Sprijinul statului este ingredientul secret pentru succesul industriei automobilstice din România

Sectorul are o cifra de afaceri de peste 20 miliarde de euro în 2016 şi realizează 13% din PIB şi un sfert din exportul ţării

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat în numărul revistei Economie din noiembrie 2017. 

În mijlocul lui octombrie 2017 guvernul român şi-a reînnoit componenţa şi în medii au apărut din nou multe articole despre lupta împotriva corupţiei şi despre echilibrul de putere între preşedintele Klaus Iohannis, premierul Mihai Tudose şi liderul Partidului Social Democrat Liviu Dragnea. Însă cel mai important eveniment la 12 octombrie 2017 a fost cu totul altul – începutul producţiei a unui nou model Ford – EcoSport, la uzina companiei din Craiova.

Deschiderea unei noi linii de producţie a uzinei, în spatele căreia stă o investiţie de 200 de milioane de euro, va asigura 1000 de noi locuri de muncă. Este foarte important că noul model Ford conţine cele mai noi tehnologii. Producţia lui va însemna largirea lanţului de furnizori ai companiei în ţară, care la rândul lor vor face un pas înainte din punct de vedere tehnologic. Iată de ce preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Mihai Tudose au fost împreună la deschiderea liniei de producţie. Acolo a fost şi ambasadorul Statelor Unite în România, Hans Klemm.

EcoSport este un automobil capabil să traverseze spaţii off-road (SUV), care apare la piaţa europeană în 2014, când vânzările lui se ridică la 150 000 de autovehicole. Numai în 2016 creşterea vânzărilor este de 40%, spune Steven Armstrong – vicepreşedintele lui Ford Motor Company pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Începând cu 12 octombrie 2017 versiunea europeană a lui Ford EcoSport se va produce în Craiova. Segmentul din piaţa autoturismelor SUV din Europa este cea care a crescut cel mai mult în 2016 – cu 21%. Vânzările europene ale lui Ford pentru aceasta categorie de autovehicole au crescut cu peste 30%.

Lansarea unei noi linii de producţie la uzina Ford din Craiova a fost o ocazie bună pentru conducerea română de a recapitula succesele în unul dintre cele câteva sectoare economice, care conduc accelerat economia naţională înainte.

”În perioada de după criză, ritmul anual de creştere a industriei noastre auto a fost de circa 15%, iar în prezent ocupăm locul 11 în Europa după producţia anuală de automobile. Prin munca dumneavoastră şi a tuturor celor care lucrează în acest domeniu, industria auto din România a ajuns să reprezinte anul trecut circa 13% din PIB şi un sfert din exporturile totale ale României, un sector foarte mare şi foarte important pentru economia noastră”, a raportat cu mulţumire Iohannis.

La rândul său premierul Tudose a declarat că angajamentele statului pentru construirea infrastructurii (autostrada), care să lege Craiova cu celelalte oraşe mari din ţară va fi realizată în termenul stabilit. El a adăugat că drumurile acestea se realizează pentru toate regiunile şi nu doar pentru o companie dată.

Astăzi în România există doi producători de automobile – Dacia, care aparţine grupului Renault – Nissan, şi Ford, care e american. Însă există şi sute de companii internaţionale şi locale, care produc diverse autocomponente la nord de Dunăre. Printre ele se numără Pirelli Tyres România, DRM Draxlmaier România, Trelleborg Automotive Dej şi altele care produc diverse autocomponente – anvelope auto, cutii de viteză şi altele.

Întregul sector de construcţie de automobile din România a avut cifra de afaceri de peste 20 miliarde de euro în 2016. Liderul fără îndoială este Dacia care a avut cifra de afaceri de 4,2 miliarde de euro în 2015. Celălalt producător de autoturisme Ford a realizat cifra de afaceri de 0,8 miliarde de euro pentru aceeaşi perioadă. Grupul Volkswagen este pe locul trei în sector în calitatea sa de comerciant şi distributor cu cifra de afaceri 0,4 miliarde de euro, scrie Agerpres.

În România existau peste 600 de producători de autocomponente la sfârşitul anului 2015. Ei au angajat în întregime 200 000 de lucrători. 10% dintre cei ocupaţi în sector lucrează în uzinele Dacia şi Ford, relatează site-ul Economica. Dacia a fost privatizată de către Renault în 1999, conglomeratul care exista înainte de 1989 fiind privatizat pe părţi. Campania franceză a cumpărat uzina pentru montarea automobilului, în timp ce alţi investitori achiziţionează uzinele pentru componente care reprezintă o parte din sistemul de producţie în jurul centrului Daciei la Piteşti. În acest moment patru dintre cele şapte modele de cel mai mare succes ale Daciei sunt fabricate în România. Investiţia franceză la nord de Dunare este importantă şi pentru producerea autocomponentelor pentru diferitele modele din gama lui Renault.

În 2007 Ford de asemenea vine în România cumpărând fosta uzină a Daewoo, unde în timpul lui Ceauşescu se producea Citroen. În afară de autoturisme, Ford face în România şi motoare pentru alte modele ale companiei.

În jurul uzinele Daciei la Mioveni şi Ford la Craiova există o concentrare de autoproducatori, care totodată există şi în partea occidentală a României, de unde producţia se exportă la Europa Occidentală.

E ispititor să se creadă că succesul românesc în autoindustrie se datorează tradiţiilor pe care ţara le-a avut în timpurile socialiste. De fapt, explicaţia este în sprijinul sistemic de către stat pentru sector. Marii investitori în sector semnează acorduri cu guvernul pentru a primi diverse ajutoare de stat şi în schimb companiile străine se angajează să investească anumite sume şi să deschidă anumit număr de locuri de muncă.

În perioadă 2005-2015 statul român a acordat ajutoare pentru investitorii din diverse sectoare în valoare totală de 778 milioane de euro, scrie site-ul Curs de Guvernare, bazându-se pe date de la Ministerul Finanţelor Publice. În schimb investitorii au investit 1,9 miliarde de euro pentru aceeaşi perioadă. 36% dintre cele mai mari 50 de acorduri pentru sprijin din partea statului sunt în autoindustrie.

De exemplu, Star Assembly, care aparţine producatorului german Daimler, a primit ajutor de stat de 37,4 milioane de euro pentru a crea linie de producţie pentru cutii de viteză automate în oraşul Sebeş, judeţul Alba. Întreagă investiţie este de 237,9 milioane de euro şi include deschiderea a 510 noi locuri de muncă.

Pentru a mari capacitatea uzinei sale din Slatina, producatorul italian de anvelope Pirelli Tyres a primit ajutor de câteva ori, investind sute de milioane de euro şi primind de către statul român câteva zeci de milioane de euro de fiecare dată.

Se pare că Dacia este atât de importantă pentru economia României că este singura companie care nu promite să deschidă un anumit număr de locuri de muncă, atunci când primeşte ajutor de stat. Explicaţia probabil e că ajutorul pe care Dacia l-a primit în 2015 – 13,1 milioane de euro, trebuia să fie îmbinat cu investiţii proprii de 30,4 milioane de euro, aşa că uzina din Mioveni să fie autmomatizată. Aşa de fapt se reduce numărul de angajaţi. Disponibilizarea angajaţilor este însoţită de plata unui pachet de compensaţie. De fapt Dacia-Renault este pe locul 11-lea în Europa în producţia de atomobile cu 360 000 autoturisme fabricare în anul 2016. Asta o transformă în ”oul de aur” pentru economia românească.

Salariile în autosectorul din România sunt bune. Veniturile mai ridicate şi reţelele de subcontractori mai mici în jurul uzinelor mare sunt o reuşită pentru conducătorii din Bucureşt. Însă ei stimulează economia şi într-un alt mod – prin programe guvernamentale care încurajează cumpărarea unor autoturisme de cetăţenii români.

În acest moment funcţionează programul Rabla 2017 care dă românilor o prima de casare în valoare de 6500 de lei fiecărui cetăţean care are o maşină mai veche de opt ani. Folosirea tichetului duce la o obligaţie pentru cetăţenul respectiv de a cumpara un autoturism nou care emite nu mai mult de 130 gr de dioxid de carbon pe kilometru în 2017 şi 120 gr de doxid de carbon pe kilometru în 2018. Dacă atomobilul cumpărat emite nu mai mult de 98 gr de carbon dioxid pe kilometru, atunci statul plăteşte un bonus de 1500 de lei.

În caz că se cumpără un electromobil guvernul acordă un bonus de 45 000 de lei. Pentru automobilele hibride cu emisiuni de sub 50 gr de dioxid de carbon pe kilometru bonusul este 20 000 de lei.

Aceşti stimuli pentru cumpărarea unor autoturisme noi în prezenţa producţiei autohtone au dus la o situaţie în care în 2016 doar 45% din toate maşine recent registrate au fost mai vechi de 10 ani, adică cumpărate second-hand din Europa de Vest cu standarde ecologice reduse. Însă politica statului de susţinere a producţiei naţionale este estompată în ultimă perioadă. Deputaţii din majoritatea guvernamentală a socialdemocraţilor în parlamentul trecut au votat că începând cu 1 ianuarie 2017 taxa de timbru să fie suspendată când se cumpără o maşină nouă. Asta a dus la un salt în importul autoturismelor second-hand.

În primele nouă luni ale anului 2017 numărul maşinilor second-hand cumpărate a crescut cu 70%, în timp ce maşinile noi cumpărate de români, produse în ţara sau în străinatate a crescut cu doar 16%. Pentru aceeaşi perioadă numărul maşinilor mai vechi de 10 ani a ajuns la 60% din numărul tuturor autoturismelor noi înmatriculate. Asta loveşte interesele Daciei şi ale lui Ford, chiar dacă aduce beneficii unor companii din Europa de Vest. Există apeluri că taxa timbru să fie reînstaurată, însă deocamdată asta nu s-a întâmplat.

Autoindustria românească în mare parte are proprietari străini ceea ce înseamnă că beneficiile rămân în ţară într-o măsură mai modestă. Însă ea reuşeşte şi se vede că beneficiază de sprijinul statului. Multe instituţii de stat, inclusiv poliţia folosesc maşini Dacia. În acest context destinul producatorului bulgăresc de autoturisme care a folosit o licenţa a companiei chinezeşti Great Wall spune mult. Ce s-ar fi întâmplat cu uzina din Loveci, dacă legatură lui a fost nu cu Estul, ci cu Vestul, şi dacă statul bulgar l-ar fi sprijinit? Chiar dacă există mulţi factori care influenţează succesul unei producţii, autoindustria românească este un răspuns posibil al acestei întrebări.

Citeşte şi în limba bulgară!

About Author