Doru Dragomir: Relațiile economice și atitudinile între români și bulgari evoluează pozitiv
Partajează asta:
Un interviu cu Presedintele Camerei Bilaterale de Comerț Bulgaria-România despre activitatea actuală a organizației sale, despre cifra record în schimbul comercial între cele doua țări in 2021, despre echilibrul între complimentare și competiție între sectoarele economice ale ambelor state și despre schimbarea mentalităților și cheile pentru încredere reciprocă între români și bulgari
Vladimir Mitev
Doru Dragomir este preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Bulgaria-România care are sedii la Sofia şi la Bucureşti. El a lucrat timp de peste 20 de ani în sectorul privat, experimentand marea inflaţie din 1996 din România şi criza internaţională, care a lovit Europa de Sud-Est în 2008-2009. Dragomir a absolvit EMBA la Asebuss & Michael J. Coles College la Universitatea Kennesaw State din Georgia USA în anul 2007 şi Facultatea de Drept absolvită în România.
Camera de Comerţ are peste 45 de membri din ambele țări, care provin din 25 de sectoare economice diferite. Ea este una dintre cele două camere bilaterale cu focus special asupra relaţiilor economice româno-bulgare.
Interviul poate fi ascultat aici:
Domnule Dragomir, începem discuția cu faptul că ați realizat și realizați în continuare mai multe evenimente de promovare a legăturilor economice dintre România și Bulgaria. Și vă rog să prezentați ce s-a întâmplat deocamdată și ce mai va avea loc în curând!
Da, anul acesta Camera Bilaterală de Comerț Bulgaria Romania a lansat o serie de evenimente în Bulgaria, scopul evenimentelor fiind acela de a prezenta viața economica din România. Asta are loc în contextul actual în care discutăm de o perioadă de peste doi ani de zile în care am fost afectați de criza medicală care abia acum s-a terminat sau este pe cale sa se termine.
Azi avem o nouă criză din Ucraina.
În acest context am hotărât să lansăm această serie de evenimente.
Prima oară am plecat de la ideea de a organiza șase evenimente în principalele orașe sau regiuni ale Bulgariei. Deja am realizat două dintre evenimentele în regiunea Stara Zagora și în zona Yambol-Sliven pe care noi le considerăm un succes atât din punct de vedere al oamenilor prezenți, cât și al companiilor care au fost prezente în sală alături de noi. Din punct de vedere al interesului acestor companii cu privire la ce se întâmplă în România – este un interes pe care îl vedem în urma discuțiilor de networking de la finalul prezentarilor. Un eveniment care în mod normal ar fi trebuit să dureze să spunem două ore la Stara Zagora a durat aproape patru ore. La Yambol am stat trei ore și un pic cu reprezentanții companiilor fiecare dintre ei având întrebări foarte concrete apropo de domeniul lor și de sectoarele din care provin. Și nu vorbim doar de întrebări legate de cum se poate vinde pe piața din România evident. Companiile bulgare au înțeles deja de ceva timp că piața din România poate să reprezinte primul pas în internaționalizare pentru Bulgaria dar sunt interesate și să cumpere din din România materii prime sau produse finite de care este nevoie pe piața din Bulgaria.
Săptămâna viitoare vom fi la la Loveci și vom acoperi regiunea Loveci cu un nou eveniment de acest gen. Și foarte foarte interesant pentru noi este că deja avem întrebări și propuneri din regiuni la care noi nu ne gandisem în Bulgaria să creștem numărul de evenimente. Asta înseamnă că de la șase evenimente cât ne propusesem noi inițial am crescut la opt. În momentul de față pregatim organizarea pentru zece evenimente până la sfârșitul anului. De ce se întâmplă lucrul ăsta?
Cred că oamenii după doi ani de zile de lucru în sistem on-line își doresc să se vadă își doresc ca să poarte discuțiile față în față. Noi ca oameni suntem niște animale sociale, ne dorim să simțim căldura celuilalt să ne uităm în ochii lui atunci când putem. Când vrem să facem business sau atunci când vrem să ne luăm informații. Online-ul este bun și este evident că a funcționat foarte bine în ultimii doi ani de zile și a crescut senzațional din punct de vedere al comerțului în general. Cel puțin asta este părerea mea personală și este realitatea cu care noi ne confruntăm în cadrul acestor evenimente. Nu este de ajuns. Oamenii vor să facă lucrurile concret lucrând cu alți oameni. Aceste evenimente pentru noi sunt cumva un prim pas doar, pentru că în ele doar dăm informații și luăm informații de la companiile bulgare.
Pentru noi de-abia acum începe munca pentru că pentru toate cererile pe care le avem la nivelul la nivelul Camerei colegii mei din birourile noastre din Sofia și din București lucrează concret pentru a răspunde la întrebări, pentru a identifica potențiali parteneri, pentru a acoperi nevoile pentru care companiile cu care ne-am întâlnit ne cer ajutorul. Tot în contextul acestor evenimente anul acesta vom deschide un al treilea birou al camerei. Biroul va fi la Silistra pentru că este un punct important de legătură între între România și Bulgaria, pentru că există un schimb comercial destul de amplu la nivelul graniței în zona de nord-est a Bulgariei si sud-est a României. Și pentru că am avut foarte multe cereri din zona respectivă pentru suport la nivelul Camerei și atunci am hotărât să fim mai aproape de oameni si companii. De altfel această idee de a fi mai aproape de oameni este cumva coerentă și cu ideea evenimentelor. Noi mergem în regiunile din Bulgaria să ne întâlnim cu companii care poate nu au o prezență națională în Bulgaria, care nu ajung la noi în Sofia la biroul nostru, dar sunt interesate să lucreze cu România sau măcar sunt interesate să înțeleagă un pic mai mult despre ce înseamnă România. Și atunci noi mergem să fim alături de ei.
Și un alt semn de contactele crescânde economice dintre România și Bulgaria este că în anul trecut schimbul comercial a ajuns la o cifră record de 6 miliarde de euro.
Aș spune chiar aproape 7 miliarde de euro. De asemenea este foarte foarte bine pentru Bulgaria faptul că din aceste 7 miliarde de euro Bulgaria are un plus de 1 miliard de euro export către România. Deci din aproape șapte miliarde vorbim de aproape 4 miliarde export din Bulgaria și 3 miliarde export din Romania ceea ce este o bilă albă pentru producătorii bulgari.
Cum se explică? Ce fel de analiză puteți face la această evoluție?
Eu aș spune că este logic să fie așa și ăsta este un lucru pe care noi l am susținut întotdeauna și am încercat să îl prezentăm mai departe. Bulgaria are câteva facilități fiscale care ajută producția. Pe de altă parte România este o piață mult mai mare de aproape patru ori mai mare decât Bulgaria cu o putere de cumpărare mai ridicată decât cea din Bulgaria. Si atunci exista o logica sa spunem ca principala zonă de producție să fie Bulgaria și principala piața sa fie România.
De ce crește atât de mult în ultimii ani schimbul comercial? Cred că în sfârșit am am reușit să înțelegem la nivelul regiunii că cel mai simplu mod de a face business internațional este să facem cu cei care ne sunt aproape la indemână. Avem foarte multe companii internaționale care se afla in topul acestor schimburi comerciale. Statistica arată ca într-o proporție destul de mare valoarea schimburilor comerciale intre cele doua tari este făcuta între companiile multinaționale aflate pe cele două piețe și mai puțin între companii românești și bulgărești naționale. Dar asta cred eu că este absolut normal și economia globală face ca lucrurile asta se întâmplă peste tot în lume. Și este bine pentru România si Bulgaria căci cresc nivelul de schimburi comerciale pentru că invariabil oamenii încep sa se obișnuiască cu produse care vin de cealaltă parte a Dunării. Încep să aprecieze calitățile acestor produse chiar dacă ele au numele brandurilor internaționale și în spate se vede că ele sunt produse în Romania sau în Bulgaria. Și atunci aceasta creștere a schimburilor comerciale cu produse internaționale va duce mai devreme sau mai târziu și la o creștere a companiilor naționale în zona de import și export. Și ca sa intelegeti mai mult decât atât cât de mult credem în acest lucru, la jumătatea lunii mai noi organizăm la București o întâlnire între principalele 16 companii producătoare bulgare în zona de “food” și principalii distribuitori români de pe piață în relația cu retailul. Exact din același motiv vrem ca producătorii naționali bulgari să aibă un contact direct cu distribuitorii români și să poată să între pe piața din România la un nivel care să le permită să fie și valoroși în piața.
Ce se poate spune despre sectoarele din ambele țări care sunt complementare?
Din păcate încă suntem la nivelul la care foarte multe sectoare industriale sunt în competiție. Avem și în România și în Bulgaria cam aceleași sectoare de producție. În principiu România are o dezvoltare amplă în ultimii ani pe pe câteva industrii și aici vorbim de agricultură vorbim de construcții de mașini și evident tot ce înseamnă companii care asigură suportul pentru construcția de mașini. Vorbim de zona de IT. Dacă ne uitam un pic in Bulgaria in această zonă a construcțiilor de mașini, vom vedea că economia bulgară dintr-un motiv mai mult sau mai puțin subiectiv nu a intrat pe lista marilor producători. În România avem doi mari producători Ford și Renault. Bulgaria nu are încă niciun producător sau mă rog poate să vorbim de producătorul chinez de masini din Bulgaria…
…dar care a falimentat.
Sau a falimentat deja. Nu știu foarte multe informații despre ce se întâmplă acolo dar Bulgaria ca si România are o industrie destul de dezvoltată în zona de suport adică companii care asigură materii prime sau subansamble pentru industria de mașini.
Și aici aș zice că suntem cred complementari pentru că și în România si în Bulgaria există furnizori pentru construirea de mașini dar produsele sunt diferite. Adică subansamblele produse în România nu sunt aceleași cu subansamblele produse în Bulgaria și asta este bine.
În zona de IT, iarăși suntem cumva în competiție dar eu aș spune că putem să vedem lucrurile ca și complementare pentru că nu discutăm de aceleași piețe. În principiu investitorii străini sau piețele în care se sunt desfăcute produsele IT produse din România nu sunt aceleași cu piețele în care sunt vândute produsele din Bulgaria. La fel de bine chiar dacă pare o competiție și este un exemplul pe care îl dau constant industria de outsourcing. Industria de outsourcing în ambele țări reprezintă un procent destul de mare din PIB-ul celor două țări. Ele se văd în competiție dar de fapt pot fi văzute ca și complementare pentru că genul de proiecte pe care industria de outsourcing în Bulgaria le are sunt diferite de genul de proiecte pe care le are industria de outsourcing din România. Amândouă se numesc outsourcing par a fi competiție dar realitatea este că atunci când intrăm un pic mai în detaliu în discuțiile cu o să ne dăm seama că nu sunt chiar competiție ci sunt complementare.
Discutăm în contextul războiului din Ucraina care a dus la sancțiuni împotriva Rusiei și de fapt într un fel a izolat ambele țări din piețele de aici. Cum afecteaza acest război România și Bulgaria în sens economic?
Cred că principalul efect pe care îl resimțim în ambele țări este legat de faptul că destul de multe din materiile prime folosite de industriile celor două țări proveneau din zona respectivă. Chiar dacă Rusia în ultimii ani a fost supusă unui embargou. Sau hai sa nu spunem embargou, ci restricții de către Uniunea Europeană. Aceste restricții au fost respectate si de România si de Bulgaria. Deci cumva s a redus apreciabil sa spunem nivelul de schimburi comerciale cu Rusia. Totuși foarte multe materii prime veneau din zona de zona respectivă. Noile restricții impuse la nivelul Rusiei de către Uniunea Europeană vor face și mai complicată obținerea de de materii prime de către cele două industrii. Ucraina prin natura situației de acolo este impiedicata să exporte multe dintre produsele care veneau în mod normal în zona noastră. Am văzut tot statistic acum două săptămâni la nivelul anului 2020 cred sau 2021 chiar 50 la sută din importurile de material lemnos din Bulgaria proveneau din Ucraina. Asta înseamnă o scădere dramatică a resursei pe care companiile din Bulgaria o folosesc în diversele industrii care au legătură cu lemnul.
România nu importa 50%, dar era era destul de mare procentul de materie primă provenită de acolo la care adăugăm zona de agricultură, hrana, fiind unul dintre cei mai mari producători la nivel global de materie primă. Aici lucrurile variază. Ucraina este cel mai mare producător de floarea soarelui la nivel global. Dar România este cel mai mare producător din Uniunea Europeană. Astfel încât poate că România nu este la fel de afectată pe zona asta la modul concret.
Dar Bulgaria de exemplu este un producător foarte mare de ulei deci are nevoie de materia primă respectivă. Evident că ambele economii sunt afectate într un fel sau altul. Există un cumul de factori pentru că pe lângă războiul din Ucraina pe lângă situația medicală de care vorbeam mai devreme a apărut și situația energetică la nivelul Uniunii Europene care a dus la niște creșteri mari de prețuri. Mai apare acuma și problema în ultimul timp să spunem costurilor legate de combustibil. Toate acestea au făcut un mix care într un fel sau altul a lovit în cele două economii. Întrebarea este cât de flexibili putem să fim la nivelul companiilor private în cele două țări cât de repede putem să identificăm noi oportunități.
Camera de Comerț Bilaterală Bulgaria România în momentul de față, de aproape o lună de zile, atât în cadrul evenimentelor pe care le organizăm cât și în cadrul unor astfel de întâlniri pe care le avem cu diverși parteneri încearca să promoveze identificarea de noi furnizori pentru produsele de care este nevoie în cele două piețe. În momentul de față suntem într-un parteneriat foarte apropiat cu camera bulgaro-turcă pentru a deschide un pic mai mult piața din Turcia pe a furniza diverse materiile prime de care este nevoie. În același timp încercăm să identificăm acele produse sau servicii de care este nevoie în cele două țări și care pot fi găsite în cealaltă țară în speță dacă este nevoie în Bulgaria să identificăm produse în România și invers. De asemenea în baza memorandumului pe care îl avem cu una dintre cele mai mari asociații economice din India am început discuții pentru anumite produse specifice acolo unde am avut o cerere concretă din România sau Bulgaria pentru a încerca să ajutăm la importul acestora din zona Indiei și sau zona Asiei de Sud-Est.
În ce măsură ambele țări sau afaceriștii sau camere de comerț din ambele țări pot colabora în găsirea înlocuirii pentru aceste resurse prime din Rusia și Ucraina?
Atunci când vorbim de colaborare din punctul meu de vedere ea nu are limite. Tot ceea ce avem nevoie este să vrem să colaborăm. Cred că România și Bulgaria în ultimul timp atât din punct de vedere economic cât și din alte puncte de vedere încep să colaboreze mai mult decât au făcut o în ultimii 30 de ani. Avem o creștere a schimburilor comerciale spectaculoasa – 40% aproape fata de anii anteriori. Și aici discutăm de o creștere care nu se mai compară cu 2020, care a fost un an de stagnare în care businessul nu a funcționat propriu zis, ci vorbim de o creștere care este comparabilă cu 2019 când businessul funcționa. Deci dacă mă întrebați anul trecut și îmi spuneați că avem o creștere față de 2020 cu 60% n-aș fi fost impresionat pentru că 2020 nu a fost un an în care să funcționeze ceva. Dar acuma când discutăm de aproape 40 la sută mai mult față de 2019 este evident un semnal foarte bun pentru cele două țări.
Apropo de camerele de comerț, iarăși discutăm de de dorința acestora și Camera de Comerț ca orice alte organizații pot să fie mai active sau mai puțin active pot să aibă strategii care să se ducă în zona concretă de a ajuta prin conexiunile pe care le au prin canalele lor de comunicare care sunt specifice sa spunem sau nu. Din punctul nostru de vedere ca și Camera Bilaterală de Comerț noi facem tot ce ne stă în putere să dezmorțim și să dezvoltăm și mai mult businessul. Cum putem să ajutăm? Putem să ajutăm în foarte multe feluri pentru că prin rețeaua noastră de parteneri, și aici nu vorbesc numai de rețeaua camerelor de comerț, vorbesc de rețeaua de parteneri a Camerei Bilaterale de Comerț: în mod special putem să dezvoltăm multe, foarte multe relații de ajutor atât pentru companii cât și pentru alte instituții sau organizații.
Sunteți de mulți ani implicat în aceste relații româno-bulgare. Cum evoluează aspectul legat de mentalitate? Deci cum evoluează atitudinile oamenilor, interesul lor sau perspectivă lor către celălalt, către afacerii cu celălalt și către poporul însuși?
Cred că accentul ar trebui pus pe faptul că evoluează. Nu cum, ci cât cred că ar fi întrebarea. Eu zic că lucrurile funcționează bine. Întotdeauna am spus că pentru a putea să faci afaceri trebuie să ai încredere în celălalt iar ca sa poți să ai încredere în celălalt trebuie să poți să comunici cu celălalt și să îl cunoști acesta. Acestea sunt cele două lucruri, cele mai importante să poți să comunici și să le cunoști.
Dacă încă la nivelul diferențelor de limbă avem problemele inerente din cauza diferenței dintre limba bulgară și limba română la nivelul cunoașterii cred că lucrurile încep să arate din ce în ce mai bine. Numărul de turiști români din Bulgaria – înainte să vorbim de zonă economică, vorbim de zona persoanelor de rând care călătoresc pentru concedii sau pur și simplu pentru weekenduri – și că acest număr crește. Numărul de turiști români care trec prin Bulgaria în drumul lor către Grecia, Turcia sau alte destinații pentru concediile de vară crește. Am văzut o statistică. Cred că anul trecut au fost aproape 4 milioane de români care au tranzitat Bulgaria si ceea ce cred eu că este foarte important este că și numărul de turiști bulgari din România crește și asta face ca lucrurile să să fie din ce în ce mai spre bine din punct de vedere al relațiilor interpersonale. Și dacă veți avea curiozitatea vreodată să vă uitați pe site-urile de turism sau pe site-urile în care se fac rezervări de hoteluri o să vedeți din comentariile turiștilor atât români cât și bulgari că aceștia sunt uimiți de cât de bine pot să simtă în cealaltă țară. Și asta pentru mine o dovadă că suntem pe drumul cel bun. Odată ce începi să cunoști țara și începi să o apreciezi o să poți să te gândești să faci și afaceri în țara respectivă sau cu oamenii care vin din țara respectivă. Mai mult decât atât noi încercăm la nivelul BCCBR cumva pentru a ajuta un pic zona de business să creăm un sistem în acest an. Da poate o să vorbim un pic mai încolo apropo de planurile noastre pentru a identifica acele companii care chiar aduc valoare adăugată între cele două piețe și cumva a dau un sentiment mai mare de încredere partenerilor atunci când aceste companii intră în contact cu ei.
Și spuneți mi despre planurile pentru anul care abia încă începe. Ce plănuiți și ce perspectivă aveți pentru relațiile economice în viitorul apropiat?
Din fericire pentru noi planurile deja le punem în mișcare. Acum o lună de zile erau în plan să facem aceste evenimente în Bulgaria. Acum sunt deja o realitate, avem aceste evenimente. Am făcut două evenimente mai avem încă opt în Bulgaria de prezentare a României și a pieței românești. Așa cum v-am spus avem deja în organizare pentru luna mai evenimente concrete de prezentare a companiilor producătoare din Bulgaria în relația directă cu distribuitorii români. Avem un plan tot așa cum vă spuneam această identificare a acelor companii care aduc valoare adăugată sau au o relație comercială concretă între cele două țări și cumva o recunoaștere la nivelul camerei a acestor companii. Și vă spun de unde provine această idee.
Am văzut că în momentul de față avem 3.000 de companii cu capital bulgar înregistrate în România. Avem două mii și ceva de companii cu capital românesc înregistrate în Bulgaria dar din păcate nimeni – atât autorități ale statului cât și alte instituții nu pot să spună dacă aceste companii lucrează în relația România-Bulgaria sau pur și simplu sunt doar înregistrate și așteaptă ceva, nu știm ce. Și atunci scopul nostru este acela de a reuși să identificăm aceste companii, de a vedea care este valoarea lor adăugată din punct de vedere economic în cele două piețe și cumva să le acordăm o recunoaștere.
Noi ne am gândit să creăm un document de să-i spunem certificat, pe care camera să îl pună la dispoziția acelor companii care sunt interesate. Acest certificat ar trebui să dea un nivel mai mare de încredere față de aceste companii atunci când ele intră în contact cu parteneri de peste Dunăre. Deci când vorbim de companii bulgărești care merg în România prezentarea acestui certificat cumva să dea o un nivel de încredere mai mare de partea română și invers de partea bulgară. Cumva până la urmă Camera de Comerț Bilaterală certificând, cumva garantând, că, companiile care sunt membre sau partenere ale Camerei sunt companii care fac lucrurile așa cum trebuie atunci când discutăm de business. La nivel de planuri mai putem să discutăm de on-line. Vânzarea online care a crescut foarte mult nu va putea cel puțin pe termen scurt sau pentru anumite produse să fie relevantă. Ne gândim să creăm o platformă la nivelul Camerei de Comerț care să se introducă cumva în piața celor două țări companiile care sunt interesate de internaționalizarea business-ului lor pentru identificarea de parteneri mai ușoară la nivelul României si Bulgariei. Și probabil că până în luna septembrie o să mai avem câteva lucruri pe care o să le mai discutăm dar momentan suntem destul de aglomerată cu activitățile curente.
O să închidem discuția cu o formulă pentru încrederea între români și bulgari. Care ar fi cheia pentru obținerea sau ajungerea la încredere, pe scurt?
Cred că încrederea atât la nivel de business cât și la nivel personal vine și în România și în Bulgaria din cunoaștere și din recomandare. Ambele țări au acest concept în care recomandarea este foarte foarte importantă. Este cumva probabil unul dintre lucrurile care ne provin din experiența noastră estică. Pentru că noi fiind la mijloc între Est și Vest am preluat lucruri bune și lucruri mai puțin bune și din ambele părți atât din Est cât și din Vest. Recomandarea care este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le găsești atunci când vrei să faci business în estul lumii față de Uniunea Europeană s-a impus și în zona noastră și cred că recomandarea este foarte foarte importantă. Cred că de altfel ăsta este unul dintre principalele avantaje pe care noi la nivelul Camerei bilaterale putem să le oferim companiilor să garantăm într un fel pentru ele și atunci această garanție este cea care vine să dea primul pas în relația dintre două companii. Cineva garantează pentru compania X.
Foto: Doru Dragomir (sursă: Doru Dragomir)
Citește în limba engleză!
Citește în limba bulgară!
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.
