Mihai Eminescu în limba bulgară

Un adres ştiinţific pentru a VII-a ediție a Congresului Internațional al Eminescologilor (1 – 2 septembrie 2018, Chișinău)

Ognean Stamboliev

Pe 1 şi 2 septembrie 2018 în Chişinău, Republica Moldova a avut loc a VII-a ediție a Congresului Internațional al Eminescologilor (1 – 2 septembrie 2018, Chișinău). Congresul l-a distins pe traducătorul şi cunoscător al literaturii române Ognean Stamboliev pentru traducerea lui a primei antologiei bulgare cu proza lui Mihai Eminuescu ”Sărmanul Dionis” (ed. Avangardprint, 2017). Românologul a primit acum premiul pentru traducere al Academiei Ştiinţelor a Moldovei, fiind premiat pentru aceeaşi muncă în 2017 şi la Salonul de Carte, Chişinău.

Blogul ”Podul Prieteniei” publcă cu permisul autorului un rezumat al textului lui Ognean Stamboliev despre traducerile şi recepţia operei lui Mihai Eminescu în Bulgaria. Cunoscătorul literaturii române a pregătit acest text pentru congresul de la Chişinău.

”Eminescu in limba bulgară” este o tema largă, care merită o cercetare profundă sau o conferintă specială. Eu voi semna numai anumite momente, care sunt în opinia mea mai importante.

Prima traducere in limba bulgară din opera lui Eminescu a făcut poetul Dimitar Popov. Un om talentat, cu mare cultură. Este vorbă de poezia ”Somnoroasele pasarele” care a apărut in 1894. Cine citeşte această traducere, facută acum peste 120 de ani, rămâne uimit de felul minunat, in care acesta a reuşit sa redea in limba lui Hristo Botev poezia lui Eminescu. Aici, ritmul, rimă, masură, totul e respectat, poezia sunînd ca in original.

Una din poeziile lui Eminescu care s-a bucurat de multe traduceri la noi a fost ”Imparat si proletar”. Dupa prima traducere, semnată de cunoscutul politic socialist Krastio sau Cristian Rakovski, cunoscut si ca unul dintre fondatorii Partidului Comunist Român – au urmat traducerile lui Hristo Kapitanov, Boris Kolev, Iordan Stratiev, Ivan Radoev si Pirin Boiadjiev.

In perioada dintre razboiele mondiale au fost publicate in cărţi si mai ales in presa literară – centrală si povincială mai multe traduceri, realizate de traducători ca Boris Kolev, Elisaveta Bagriana, Dimitar Panteleev, Hristo Radevski, Iordan Strariev – poeţi si traducători de seamă. O subliniere specială merită acordată si poeziilor traduse in bulgară de cunoscutul slavist italian din Roma – prof. Luigi Salvini – ”Venera si Madona” si ”O, mama”, publicate in revista ”Bulgarska misăl” (Gândul bulgăresc) in 1934. Poezia „O, mama” are aproape 10 traduceri pâna acum, semnate de Salvini, Boris Kolev (4 variante), Hristo Radevski, Elisaveta Bagriana, Vatio Rakovski, Nicola Indjov si Sevda Kostova…

In această perioadă tănârul poet si traducător Boris Kolev într-un rastimp de 30 de ani a publicat mai multe traduceri lui Eminescu, printre care trei versiuni de ”Luceafărul” – foarte reuşite si primite bine din partea criticilor. Prima traducere a apărut intr-o carte din 1933. Boris Kolev respectă exact rima originalului, modificând însă uşor ritmul.

In 1939 Boris Kolev editează cu succes o antologie – Rumunski poeti – Izbrani straniti (Poeti romani – Pagini alese).

In 1943, cu prilejul 50 ani de la moartea poetului român, marea poeta Elisaveta Bagriana prezintă noua versiune bulgară a Luceafărul. Deci până acum de Luceafărul in Bulgaria avem 4 variante făcute de Boris Kolev – din 1933, 1939, 1950 şi 1953 – 2 variante semnate de marea poeta Elisaveta Bagreana – din 1943 şi 1956, şi încă 2 – făcute de poetul foarte bun si cunoscut – Dimitar Panteleev – din 1950 si 1963.

Poetul si diplomatul român de origine bulgară Nicolae Crevedia pregăteşte un număr special al revistei literare ”Serdica” (care poartă numele latin al Sofiei) în 1943, dedicat special literaturii române, in care un loc important ocupă şi poezia lui Eminescu. Nicolae Crevedia prezintă si o antologie a literaturii bulgare în anul 1943 – la Bucuresti.

O etapă noua in cunoaşterea reciprocă a literaturii celor doua popoare vecine incepe după al doilea război mondial – din ce ştiu deocamdata au apărut peste 400 de volume de proză, poezie si teatru si numeroase articole si studii. Eu însumi am publicat 45 de volume.

Din nou Boris Kolev prezintă 2 antologii – ”Lucefarul si alte poezii” (1950) şi Versuri alese (1953). In anul 1956 a apărut la Sofia o mare antologie ”Poeţi români”, într-un mare tiraj – 30 000 exemplari. Eminescu a fost prezentat pe larg în traducerile noi de poeţi vestiţi precum Ivan Radoev, Radoi Ralin, Elisaveta Bagriana Iordan Stratiev, Dimităr Panteleev, Maria Grubeslieva, Hristo Radevski

In 1963 in colecţia ”Mari poeti mondiali” – o editie a editurii prestigioase ”Narodna kultura” (Cultura populară) din Sofia a apărut tot cu mare succes volumul ”Mihai Eminescu – Poezii alese”, tradus de poeţi si traducători de seamă.

In 1973 în volumul masiv ”Trei clasici romani” in colectia ”Clasica mondială” sunt prezentaţi Eminescu, Caragiale şi Sadoveanu. Volumul este o realizaţie a prestigioasei editurii pentru literatura universală ”Narodna kultura” (Cultura populară) din Sofia. Acolo au fost prezentate 55 de poezii eminesciene. În această culegere au fost publicate si multe traduceri mai noi de poezii, incluziv poemele Lucefărul si Călin.

In anul 2000 poeta si traducătoare Sevda Costova din Varna a publicat un volum ”Mihai Eminesci – Versuri” cu 35 traduceri noi, incluziv Lucefărul si Călin. În opinia mea traducerile sunt foarte reuşite.

In Bulgaria până acum avem 8 traduceri de Luceafarul – cred ca e un record.

In 2017 a fost prezentat un volum masiv cu proza eminesciana sub titlul „Sărmanul Dionis” (editura Avangardprint). El a fost editat cu sprijinul ICR, Bucuresti (culegere, traducere si prefaţă Ognean Stamboliev). Volumul a fost premiat la Salonul cărţii – Chişinău 2017 si la festivalul Eminescu din Turnu Severin (2017).

Din cele spuse se vede clar că traducerile operei lui Eminescu în Bulgaria au fost ună dintre preocupările importante ale poeţilor şi traducătorilor bulgari. Deci tălmăcirile in limba bulgară nu sunt puţine. Avem mulţi versiuni bune de Luceafărul – 7, şi multe variante pentru marea parte din poeziilor eminesciene.

Din toate cele de mai sus rezultă in primul rând că poezia lui Eminescu s-a bucurat şi se bucură şi acum în Bulgria de tot mai multe tălmăciri şi, mai ales, traducerile sunt din ce in ce mai reuşite. În al doilea rând, aş remarca faptul că unii dintre cei mai buni poeţi la noi au muncit pentru asta.

In anul 1937, Elisaveta Bagreana a scris aceste rânduri: ”Am început să răsfoiesc volumul cu Eminescu in franceză şi pe masură ce citeam versurile, mă simţeam stăpânită de forţa, de vina poetică, de uriaşul clocot al poeziei eminesciene. Ii simteam mânia si amarul, cântecul. Infiorarea. Lirismul gingaş, suav…”

Iar despre ”Luceafărul” marea poetă bulgară cu faimă internaţională a spus: ”Ma simt pentru întotdeauna legată de acest poem eminescian – tulburator si fascinant”!

Citeşte în limba bulgară!

About Author