Nouă bulgarilor nu ne pasă de Dunare

Iztochna-promishlena-zona-ruse — (foto: Iavor Micev)

Bulgaria nu valorifică potențialul Dunării iar regiunile dunărene sunt printre cele mai sărace din Europa

Mila Cerneva

Acest articol a fost publicat pe 19 iulie 2019 pe site-ul ziarului bulgăresc Capital. Este preluat cu acordul ziarului şi cu nesemnificative modificări.

În Germania, Austria, chiar și Serbia unele dintre cele mai bogate regiuni se află în jurul râului Dunare. În Bulgaria însă este tocmai invers – pe lânga malurile dunărene se află unele dintre cele mai sărace municipalităţi. Ele nu beneficiază de potenţialul, oferit de râu. Posibilităţile comerciale sunt nedezvoltate, legăturile cu oraşele vecine străine sunt slabe, iar turismul este lăsat de izbeliște. Pe de o parte, asta se datorează neglijării apelor şi lipsa de infrastructură, iar pe de altă se explică prin lipsă de iniţiative din partea autorităţilor şi comunităţilor locale.

În ciuda faptului ca la nivel european există aşa-numită Strategia Dunăreană, care ar trebui să sprijine dezvoltarea regiunilor de pe lânga fluviul dunărean, la noi ea se foloseşte slab. Astfel Dunarea rămâne o barieră în loc să fie o posibilitate.

Primul deficit în ceea ce privește Dunărea este grija pentru râul în sine. ”Lipsa unui management al apelor nu creează o navigare efectivă şi previzibilă şi ea nu duce la dezvoltarea de industrii, care depind de acest tip de transport. Din cauza modificărilor majore a nivelului apei nu se pot dezvoltă zone de agrement pentru turismul sezonier”, spune inginerul Rumen Markov, care este managerul firmei Large Infrastructure Projects şi lucrează pe diferite proiecte în zona râului.

El s-a argumentat cu faptul că pe traseul Dunarii de Jos, de la centrala hidroelectircă ”Porţile de Fier” până la vărsarea Dunării în Marea Neagră, nu există structuri construite care să regleze managementul apelor. Iar asta contează semnificativ. În Germania şi Austria, de exemplu, datorită barajelor care stabilizează nivelul apei, s-au dezvoltat spaţii recreative de succes, trasee pentru bicicletă, şamd. La Bratislava lânga baraj este ridicat un hotel și o bază pentru practicarea caiac-canoe, un muzeu al artei contemporane şi diferite alte baze de divertisment. Arhitectul Belin Mollov – expert în planificarea sustenabilă şi dezvoltare urbană, care a muncit mult la planificare în Regiunea Dunării, de asemenea a notat că grija pentru ape trebuie să fie fundamentală. ”Când faci un drum, traseu de biciclete sau parcuri, trebuie în primul rând malul să fie consolidat, pentru a fi apărat de alunecări de teren”, spune Mollov.

Bulgaria nu-şi respectă obligaţiile de dragare a fundul râului, care este de prima imporanţă nu doar pentru navigare, ci şi pentru prevenirea de inundaţii. Instituţia responsabilă pentru asta este Agenţia Executivă ”Explorarea şi Întreţinerea râului Dunare” (AEEÎD). În ianuarie ea anunţase două licitații publice pentru dragare tehnică în valoare de peste 20 de milioane de leva. Însă ele au fost stopate din diverse motive, iar din AEEÎD au spus că le vor debloca la sfârşitul lui iulie. Răspunsurile agenţiei la unele întrebări puse de ziarul Capital au dezvăluit că din anul 2007 încoace peste 17 milioane de leva au fost investite în diferite proiecte, predominant pentru navigare şi măsurători. Totuşi în 2018 instituţia a semnat un contract trianual de cadru pentru dragare în valoare de 13,6 milioane de leva, fiind deja executate lucrări in zona insulelor Belene şi Vardik, care sunt considerate ”zone critice”.

Fără pod

Nu numai că drumul fluvial este neglijat, ci şi infrastructura terestră lipseşte. Cele două poduri existente pe graniţa cu România sunt absolut insuficiente pentru întărirea legăturilor economice cu ţara vecină. ”De ani de zile există programul pentru colaborare transfrontalieră între Bulgaria şi România, care încurajează iniţiativele municipalităţilor şi ale organizaţiilor neguvernamentale. În ciuda multitudinii de idei pozitive, proiectele realizabile nu pot ajunge la sustenabilitate, chiar dacă în sinea lor sunt valoroase, datorită unei singure cauze – nu există conectivitate fizică peste Dunare”, spune Eleonora Ivanova – director executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română.

Primavara aceasta au început discuţiile despre cel de-al treilea pod peste Dunare – la Sviştov-Zimnicea. Motivul este iniţiativa românească. Acest pod nu există în Strategia Integrată de Transport până în anul 2030 (dată la care sunt plăsate alte variante – la Silistra și la Nicopol) și nici în studiul preliminar, realizat de Bulgaria şi România. Totuși, conform unei informații, obţinută de ”Capital” partea românească este cea care s-a împus cu dorinţa sa că acest pod să fie construit chiar acolo. Cei de la ministerul Român al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au comentat pentru ”Capital” că în martie 2019 au primit o scrisoare de intenţie pentru investiţii de la compania Southern Danube Company Limited, înregistrată în Marea Britanie.

În acelaşi timp partea bulgărească a iniţiat negocieri pentru un acord interguvernamental pentru poduri noi. Acest acord încă nu este semnat şi nu este clar când şi dacă se va semna, a dezvăluit o sursă, apropiată negocierilor.

Şi fără drumuri

Dar chiar și dacă s-ar putea trece fluviul, probleme tot ar exista. Arhitectul Mollov aminteşte că dincolo de construcția în sine a podurilor, pe partea românească la Calafat şi Giurgiu ar exista drumuri mai bune în timp ce în Bulgaria nu sunt. Infrastructura rutieră din Bulgaria de Nord este neglijată. În primul rând se caută constructori pentru autostrada Vidin – Botevgrad. Având în vedere eventualele plângeri în faţa Comisiei Concurenţei şi termenii pentru realizarea întregului drum, el nu va fi gata în următoarii 3-4 ani. Şi va fi gata numai dacă se găseşte finanţarea necesară, care în acest moment este sub semnul întrebarii, din cauza problemelor cu sistemul de taxare.

În ciuda asigurărilor că autostrada Ruse – Veliko Târnovo va fi o prioritate pentru agenţia de drumuri şi că va fi gata până la 2022, nu există un orizont temporal apropiat pentru ea. Abia această săptămână s-a încheiat contestaţia juridică în jurul Evaluarii studiului de impact asupra mediului al proiectului, după ce apelul a fost respins pe 15 iulie de un complet de cinci judecători ai Curţii Supreme Administrative. Urmează să fie anunţate licitaţii pentru construcţie, dar finanţarea de peste 1 miliard de leva rămâne sub semnul întrebării. Ceea ce înseamnă că nu are cum autostrada să fie încheiată în următoarele trei ani.

Există și alte proiecte cheie pentru regiunea dunăreană precum tunelul sub pasul Şipka care încă nu s-a început şi autostrada ”Marea Neagră” care nici măcar nu se află în planurile guvernului.

Întâlniri, prânzuri şi nimic?

Regiunea Dunăreană poate fi dezvoltată și prin Strategia Dunăreană, care există la nivel european. Începând cu 2011, de când ea a intrat in vigoare pentru Bulgaria, efectul ei este mai degrabă invizibil. Finanţarea de bază are loc pe Programul pentru colaborare transfrontalieră „Dunarea” (2014-2020), al cărui buget este de aproximativ 263 milioane de euro. Banii care au intrat în Bulgaria pe acest program pentru proiecte sunt 10,5 milioane de euro, arată datele ministerului dezvoltării.

O cauză pentru folosirea slabă a mecanismului european este că nu se planifică sustenabil şi pe termen lung, ci se lucrează ”pe bucăți”. ”La noi se face aşa: vedem că există bani prevăzuți, decidem să facem un proiect care nu există în planul municipal, el se actualează prin adăugarea noii idei şi se argumentează documental. Însă practic noi nu avem nevoie de proiectul acesta”, explică arhitectul Mollov. Asta se poate explică în anumită măsură prin lipsa oamenilor, care să lucreze cu motivaţie la proiecte, în diferitele nivele ale administraţiei locale şi naţionale.

”Este o chestiune de capacitate. Problema nu este lipsa banilor”, a declarat Corina Creţu, eurocomisar pentru politica regională în cadrul celui de al optulea forum anual al strategiei UE pentru regiunea dunăreană la Bucureşti din luna iunie a acestui an. Strategia în sine este deseori neglijată, a dezvăluit Corina Creţu. Ea a povestit cum la o întâlnire din Budapesta a fost dezamăgită de nivelul participării statelor. Delegații au fost directori de direcţii sau alţi birocraţi, nu miniştrii sau adjuncţii lor. ”Am avut întâlniri bune, prânzuri bune, dar fără decizii politice”, spune ea.

Regiunea ascunsă

Nu în ultimul rând, planificarea nu are cum să se întâmple, când divizarea regională a Bulgariei nu reunește regiunile de nord într-o mare regiune dunăreană. Toamna trecută ministerul dezvoltării regionale prevăzuse o rearanjare a regiunilor. Atunci ministrul-adjunct al dezvoltării regionale Denitsa Nikolova a spus despre regiunea dunăreană: ”Ea este specifică tocmai datorită existenţei resurselor fluviale şi trebuie să încercăm să folosim aceste reusurse pentru a răspunde posibilităţilor pentru dezvoltare economică”. Ideea însă a rămas nerealizată şi oraşele dunărene nu au cum să se unească într-o regiune.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!