Interviu cu un filolog şi cercetător al dialectelor limbii bulgare din România şi Basarabia
Oleg Kosih
Dialectul bulgarilor din Basarabia este obiectul studiului lingvistului japonez Kenta Sugai, care a vizitat Republica Moldova în august pentru a-l studia. Înainte de a pleca spre Taraclia, unde urma să facă studii pe teren, Sugai a acordat acest interviu directorului fundaţiei ”Spirit bulgăresc” Oleg Kosih, dornic în a afla mai mult despre studiile filologului.
Acest articol a fost publicat pe 1 septembrie 2019 pe site-ul despre bulgarii din Basarabia Lumina (Svetlina).
Domnule Sugai, nu pot să nu vă întreb: cum se face că un om de ştiinţă japonez se ocupă de graiul unor oameni, care trăiesc de două sute de ani în afară granițelor Bulgariei?
Lucrez la universitatea Hokkaido unde sunt conferențiar şi predau predominant limba rusă. În trecut m-am interesat de limba bulgară şi mi-am îndreptat pașii spre dialectologie. Am început cu dialectul bulgarilor, care locuiesc în jurul Bucureştiului. Am fost acolo de multe ori – cel mai mult într-un sat care se numeşte Brăneşti. Am facut cunoștiță cu locuitori satului. Am discutat în limba bulgară cu bătrânii. Astfel am colectat material. Subiectul meu de interes sunt contactele lingvistice, adică cercetez schimbările şi fenomenele care au loc sub influenţa altor limbi.
Cum aţi ajuns la studiul dialectului bulgarilor basarabeni?
Când am studiat la Moscova, am cunoscut un prieten care este din Tiraspol. El şi-a susținut doctoratul despre limbile balcanice. Apoi a devenit pasionat de limba japoneză. Acum se află în Japonia. După ce a aflat că mă ocup de dialectele bulgăreşti din afară de graniţelor Bulgariei, el mi-a spus că există un sat, numit Parcani – între Bender şi Tiraspol. Mi-a propus să mergem acolo împreună când este în vacanţă. Astfel a început interesul meu pentru bulgarii basarabeni. Am fost în Parcani deja de patru ori.
Cunoaşteţi limba literară bulgară, dar cunoaşteţi şi dialectul nostru. Din punctul de vedere ştiinţific ce ne puteţi spune despre starea dialectului nostru? Există vreo particularitate, care nu se întâlneşte nicăieri altundeva?
Există aşa ceva. Mă ocup anume de astfel de particularități. De exemplu, în limba bulgarilor basarabeni se observă multe rusisme la nivelul foneticii şi al morfologiei.
În opinia mea, un exemplu ar fi construcţia specifică – u menia ima edi kakvo și (am la mine asta şi asta). Ea nu există în limba literară, dar a apărut aici sub influenţa limbii ruse. Astfel de lucruri apar nu doar pe nivel de fonetică şi lexică, ci şi pe nivel de morfologie, sintaxis, adică pe un nivel mai adânc.
Mai am mult de studiat. Încă sunt la începutul studiului. Pot spune că procesele analogice există în România, unde se observă fenomene, care au apărut sub influenţa limbii române.
În opinia dumneavoatră unde este limba bulgară mai bine păstrată? Vă întreb pentru că aţi fost între comunităţile bulgare din România, Moldova şi Ucraina.
În opinia mea limba bulgară este mai bine păstrată la Basarabia, pentru că de exemplu în satele din jurul Bucureştiului numai bîtrânii vorbesc limba bulgară. Generaţia mijlocie şi generaţia tânără nu mai vorbesc limba bulgară. Mai mult, ei nu cred că sunt bulgari. Se consideră români. Au pierdut identitatea lor de bulgari. Aşa că nu exclud faptul că peste 20 de ani dialectele bulgăreşti din jurul Bucureştiului să dispară.
Dar există și un alt exemplu: bulgarii din Banat şi-au păstrat limba foarte bine, pentru că au limbă literară proprie. Astfel dialectul în partea vestică a României s-a păstrat. Acelaşi lucru se poate spune despre bulgarii din Basarabia.
Se poate trage o concluzie din observaţiile dumneavoastră: anume, că dacă limba se foloseşte numai în viaţa cotidiană şi pe fondul acestea nu se creează literatură mai curând sau mai tărziu ea va dispărea?
Tot ce e posibil. Bulgarii din Banat şi-au creat propria limbă literară şi o folosesc activ – scriu proză, poezie. În alte cuvinte această limbă este un fundament pentru păstrarea identităţii lor. Este unul dintre factorii importanţi pentru asta.
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
