27 martie, 2023
Luka-Pazan-700
Autorii cărții ”București, îndeaproape” Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan (foto: Vladimir Mitev)

Sărbătorile scrisului bulgăresc au avut loc la Liceul Teoretic Bulgar, la Asociaţia bulgarilor din Oraşul vechi şi la Muzeul Naţional al Hărților și Cărții Vechi

picture_1877-350
Cartea bulgarilor din București Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan ”București, îndeaproape” (foto: Editura Iztok-Zapad)

Acest articol a fost publicat originar pe site-ul Baricada la 27 mai 2017.

La fel ca fiecare sărbătorie bulgărească, 24-lea mai care a trecut recent este o oglindă în care bulgarii în sfârșit ne vedem pe noi însine. Dar peste granița, în România, el este o ocazie pentru ”oamenii noștri” pe ambele parte ale Dunării să comunicăm și să ne cunoaștem.

Anul trecut în Bulgaria a fost tiparită cartea bulgarilor din România Luca Velciov și Lucia Kerciova-Pățan ”București, îndeaproape” care este un fel de ghid spre trecutul bulgar al orașului București, spre clădirile și ”locurile sacre” în capitala românească, care sunt legate cu bulgarii. Destinul istoric al bulgarilor din România și rolul lor pentru construirea statelor românesc și bulgăresc nu sunt cunoscute în ambele țări, dar merită să fie cercetate și cunoscute. Exact în această direcție acționează cartea ”București, îndeaproape”, care le invită pe bulgarii de a întari curiositatea sa către cei apropriați din România nu doar la 24 mai, dar oricând.

Acest an sărbătorile pentru Ziua scrisului slav și a educației și culturei bulgărești au luat loc în parte diferite ale României și au adunat oaspeți din Bulgaria cu gazde din vecina de nord. 24-lea mai a fost o șansa pentru multe emoțiuni pozitive, legate cu comunicare între bulgari și cu afirmarea culturii bulgărești în afară Dunării. Dar el a fost totodată o ocazie pentru reîntâlnire cu niște probleme. Comunitățile bulgărești din România, în special cea din București, se plâng de la o lipsa de finanțare. Ele nu simt grijă și înțelegere pe partea guvernului bulgăresc. Le doare că alte organizații ale minorităților deja au construit prorpriile centre culturale și dezvoltă o activitate mare. În același timp bulgarii din România încă se luptă în instanțele judecătoare românești că să fie recompensați pentru proprietăți care au fost distruse sau controlul asupra cărora a fost pierdut în ultimii decenii.

Bine înțeles, sărbătorile pentru ziua alfabetului bulgăresc au luat loc și în București, și în întreagă România. În seară a 24-lea mai Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București a descoperit o expoziție care a prezentat fonturi chirilice, create de  prof. Kiril Gogov – un dintre autorii stemei statului bulgăresc. Evenimentul a fost o ocazie că prietenii Bulgariei de la corpului diplomatic, de la cercurile jurnalistice și științifice, reprezentanți comunității bulgărești și elevi din liceul bulgăresc în București să se adune pentru a petrece împreună un 24-lea mai mai special.

Vernisajul a fost realizat datorită colaborării între Institutul Cultural de Stat de pe Ministerul Afacerilor Externe din Sofia, Ambasada Bulgariei din București și Muzeul Național al Hărților și Cărții Bechi carui director general este Maria Cristina Toma. Expoziția a fost o ocazie pentru vizitătorii muzeului, găzduit într-o clădire frumoasă și veche din cartierul diplomatic capitalei românești la stradă „Londra” 39, să se încante estetic alfabetului bulgăresc.

În discursul său în timpul deschiderii vernisajului ambasadorul bulgar Todor Churov a reamintit că pentru prima dată Ziua scrisului slav și a educației și culturei bulgărești a fost sărbătorit în 1851 în Plovdiv. Ceea ce este specific pentru România este că de fapt acolo sărbătoria este dublă, pentru că în 2015 parlamentul românesc a declarat 24-lea mai să fie Ziua Limbii Bulgare. Asta lua loc datorită eforturilor deputatului decedat bulgar Nicolae Mircovici și a sisținerii deputaților români, căror trebuie ”să se recunoaște meritul”, a subliniat ambasador Churov.

Rum-muzei-700
Ambasadorul bulgar din România Todor Churov deschide expoziția cu fonturi chirilice în Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi. Lânga el este directorul muzeului Maria Cristina Toma (foto: Vladimir Mitev)

În discursul propriu scurt, dar detaliat diplomatul a recunoscut importanța chiriliței. El a adăugat că după aderarea Bulgariei la UE în 2007, chirilița a devenit un dintre cei trei alfabete uniunii – fapt care contribuiește la diversitatea și bogația culturală ale Europei Unite. România totodată are o tradiție scrisă în chirilița.

kiriliza-2-700
O parte din expoziția cu fonturi chirilice (foto: Vladimir Mitev)

24 mai este o sărbătorie pentru bulgarii oriunde în lume, iar vecina de nord tradițional e o țară mai specială pentru că acolo au lucrat și au trăit mulți luptătorii pentru renașterea bulgărească. Acest an bulgarii din Banat au avut vizitatori din Sofia pentru sărbătoria – corul copiilor de pe Radioul Național Bulgar, care a făcut concerte la Timișoara și în satul bulgăresc Dudeștii Vechi (Star Beșenov). Concertele radiocorului au provocat mare interes, au creat emoțiuni puternice și ”au echeiat” în rețelele sociale după sfârșitul vizitei.

La rândul său bulgarii din București au întâmpinat în sediul său la stradă ”Doamnei” din Orașul vechi trupa de folclor ”Luceafărul” din satul Țenovo, județul Ruse. Această trupă de folclor a jucat rol important în deschiderea sărbătorilor pentru 24-lea mai în capitală românească, care a luat loc în liceul teoretic bulgar ”Hristo Botev”. Invitații din Bulgaria au interpretat imnul ”Mergi, poporule renăscut!” și cântece populare, au dansat ora cu elevii și membri comunității bulgărești din București.

Rum-BG-11-700
O interpretare a trupei de folclor din Țenovo în sediul Uniunii Democrate a Bulgarilor din România (foto: Vladimir Mitev)

În liceul consilierul pentru chestiile culturale în ambasada bulgărească din România Yavor Stoyanov, președintele Uniunii Democrate a Bulgarilor din România prof. Luca Velciov și președintele Federației Comunităților Bulgărești din România – Anton Kanchev, au salutat celor prezenți pe ocazia sărbătoriei. Kanchev a citit un mesaj de salut către școlii bulgărești în străinatate din numele vicepreședintei bulgare Iliana Yotova. Ceilalți speakeri le-au adresat pe elevii, încurajandu-le să realizeze reușiri în învațamânt și să studieze limba bulgărească ca o oportunitate de a stăpâni un cod cultural, care este folosit de 300 milioane de oameni în lume.

În sărbătoria au pariticpat totodată directorul liceului – prof. Florica Demeter și profesoarele de limba bulgară Mariana Doicinova și Anca Dumitrescu. Mariana Doicinova a daruit școlii două icoane – una a Sf. Maicii Domnului și cealaltă a Sf.Sf. Chiril și Metodiu, icoane care au fost sfințite în momentul daruirii de preotul bulgar în București – Victor Mutafov. Elevi care stăpânesc limba bulgară au salutat publicul pentru 24 mai. În publicul au fost prezenți și bulgari români din comunitatea suburbană bucureșteană Popești-Leordeni.

Rum-lizei-2-700
De la stânga la dreapta: preotul Victor, Anton Kanchev, directorul liceului Florica Demeter, Luca Velciov, Mariana Doichinova, atașatul cultural Yavor Stoyanov (foto: Vladimir Mitev)
Rum-lizei-1-700
Elevi au dansat hora împreuna cu oaspeți bulgari și cu membri comunității bulgărești din bucurești pe ocazia sărbătoriei (foto: Vladimir Mitev)

Mai tărziu sărbătoaria a adunat bulgari de ambele parte ale Dunării în sediul Uniunii Democrate în inima capitalei românești. Acolo au fost bulgarii din București între care și prof. Luca Velciov, doaienul comunității bulgărești din România și doamna Lucia Kerciova-Pățan – nominată pentru bulgaroaică anului 2016. Trupa de folclor din Țenovo a prezentat o programă diversă. Oaspeți din organizația ”Sedeanka”, orașul Băilești, județul Craiova, totodată au contribuit la emoțiunea pozitivă.

Bulgarii din București sunt mulțumite să întâmpine oaspete din colțuri diverse ale Bulgariei la unele adunării cu element popular. În sediul de pe strada Doamnei lua loc regulat simpozioni care interpretează momente din istoria bulgărească, legate cu România și bulgarii din România. Cartea ”București, îndeaproape” ar putea duce la mai bună recunoaștere a contrbuiriii bulgarești la construirea capitalei și statului românesc. Faptele nu sunt bine cunoscute, dar cu siguranța vor provoca respect către sufletul bulgarilor din trecut, căror umări încă sunt pastrate în București și astăzi.

Citește și în limba bulgară!

.

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: