Georgi Pirinski: România și Bulgaria ar putea iniția dezvoltarea unei strategii macroregionale privind regiunea Mării Negre
Partajează asta:
Interesele ambelor țări membre ale UE coincid în realizarea pacii și a dezvoltării sustenabile în regiunea Mării Negre, crede eurodeputatul și diplomatul bulgar
Georgi Pirinski este născut la 10 septembrie 1948 în New York. În 1980-1989 este ministru-adjunct bulgar al comerțului extern. A fost deputat în șase parlamenți bulgarești (1990-2013). A fost ministrul de externe (1995-1996) și președintele parlamentului bulgaresc (2005-2009). Începând cu anul 2014 este membru Parlamentului European.
Domnule Pirinski, la o masă rotundă în Sofia în începutul apriliei 2017 ați prezentat ideea de inființarea unei euroregiune a Mării Negre, care să devină parte din inițiativele politice președinției Bulgariei a UE în prima jumătate anului 2018. Care este esența ideea Dvs.? Ce rezultate pentru țările Mării Negre și UE expectați să fie realizate, dacă este sprijinită?
Esența ideii care a fost discutat la conferința din 3 aprilie 2017 în Sofia a fost Bulgaria și România să încerce în capacitatea sa de țări membre a UE din regiunea Mării Negre să inițieze dezvoltarea așa-numitei strategii macro-regionale pentru regiunea Mării Negre. După o definiție populară strategia macro-regională este un cadru, afirmat de Consiliul Euoprean cu scopul de a depăși provocările comune într-un regiun geografic. Aceste provocări îngrijorează și țări membre regionale ale UE, și țări terțe, care sunt parte din regiunea și colaborează strâns pentru a ajunge la o coezie economică, socială și teritorială.
Cum este bine știut, prima această strategie a fost propusă acum zeci ani de țările baltice din UE, ducând la inființarea macroregiunii UE pentru Marea Baltică în 2009. În anii următoare au fost create încă trei macroregiune din acest tip – Cel Dunărean, Cel Alpean și Cel Adriatico-Ionian. Inițiativa pentru inființarea lor a venit din țările membre ale UE respective și țările terțe din regiunea respectivă au devenit participanți în formatul.
Se crede că aceast cadru integrat oferă doi mari avantaje. Prim, rezolvarea cu succes a unor probleme care nu pot fi depășite din țările separat. Al doilea, crearea a unei viziune comune pentru viitorul regiunei. Ideea este să se ajunge la cât mai bune rezultate prin coordinarea politicilor și a resurselor care UE acordă unei regiunii date fără să fie cerute bani, instituții sau norme suplimentare.
Care sunt asemânările și diferențele între ideea de o euroregiune a Mării Negre și alte inițiative pentru colaborare regională în regiunile apropriate ale Bulgariei precum Sinergia Mării Negre, Organizarea Cooperării Economice a Mării Negre, Parteneriatul Estic și Ansamblul Parlamentar al Europei de Sud-Est?
O strategie de acest tip pentru regiunea Mării Negre ar fi o dezvoltare a Sinergiei Mării Negre și a Parteneriatul Estic – cele două programe ale UE care se ocupă cu țările din regiunea. Punerea acestor programe într-un cadru strategic cu participarea tuturor țări din regiunea Mării Negre fără îndoială ar ajuta folosirii mai efective a resurselor financiare ale acestor programe pentru scopurile dezvoltării sustenabile a teritoriilor litorale ale acestor țări și ale regiunii în întregimea ei.
Activitatea Organizației Cooperării Economice a Mării Negre în ultimele 25 ani ar putea fi folosită ca experiența practică de cooperare regională în sferele de prioritate precum transport, turism și ecologie. Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est și Ansamblul Parlamentar lui pot ajuta în realizarea coeziunii Mării Negre prin sinhronizarea inițiativelor și programelor care au obiective și folosire similare.
Cum ideea de o euroregiune a Mării Negre se încadrează în dezbatarile despre reforma UE unde pare că se observa o tendința de regionalism – de exemplu în cadrul dialogului mediteranean sau între țările din Grupul de la Vișegrad?
Abordarea de unele strategii macroregionale ar putea fi văzută ca o forma de încurajarea dezvoltării sustenabile și a întăririi securității în regiunile respective în contextul discuției despre o dezvoltare următoară a UE și mai special despre politica unei colabării teritoriale europene. Abordarea macroregională are propriul loc ca un cadru specific de amestecare a programelor și a resurselor ale UE care sunt îndreptate spre regiunea concretă. În principiu această abordare se diferențiază de Grupul de la Vișegrad.
După ce România și Bulgaira s-au pornit pe drumul integrării europene ele sunt percepute ”la un loc” de partenerii săi europeni. Dar în loc de a crea un duo în colaborarea sa bilaterală, pare că ele fac contrariul. Ce potențial vedeți pentru colaborare româno-bulgară în politică externă în anii apropriați? Cum presedinția UE de către Bulgaria, Austria și România în perioadă 2018-2019 ar putea influența ideea de o euroregiune a Mării Negre?
Președinția a Consiliului UE a Bulgaria și România respectiv în prima jumătate de 2018 și prima jumătate de 2019 oferă o posibilitate reală pentru ambele țări de a iniția și a proteja un proiect de strategie macroregională a Mării Negre care să fie discutat și susținut de către Consiliul European. Această posibilitate este influențată favorabil de faptul că președinția austriacă stă între cea a Bulgariei și a României, pentru că Austria este o țară dunăreană cu rol important în Macroregiunea Europeană a Dunării și este legată direct cu procesele din regiunea Mării Negre.
În capacitatele sale de țări membre a UE și Bulgaria, și România au responsabilitatea și rolul sale pentru a realiza scopurile comune a UE în beneficiul pacii și al dezvoltării sustenabile. Ambele țări au interese care coincid, legate cu realizarea acestor scopuri în regiunea Mării Negre și acum primesc șansa de a realiza o contribuție importantă pentru realizarea scopurilor în beneficiul tuturor țări din regiunea.
Citește și în limba engleză!
Citește și în limba bulgară!
