de lumea educată și prosperă datorită politicienilor corupți ai acestuia, încearcă să exprime interesele clasei câștigătoare a tranziției românești, i.e. clasa de mijloc.
Programele pre-alegeri indică vectorul societal dominant
În octombrie 2016, Parlamentul Românei a acceptat așa-numita Legea ”Dragnea”, după numele liderului social-democrat Liviu Dragnea, cea care prevede eliminarea a 102 taxe de stat. Printre acestea, taxa pentru radio și televiziune, cea pentru timbru de mediul în cazul autoturismelor, taxe consulare, etc. Dimensiunea bugetară e una insignifiantă, sub 1%. Dar măsura are importanță simbolică. Ea arată cum social-democrații, cei care au introdus o cotă specială a TVA-ului pentru alimente în 2015, susțin diminuarea birocrației din România, iar asta e una din marile dorințe ale clasei de mijloc. ”Ghiseul este un loc al umilinței”, a zis Dragnea, demonstrând că susține poporul împotrivă țara – mama vitregă.
Legea ”Dragnea” reprezintă o parte a programului electoral al social-democraților, dominația acestora din parlament permițându-le susținerea unei asemenea legi încă din perioada pre-electorală. De fapt, ea a fost votată în unanimitate, cu susținerea celuilalt partid important, Partidul Național Liberal. Dacă Partidul Social-Democrat câștigă alegerile din decembrie, cum arată sondajele în acest moment, și ar forma noul guvern, ar putea merge pe o linei mult mai curajoasă privind scăderea taxelor.
Social-democrații promit să scadă taxa unică de impozitare de la 16% la 10% pentru salariile și pensiile mai mari de 2.000 lei lunar. Taxa va fi eliminată în cazul doctorilor și IT-iștilor, indiferent de nivelul acestora de salarizare. Liber profesioniștii vor fi și ei scutiți de taxă, asta dacă venitul lor anual este sub 24.000 lei. Dacă valoarea e mai mare, taxa va fi de 10%. TVA-ul în cazurile cumpărări de locuințe va fi eliminat. Vor fi eliminate și contribuțiile pentru pensie și sănătate în cazul cetățenilor cu profesii liberale. Contribuțiile plătite de angajații la stat vor scădea și ele cu mai mult de 4%. Va fi și o scăderea în ceea ce privește cheltuielile per angajat în cazul angajatorilor.
Scăderi de taxe promit și liberalii. Ei susțin scăderea TVA-ului la 19% și limitarea contribuțiilor sociale până la 3 salarii brute medie pentru profesiile liberale.
Partidele mai mici, care au șansa de a intra în parlament, evită temele de politica fiscală. Uniunea ”Salvați România” a politicanului ”alternativ” Nicușor Dan e o formațiune focusată pe interesele sectorului IT și cei din corporații. Partidul lui Nicușor Dan insistă pentru o politică a oamenilor cinstiți, fiind partizanul luptei împotrivă corupției, având o orientare pro-piață. Se identifică ca fiind un partid anti-sistem, diferit de social-democrați și liberali. Uniunea ”Salvați România” a declarat că îl susține pe premierul actual, Dacian Cioloș, pentru un nou mandat la șefia guvernului.
Partidul ”Mișcarea Populară” a fostului președinte Traian Băsescu propune o politică economică de dreapta. El susține privatizarea sistemului de sănătate și privatizările în general, un stat mic, decentralizat și o piață de muncă flexibilă. Prin urmare, un interes vădit către clasele suprapuse, cele cu venituri mult peste media societății.
Modelul duce la deficite
Bugetul pentru 2017, votat recent de parlament, indică interesul pentru clasa de mijloc.
Anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, de numai 25.4% din PIB”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. ” Toate partidele promit reduceri masive de taxe și impozite, intrând-u-se într-un cerc vicios din care nu se ști cum se va ieși. Contribuabilii își doresc acest lucru, dar dacă continuam la nesfarsit aceste reduceri, ne îndreptam sigur către disoluția statului”, a adăugat Dumitru, citat de Hotnews.
El a subliniat că paralel cu scăderea taxelor cresc și salariile. Și a reamintit cum în 2015 când contrbuția pentru pensii a scăzut, în sistemul de pensii a apărut un deficit, unul care a ajuns astăzi la valoarea de 2,5% din PIB. În momentul de fața, 1/3 din bugetul pentru pensii este finanțat din datorii.
Cheltuielile mai mari pentru salarii creează griji și la Banca Naționala a României și în rândurile economiștilor români importanți. Anxietatea provine din faptul că apar dezechilibre ca rezultat al politicilor fiscale. De exemplu, guvernatorul Băncii Naționale a României Mugur Isărescu a zis că politica condusă a creat mai mult locuri de muncă în străinătate decât din Români. E adevărat, ca urmare a politicii fiscale, deficitul comercial al țării crește.
Totodată crește și deficitul bugetar. Pentru acest an se prognozează că se va apropria de 3%, iar în 2017 și 2018 va depăși această valoare. Chiar dacă România va avea o creștere de 4,4% pentru trimestrul al treilea (cea mai mare din UE), există opinii diferite privind sustenabilitatea acestuia. Mulți economiști cred că e mai bine dacă economia crește cu 3,5% pentru o perioadă mai lungă de timp și nu să crească repede ca acum, dar cu pericolul intrării în criză.
Există temerea că repetarea crizei din 2008 e posibilă, atunci când creșterea salariilor și pensiilor a afectat grav economia României, țara intrând în incapacitate de plată. Atunci a trebuit ca Bucureștiul să ia credite de la FMI și din alte surse externe de creditare. Datoriile totale au fost de 25 miliarde de euro.
„Datele arată limitele creșterii prin consum”, spune Ionuț Dumitru, iar economistul Dan Armeanu subliniază: „Stimulentele fiscale nu sunt suficiente pentru o creştere robustă pe termen lung. Era nevoie şi de reforme structurale, dar acestea sunt greu de luat”. Prognozele celor mai mulți economiști, pe baza datelor ale INS, pentru anul 2015 sunt pentru o creștere de 5% în 2016. Comisia Europeană indică o creștere ce ar putea ajunge la 5,2%.
Puncte slabe
După părerea economistului român Ilie Șerbănescu, folosirea mijloacelor fiscale ca mijloc pentru creșterea economică se explică prin faptul că statul român pur și simplu nu are alte mijloace de dezvoltare și asta după ce a cedat companiilor străine controlul asupra resursele naturale, industriei și băncilor. Mai mult, scăderea TVA-ului nu schimbă echilibriul dăunător dintre capital și munca în crearea PIB, mai degrabă adâncindu-se sărăcia, în dezavantajul economic al românilor și al țării lor.
Explicația pe care mediile şi experţii români o dau e că în țară peste 60% din PIB revine capitalului şi sub 40% revine muncii. În Europa de Vest proprţia este inversă – 60-65% revine muncii şi 35-40% capitalului. Iar în toate domeniile economice de bază din România proprietării sunt multinaționalele străine, cele care scot profitul în afara ţării. Pentru angajaţii români rămâne prea puţin sau nimic…
În cartea ”România – o colonie în periferia Europei”, Șerbanescu scrie că pentru a devolta țara este nevoie de mai mari curente de capital, altele decât cele generate de politica fiscală. Este nevoie și de o politică investițională a statului, o măsură ce nu se găsește în platforma niciunui partid mare.
În loc de conturarea unui stat economic puternic, modelul ales de România pare să fie exact invers, retragerea statului din economie. Sectorul privat și capitalul privat sunt cei de la care se așteaptă dezvoltarea și modernizarea țării. Un exemplu e investiția Airbus într-o uzină de elicoptere de la Brașov. Ea vine la pachet cu deschiderea unor specializări în școlile tehnice locale. Această practică ar putea să fie un model pentru modul în care reforma din educație va fi realizată, cu toate plusurile și minusurile modelului aplicat.
Pare că cea mai importantă parte a experților români scade barierele în fața capitalului, acesta fiind chemat să dezvolte în liniștea țara. Asta poate conduce la dezechilibre și mai mari. După datele prezentate într-un articol pe platforma de stânga Critic Atac, nivelul abandonului școlar se ridică la 18,1%. 1/3 dintre copiii școlari sunt săraci, chiar dacă aceștia vin din familii cu părinți care lucrează. Cu siguranța, România are și perdanții tranziției, cei care locuiesc în lumea satelor și orașelor mici sau în cei din cartierele dormitor ale marilor orașe. Câștigătorii măsurilor de reformă, lupta împotrivă corupției, investițiilor occidentale sau inițiativă privată, sunt cei din clasa de mijloc. Alegerile din 11 decembrie 2016 vor întari adițional rolul dominant al acestora în societatea românească.
Foto: Creșterea consumului e reflectată și în succesul Târgului de Carte ”Gaudeamus”, care a luat loc în București între 16 și 20 noiembrie 2016 (sursă: Vladimir Mitev)
Sursă: Justiție fiscală (Tax Dog)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
