Un interviu cu activista USR despre experienţele ei legate de Bulgaria şi despre poziţionarea USR şi candidatul la preşedinţie Dan Barna privind tranziţia, privind politică externă şi rolul femeilor în politică
Vladimir Mitev
Ioana Abăsească are 24 de ani. Ea este absolventă de științe politice la Univeristatea din Bucureşti. Este pasionată de istoria secolului al XX-lea. Datorită oportunităţilor pentru mobilitate studenţească a trăit şi lucrat câteva luni în Sofia şi are câteva prietenii frumoase cu bulgari. Ioana locuiește și lucrează în capitala României, București, un oraș pe care îl iubește și urăște cu egală pasiune. Se descrie ca mare băutoare de cafe
Doamna Abăseacă, înainte de toate v-aş ruga să vă prezentaţi cititorilor noastre! Aveţi numai 24 de ani, dar şi o biografie care cuprinde mulţime de activităţi academice, politice şi aţi trăit în câteva state europene diferite, între care este şi Bulgaria…
Bună ziua! Da, așa este. Am studiat Științe Politice la Universitatea din București și pe durata studiilor am încercat să folosesc toate mobilitățile, bursele pe care Universitatea le oferea ca să-mi îmbogățesc experiența academică și cunoștințele în sfera științelor politice. Am plecat cu Erasmus+ în Vilnius în anul doi de facultate, apoi între anul doi și anul trei am făcut un stagiu de practică în Sofia. În anul trei de facultate am avut o bursă de cercetare de o lună la Facultatea de Filosofie din Trnava, Slovacia. Și în anul 5 de facultate (doi de master) am plecat cu bursă la Paris la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, pentru că am făcut un dublu master franco-român. Sejururile mele, care însumate sunt cam doi ani și puțin, m-au făcut să-mi dezvolt acea parte a identității mele pe care eu o numesc europeană. Am avut astfel prilejul să cunosc multe persoane din alte țări și să mă apropii de alte culturi europene.
Unul dintre lucrurile care vă deosebeşte este deschiderea dvs. la bulgarii. Ce experienţa aţi avut în Bulgaria şi cu bulgari deocamdată? Ce v-a atrâs la Sofia? Ce vă atrage la noi în general? Oare nu vă derajnează faptul că suntem slavi şi avem apropiere culturală cu alte state slave, că istoric vorbind în secolul XX-lea Bulgaria şi România au avut confruntări şi războaie sau că în ţările noastre există stereotipuri privind vecini? Nu este România pentru dvs. ”o insulă într-o mare de slavi”?
Eu le spun mereu prietenilor mei că Bulgaria este țara mea de suflet. Mi-a plăcut enorm să fiu acolo și în ultimii trei ani am revenit de mai multe ori în vizită. Am petrecut trecerea din 2017 în 2018 alături de prieteni în Sofia. Eu am fost stagiară într-o organizație neguvernamentală care se ocupa de refugiați în capitala Bulgariei în vara 2016. Cred că am lucrat acolo cam 3 luni și jumătate, până a trebuit să mă întorc la facultate. Am lucrat într-o echipă internațională, dar am avut și colegi bulgari. Mi s-a părut întotdeauna foarte ușor să comunic cu colegii și prietenii bulgari, aveam experiențe culturale asemănătoare și rezonam cu ideile lor.
Sofia îmi place pentru că, spre deosebire de București, are un aer mai intim și mai boem. În Sofia nu am văzut atât de multe bulevarde mari și intens circulate cum sunt cele din capitala României. Am apreciat mai mult plimbările pe străzile Sofiei seara, când mă întorceam de la piață, ori din oraș, decât cele de pe șoselele mari și zgomotoase ale Bucureștiului. Românii și bulgarii au stereotipuri unii la adresa celorlalți pentru că nu se cunosc suficient de bine.
Legat de componenta slavă, am auzit și eu faimoasa zicală că atunci când plouă la Moscova se deschid umbrelele la Sofia. Nu știu exact cum este în Rusia, pentru că nu am vizitat niciodată țara. Dar cultura bulgară slavă mie îmi place mult. Am aflat în timpul șederii mele la Sofia multe lucruri despre istoria țării, de la atentatul terorist de la început de secol XX din care regele a scăpat pentru că a întârziat, la povestea absolut fantastică a regelui care s-a întors în țară după 1989 ca să își facă partid și să devină prim-ministru.
Sunteţi dintr-un oraş dunărean – Brăilă, care a dat mult culturii româneşti, dar în secolul XIX a fost şi un centru cultural important pentru bulgari, fiind locul infiinţării academiei ştiinţelor din Bulgaria. Ce vi-a dat Brăilă? Oare este încă acest oraş multietnic şi legat prin Dunare la lumeamare, care a fost în secolul XIX-lea? În ce măsură brăilitatea voastră vă ajută în ceea ce faceţi după ce aţi plecat dincolo?
Da. Cu toată sinceritatea vă spun că dacă n-aș fi fost eu interesată de aspectele acestea și n-aș fi căutat în mod special, n-aș fi ajuns să știu că istoria Brăilei este atât de legată de istoria Bulgariei. Sau că era punct de oprire pentru tinerele elite bulgărești în drum spre Universitatea de la Odessa în secolul al XIX-lea. Aceste lucruri nu le-am studiat în liceu, nici în facultate. Am trecut mulți ani pe lângă statuia lui Hristo Botev în Brăila fără să mă intereseze în mod special cine este sau de ce este acolo. Ceea ce aflasem din liceu era faptul că numele unor străzi principale din Brăila sunt date de orașele în care românii s-au luptat împotriva otomanilor în războiul din 1877. Așa am ajuns să avem “Vidin”, “Plevna”, “Grivița” în topografia locală. Nu știu sigur dacă astăzi Brăila mai este acel oraș cosmopolit din cărțile lui Panait Istrati. Oamenilor pare să nu le pese în mod special de trecut acolo. Cred că această curiozitate a mea pentru Europa nu se datorează neapărat faptului că formarea mea inițială a fost în Brăila. A fost o coincidență, o coincidență care m-a purtat într-o călătorie foarte frumoasă în trecut și voi continua să explorez.
Faceţi parte din campania electorală a candidatului Dan Barna din USR şi sunteţi de asemenea un lider tănâr al USR-ului. De ce sunteţi atât de sigură că USR propune soluţiile corecte la problemele României? Oare subiectele mari pentru USR – depolitizarea şi tehnocratizarea instituţiilor de stat, privatizarea sistemelor publice, discursul anticomunist, nu sunt soluţii numai pentru o relativ mică elită a României, câştigătoarea tranziţiei, în timp ce masele nu se recunosc în luptele acestea? Cum USR poate ajunge la cei care au pierdut sau au suferit în tranziţie?
Fac parte dintr-un partid politic din România care și-a asumat prezentarea la alegerile prezidențiale cu un candidat. Fac campanie împreună cu colegii mei pentru candidatul pe care îl propunem, omnul Ilie Dan Barna, deputat de Sibiu. Nu sunt un “lider tânăr al USR-ului”, pentru că nu dețin nicio funcție în cadrul partidului. Eu nu sunt sigură că partidul meu propune toate soluțiile corecte pentru problemele României, o asemenea certitudine este periculoasă din punctul meu de vedere și imposibilă. Ceea ce pot garanta oricui însă este că noi, membrii din partid dezbatem mult și cu multă pasiune care sunt soluțiile cele mai bune pentru o guvernare performantă în România și că abordările noastre sunt mereu inovatoare pentru peisajul politic românesc, pentru că noi facem politică la firul ierbii. De fiecare dată când cineva de la noi din partid a ieșit în spațiul public cu propuneri de politici publice cu care membrii nu erau de acord, a fost nevoit să le retragă la presiunea majorității membrilor.
USR a intrat în Parlament în 2016 cu 8,9% procente. Avea un electorat destul de aproape de ceea ce descrieți dumneavoastră și un discurs cu care rezona o parte mică a populației. În 2019 a obținut un rezultat de 22,4 procente la alegerile europarlamentare, iar acum candidatul Alianței noastre este pe locul doi în preferințele electoratului pentru alegerile prezidențiale. Tot ce a făcut USR în cei 3 ani ai săi de existență a fost să se extindă în teritoriu, să facă campanii în urban, rural și Diaspora și să ajungă la cât mai mulți oameni, la cei dezinteresați de politică, cei pe care îi numiți “pierzătorii tranziției”. Cred că ultimele rezultate de la alegeri arată că am reușit să depășim cu succes momentul în care reprezentam opțiunea de vot pentru o mică parte a societății și reflectă fidel faptul că astăzi electoratul ne vede ca pe o alternativă credibilă de guvernare la partidele tradiționale.
Ceva care deosebeşte USR în politica românească este legătură specială cu preşedintele francez – Emmanuel Macron, al cărui grup politic din parlamentul european este lider Dacian Cioloş din USR/+ – alianţa electorală a lui USR la alegerile europene. La rândul său Macron consideră Europa de Est sau de Sud-Est că zona specială a intereselor sale. Dar el doreşte şi o UE care funcţionează la mai multe viteze ca un nucleu vest-european, avansând mai rapid. Cum USR se raportează la ideile pentru Europa Celor Câteva Viteze? În caz că nu doriţi periferizarea României ce iniţiative veţi face la nivel european (având influenţa în grupul Renew Europe), pentru a evita această periferizare?
USR susține o Europă cu aceeași viteză de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Noi suntem de părere că diferențele dintre vest și est sunt din cauza totalitarismului care a ținut partea estică a Europei captivă pentru jumătate de secol, în timp ce partea occidentală a Europei a fost liberă să se dezvolte și să progreseze. Ne dorim o singură Uniune, de la Paris la București, o Uniune Europeană a tuturor cetățenilor săi.
Cum vă raportaţi la ideile lui Macron pentru Pactul de Mobilitate, care lovesc patronii companiilor de transport din Europa de Est, dar îi beneficiază pe şoferii camioanelor?
Avem nevoie de legi și reguli clare pentru toți membrii Uniunii Europene. Șoferii de camioane sunt, prin natura meseriei lor, exemple de cetățeni europeni care lucrează într-un mediu cu adevărat transnațional. Pentru ei și pentru alți rezidenți europeni este nevoie să aplicăm aceleași prevederi în materie de salarizare, taxare și să avem o viziune unitară.
În altă ordine de gânduri, susţineţi o armată europeană comună şi cum argumentaţi poziţia sa pe acest subiect?
La nivel strict personal, eu sunt anti-armată. Mi-ar plăcea să putem avea o lume mai bună, în care statele să nu trebuiască să investească deloc în lupte și distrugere. Știați că ar fi nevoie doar de 10% din investițiile pe care statele lumii le fac în armament pentru a eradica sărăcia la nivel global? Dar mă tem că acest lucru este momentan imposibil. Aș fi de acord cu școli de instruire militară comune: un soldat german să învețe într-o școală militară cu profesori francezi. Și aș încuraja schimburile de experiență la modul: un militar croat care să lucreze 3 luni în Finland la care să se adauge cât mai multe misiuni comune. Eu aș fi de acord cu crearea unei armate europene comune, atâta timp cât abandonăm complet ideea de armate naționale.
Şi cum s-a întâmplat că Macron şi-a retras susţinerea pentru candidatul francez pentru procuror-şef european, declarând sprijin pentru candidatul român Laura Koveşi?
Este foarte simplu. USR-PLUS este partenerul din cadrul Renew Europe care deține președinția acestui euro-grup prin Dacian Cioloș. Domnul Cioloș a putut negocia cu liderul francez dintr-o poziție de putere pentru a obține susținere pentru candidata Laura Codruța Kovesi. O Europă cu o singură viteză înseamnă ca pozițiile înalte din Uniune să fie deținute de statele din toate cele trei fusuri orare ale Europei.
Care va fi diferenţa în politica externă a României dacă preşedintele este Klaus Iohannis şi dacă preşedintele este Dan Barna? Ce viziune are USR privind regiunea Europei de Sud-Est, nu doar în raport cu Republica Moldova, dar şi privind ţări precum Bulgaria, Grecia şi Balcanii de Vest? Care sunt interlocutori/partenerii politici ai lui USR în Bulgaria? Vom vedea o colaborare mai strânsă între USR şi forţe politice din Bulgaria, având în vedere întărirea vectorul proeuropean în ţările noastre la alegerile europene din mai 2019?
Ei, iată domnule Mitev. Când Klaus Werner Iohannis și Ilie Dan Barna vor ajunge în turul doi împreună românii vor avea ocazia să asiste la o dezbatere de înalt nivel între cei doi candidați. Președintele în funcție care candidează pentru al doilea mandat nu a arătat neapărat prea mult interes pentru partea noastră din Europa. De fapt, pe parcursul celor 5 ani de mandat nu a vizitat decât o singură dată Republica Moldova, o singură dată în Bulgaria, niciodată în Grecia sau statele din Balcanii occidentali, cu excepția Serbiei unde a mers o dată. În primăvară s-a văzut foarte clar lipsa implicării României pentru ce se întâmplă în regiune. La momentul când s-a ajuns la un blocaj parlamentar în Republica Moldova și guvernul Maiei Sandu nu era recunoscut de gruparea lui Vlad Plahotniuc, nici președintele României, nici Ministrul Afacerilor Externe nu au avut o poziție clară de sprijin pentru democrația din Republica Moldova. Maia Sandu și blocul ACUM au primit sprijiп de la alte state din Uniunea Europeană și de la Uniunea Europeană în sine, însă noi România prin reprezentanții noștri nu ne-am poziționat la timp. În zilele acelea, USR a avut întâlniri cu reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova în Parlament, a propus o declarație comună pentru cele două camere ale Parlamentului ca să îndemne la poziționare. Noi la USR ne-am asumat ca prioritate pe termen lung sprijinirea Republicii Moldova și a statelor din Balcanii occidentali pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dan Barna a vizitat deja de mai multe ori Chișinăul.
Dan Barna este candidatul din partea Alianței USR PLUS. Alianța noastră a demonstrat deja că poate fi un partener stabil în regiune prin rezultatele pe care le-a obținut la alegerile europarlamentare și dorește să confirme acest lucru când va primi mandatul pentru Cotroceni și cel pentru guvernare anul viitor. Ne dorim să fim o voce în regiune și ne dorim să cooperăm îndeaproape cu statele vecine României. Dan Barna spune în campanie că își dorește să fie un președinte implicat. El se referă aici la a-și folosi toate drepturile sale constituționale pe care le va avea în calitate de președinte pentru a scoate România din umbra în care a stat în ultimii ani pe planul politicii externe.
Din Bulgaria îi avem parteneri alături de noi în grupul Renew Europe pe cei de la DPS și avem canale de comunicare și cu DA! Bulgaria.
Ne puteţi deschide uşa la viaţa organizatoară de partid? Ce activităţi faceţi pentru USR? Cât de atent USR îngrijeşte liderii săi tineri? Ce viitor au cadrele tinere precum dvs. în acest partid?
Depinde ce doriți să știți. Avem multe activități și proiecte, în fiecare săptămână se organizează câte o dezbatere sau un eveniment undeva în București sau în țară. Lucrăm mult online, avem câteva platforme pe care comunicăm, dezbatem sau ținem calendarul. Și de regulă când sunt campanii avem perioade în care mergem cu schimbul la sediul partidului sau la sediul Alianței ca să îndosariem semnături, să facem rapoarte sau să punem în cutii materiale promoționale. În campania Fără penali din vara lui 2018 sediul USR de pe Bulevardul Aviatorilor a fost tot timpul deschis.Unii colegi chiar dormeau acolo. Alții au ajuns să lucreze și 27 de ore non-stop ca să predăm acele 1 milion de semnături la timp.
Chiar weekendul trecut (14-15 septembrie) am avut Congresul al V-lea la Timișoara, unde am votat noile organe de conducere ale partidului: Biroul Național, Comisia națională de arbitraj și Comisia națională de cenzori. La acest Congres colegii noștri din filiala Timiș au pus la punct un sistem de numărare a voturilor online și am putut urmări în timp real cum se numără voturile delegaților de către Comisia electorală.
Legat de investiția în viitor, există mai multe moduri prin care noi ne formăm viitorii lideri politici.Pe de-o parte, există aripa de tineret a partidului, din care fac și eu parte. Acolo încercăm să formăm persoane sub 30 de ani care să își asume o carieră publică. Pe de altă parte, USR plănuiește pe viitor să concretizeze și o Fundație care să creeze și disemineze cunoaștere pentru membri. La momentul actual avem 2 membri în Biroul național al partidului de 30 de ani și media de vârstă a parlamentarilor USR este de 34 de ani. Partidul este deseori asociat cu tinerii în spațiul public românesc. Ca să rezum, tinerii joacă un rol esențial în USR.
La sfârşit, ce rol joacă femeile în rândurile USR? Va fi un partid care scapă de ideea că politica românească este un sport pentru bărbaţi? Cât de sensitiv sunt partidul şi alegătorii lui la problemele de egalitate de gen, de violenţă de gen, la presiunile economice şi sociale la adresa familiei şi mamelor tinere?
Femeile reprezintă în acest moment aproximativ 27% dintre membrii USR, iar politica nu este un sport. A face politică înseamnă a propune viziuni pentru a administra localități, a reprezenta cetățenii în Parlament sau a fi în stradă pentru a discuta cu cetățenii. Există studii care arată că femeile își iau joburile politice în foarte serios, doar că în majoritate ele se auto-evaluează ca fiind nepregătite și nu candidează. Partidul nostru atrage la momentul actual mai mulți alegători din rândul populației masculine decât din rândul populației feminine. Problemele de egalitate de gen sunt abordate în cadrul partidului, mai ales în cadrul aripii de tineret, unde încercăm în permanență să propunem liste, comisii, structuri care să aibă o prezență feminină cât mai mare. Legat de celelalte subiecte pe care le-ați amintit, presiunile economice și sociale la adresa familiei și mamelor tinere, ele fac obiectul preocupărilor membrilor noștri, dar eu nu pot spune că am urmărit îndeaproape acest subiect.
Citește în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
