Doi analiști, unul de la sud de Dunăre, altul de la nord, suprapun problemele pe care țările lor le au în momentul în care se anunță zeci de miliarde din fonduri europene. Partidele “DA, Bulgaria” și alianța USR-PLUS susțin că banii necesari perioadei post-COVID riscă să fie cheltuiți de vechii politicieni prin rețelele exersate ale furtului de resurse publice
Vladimir Mitev, Sorin Ioniţă
Acest articol a fost publicat pe 11 noiembrie 2020 pe site-ul Libertatea.
După alegerile din SUA şi înaintea celor parlamentare care trebuie să aibă loc în martie 2021 în Bulgaria, marea întrebare la Sofia este cine moşteneşte mantia parteneriatului cu Occidentul şi, mai cu seamă, cine va gestiona miliardele de euro din fondul pentru redresare al Uniunii Europene. Nimeni nu vrea să plece de lângă cuptor când se coc plăcintele, cum s-ar spune.
Deocamdată, în Bulgaria, chiar mai mult decât în România, leadershipul politic din ultima vreme a fost cumva calat pe epoca Trump. Sigur, nimeni n-a ajuns la performanţa premierului sloven Janez Janda, care s-a grăbit pe 4 noiembrie să-l felicite pe Donald Trump pentru victorie. Boiko Borisov, un cameleon politic care guvernează Bulgaria de la 2009 încoace cu mici pauze, a făcut deja primii paşi pentru rebranduire în linie cu vântul nou dinspre Statele Unite. Cu Biden la putere protestele civice din vara şi toamna acestui an încep să aibă o semnificaţie aparte. Protestatarii au cerut demisia procurorului-şef Ivan Gheşev, acuzat că aplică anticorupţia selectiv, într-un mod care avantajează în primul rând grupul oligarhic din spatele guvernului actual. La vârful statului se află premierul Boiko Borisov împreună cu o alianţă de partide naţionaliste, iar retorica acestor partide este în primul rând una anti-civică, totul acoperit cu marota binecunoscută a luptei cu “sexomarxismul”.
Ceea ce a început acum în politica bulgară, chiar înainte de alegerile americane, e o competiţie dură pentru cine va livra elementul tehnocratic în viitorul guvern. Se va reinventa oare din nou GERB, partidul premierului afiliat la popularii europeni, ca lider declarat al formulei pro-europene, cu noi parteneri juniori şi cu retorică diferită de cea a lui Viktor Orban, adică în pas cu noile trenduri? Ori dimpotrivă vor prevala cei care protestează, în special partidul elitelor tinere “DA Bulgaria” (asemănător cu USR) care au ţinut agenda publică în ultima vreme? Se va reproduce la Sofia şi acest model din politica românească, după ce ani de zile societatea civilă bulgară a stat cu ochii pe aventurile DNA-ului din Bucureşti şi pe protestele pentru stat de drept declanşate în ianuarie 2017?
E clar că multe evoluţii politice după izbucnirea protestelor din iunie 2020 au ceva de-a face cu relaţiile bulgaro-americane. Statul bulgar discută construirea unei noi centrale nucleare la Kozlodui în parteneriat cu diverse companii americane; o ofertă similară a fost făcută de curând la Bucureşti. De asemenea se intenţionează achiziţionarea a opt noi avioane de luptă F-16 pe lânga cele deja cumpărate aflate în producţie. Bulgaria participă cu fonduri şi la preşedinţia Iniţiativei Celor Trei Mări în anul 2021, dorind să beneficieze de componenta ei economică şi de infrastructură.
Pe de altă parte, există şi dificultăţi care se vor accentua după ce Biden se instalează la Casa Albă. Statele Unite au o poziţie principală împotriva extinderii gazoductelor legate de Rusia în Europa. Or, Bulgaria îşi extinde din fonduri proprii reţeaua de transport de gaz, pentru a putea primi livrări din Turkstream şi a le duce până la graniţa cu Serbia. Pare că în ultima perioadă Borisov, sub presiunea străzii, încearcă să câştige timp pentru a fi completată această extindere, înainte să apară opoziţie sau sancţiuni din partea SUA; şi probabil în acest sens el avea în vedere chiar mai multe parteneriate cu administraţia Trump.
Valul de toamnă al Covid a lovit greu Bulgaria şi a prăbuşit sistemul medical din Sofia, unde la începutul lunii noiembrie spitalele nu mai pot primi bolnavi de COVID-19 din cauza supraaglomerării. Ambulanţele sosesc cu mare întârzieri la solicitanţi, iar unii pacienţi au murit fără a putea primi grijă medicală la timp din cauza colapsului reţelei sanitare. Din nou, ca şi în România, competiţia politică trece pe locul doi în aceste condiţii, iar cursa electorală ce stă să înceapă va fi una atipică. Dar miza, cum spuneam, nu e deloc de neglijat.
La sfârşitul lui octombrie vicepremierul Tomislav Doncev a făcut o prezentare video spectaculoasă, cu un zid de ecrane TV în spatele, în care a anunţat planul guvernamental pentru folosirea celor 6,13 miliarde de euro de finanţare nerambursabilă şi 4,6 miliarde de euro de credite acordate Bulgariei în cadrul programului de relansare. Conform lui Doncev banii aceştia vor fi utilizaţi pentru a creşte competitivitatea economiei, cu accent pe knowledge economy, gestionarea sustenabilă a resurselor naturale şi în liberalizarea pieței de electricitate, pentru creşterea competitivității a regiunilor bulgare şi creşterea conectivității de transport şi infrastructură, ca şi pentru incluziune socială, sănătate, programe pentru persoanele cu dizabilităţi şi reforma administraţiei.
Planul a fost preluat în media fără multe critici. A reacţionat doar o organizaţie patronală, care l-a evaluat în general pozitiv. Criticile au venit pe linie pilitică de la Hristo Ivanov, liderul partidului “DA, Bulgaria” care a măturat pe jos cu ideile lui Doncev. “Din lectura atentă a Planului de relansare propus se vede clar că se pregătește furtul de resurse publice prin sifonarea lor către reţelele puterii… Acest plan nu are un focus clar, nu are personalitate şi trădează o ambiţie jenant de redusă”, a scris Ivanov. El mai critică aspecte concrete ale planului, subliniind nevoia de măsuri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, investiţii în capitalul uman, ori în tranziţie energetică spre producţie de energie ecologică.
Pe fondul crizelor repetate din regiunea noastră, care au secătuit-o de resurse, fondurile UE au devenit o miză şi mai imprtantă decât înainte pentru clasa politică. În acest context rolul experţilor şi tehnocraţilor creşte, deoarece fără ei absorbţia se împotmoleşte. Noutatea în Bulgaria este că în vara lui 2020 clasa de mijloc, care mai înainte nu vedea alternativă la premier sau la partidul său GERB, se găseşte acum divizată în două aripi, pro şi contra Borisov. Victoria lui Biden în SUA şi, în consecinţă, posibila pierdere de viteză a taberei politice anti-liberale în Europa, vor accentua fractura. Există acum o mai mare concurenţă decât în pentru cine va oferi şi va aplica viziunea de dezvoltare şi modernizare a societăţii bulgare, cu componenta desigur atractivă de gestionare a fondurilor europene.
Cumva Bulgaria şi România sunt destinate să evolueze şi pe mai departe în oglindă. Mai ales dacă după alegerile româneşti din 6 decembrie se va intensifica şi la Bucureşti competiţia dintre actorii politici pro-europeni, care până acum erau pe aceeaşi baricadă dar ulterior vor trebui să-şi împartă costurile, nu doar beneficiile guvernării.
Foto: Protestele din Sofia din vară 2020 (sursă: Nikolai Draganov)
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
