Eva-Maria Raikova, Sega, 6 decembrie 2024
În după-amiaza zilei de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din țară, în contextul dezvăluirilor și declasificării unor documente ale serviciilor secrete care vorbesc despre ingerințe „unui actor statal” (interpretate că fiind rusești) și interlope în sprijinul câștigătorului primului tur, suveranistul Călin Georgescu. Ziarul „Sega” l-a rugat pe Vladimir Mitev să comenteze această decizie, precum și dezvăluirile privind amestecul Rusiei în alegerile din România. Vladimir a comentat și ce se așteaptă să se întâmple de acum înainte și care ar putea fi varianta pozitivă și negativă a ceea ce va urma.
Evoluția cu alegerile din România este fără precedent. Era de așteptat ca rezultatele din primul tur să fie anulate?
Decizia este surprinzătoare. La începutul săptămânii, o renumărare a voturilor a constatat că nu a existat niciun schimb în clasamentul alegerilor prezidențiale între al doilea și al treilea candidat, iar Curtea Constituțională a validat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Acest lucru a asigurat populația că Curtea Constituțională nu va mai interveni.
Decizia Curții Constituționale de a le anula a venit în după-amiaza zilei de 6 decembrie 2024, într-un moment în care votul în diaspora pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale era deja în desfășurare și câteva zeci de mii de cetățeni români din străinătate votaseră deja. Indiferent de argumentele cu care a fost luată această decizie, ea este o lovitură dată procesului democratic într-o țară din UE. Ea dă impresia că alegerile sunt valabile doar atunci când sunt votate în mod corect. Conștient sau nu, Curtea Constituțională oferă argumente cetățenilor români pentru a vorbi despre țara lor ca despre o „republică bananieră fără vremuri bune”.
Dacă există o logică mai profundă a acestei decizii, dincolo de faptul că este probabil că Călin Georgescu ar fi câștigat alegerile prezidențiale de duminică și că ar fi apărut diviziuni și mai mari în societatea românească, aceasta poate fi aceea că vechile și noile elite din politica românească au realizat că candidații la aceste alegeri au fost slabi, neconvingători și poate chiar periculoși dacă ar fi intrat în Palatul Cotroceni. Varianta pozitivă de acum încolo ar fi ca, după ce și-au măsurat forțele în ultimele două săptămâni, vechile și noile elite din țară să poarte discuții și, concertat, după o pauză de calmare a pasiunilor, să propună noi candidați la președinție care să inspire mai multă încredere cetățenilor și piețelor financiare. Poate peste 10 ani, cu Klaus Iohannis la cârmă, românii ar dori să voteze un candidat care nu vorbește atât de bine germană. Este important să existe o înțelegere și o formulă la nivelul elitelor, astfel încât sistemul politic românesc să fie pregătit pentru a doua venire a lui Donald Trump, fără ca mari părți ale populației să se simtă izolate, marginalizate și stigmatizate.
Având în vedere acuzațiile că Rusia a intervenit în alegerile din România, înseamnă că a susținut mai mulți candidați în primul tur?
Mass-media și oficialii ruși au demonstrat în mod constant în ultimele două săptămâni că Călin Georgescu este candidatul preferat al Rusiei. Acuzații de legături cu Rusia au fost lansate și la adresa liderului partidului AUR, George Simion. Dar despre amândoi s-a mai spus că sunt creații românești…
Nu aș vrea să privim toate alegerile din regiunea noastră doar ca o luptă între Vest și Est, între Soros și Putin. Alegerile românești și toate celelalte alegeri naționale au o agendă internă. În România, în ultimii ani, sub auspiciile președintelui Iohannis (care este foarte nepopular în rândul românilor), s-a creat o stabilocrație, similară cu cea pe care am avut-o până în 2021, când a existat o fuziune între un partid și stat. Numai că în cazul românesc, partidele au fost două – Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal. Acest lucru în sine a creat nemulțumire în rândul grupurilor și cetățenilor care erau excluși sau aveau acces limitat la putere. Iar când Donald Trump a venit la Casa Albă, s-a dovedit că această stabilocrație a fost atacată din două părți – de suveraniști pe de o parte (care este termenul pentru naționaliștii dintr-o țară din interiorul UE) și de sectorul civil, de susținătorii sectorului ONG, care este mai dezvoltat în România decât la noi.
Dacă ar fi avut loc turul al doilea, am fi văzut un candidat suveranist, Călin Georgescu, și un canidat popular în cercurile ONG-urilor, Elena Lasconi. Niciunul dintre reprezentanții partidelor din stabilocrație nu a ajuns în turul doi. Dar Curtea Constituțională este considerată apropiată de Partidul Social Democrat. Iar liderul acestuia și actualul prim-ministru, Marcel Ciolacu, a salutat decizia Curții Constituționale, în timp ce Elena Lasconi a declarat-o ilegală. Și aici vedem din nou o agendă internă românească – faptul că o parte a societății și a elitei sale politice încearcă să pună capăt dominației celor două mari partide ale epocii de tranziție, susținute cu intervenția în culise a președintelui Iohannis, în timp ce perdanții acestei schimbări se opun.
Rusia, sau orice altă putere internațională, ar putea exploata aceste contradicții obiectiv existente în societatea românească pentru a întări diviziunile din interiorul acesteia. Dar motivele acestei consolidări a sectorului suveranist în societatea românească rezidă într-o combinație de factori interni și revenirea lui Trump, a cărui guvernare ar slăbi stigmatul asupra suveraniștilor. România are nevoie de oameni de legătură cu viitoarea administrație a lui Donald Trump și are nevoie de relații bune cu SUA, indiferent cine va conduce acolo.
Georgescu a ascuns de BEC-ul românesc câți bani au fost băgați în campania sa. Există încă informații despre ce sumă a fost de fapt? Ce mai știți despre interferența Rusiei în TikTok și implicit în procesul electoral din România? Există vreo confirmare a rolului misteriosului BOGPR?
Este vorba despre Bogdan Peșchir, un fost programator român care are o firmă în Brașov și care a făcut donații către TikTok din contul său bogpr de peste un milion de euro și a făcut el însuși plăți de 381 000 de dolari între 24 octombrie și 24 noiembrie către utilizatorii conturilor TikTok, implicat în promovarea candidatului independent la președinție Călin Georgescu, inclusiv după încheierea campaniei electorale, potrivit informațiilor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024, declasificate săptămâna aceasta de Administrația Prezidențială. Aceste informații au fost comunicate de SRI, agenția de informații interne a României, într-un raport prezentat în ședința CSAT din 28 noiembrie.
Peșchir a lucrat pentru companii legate de criptomonede deținute de Gabriel Prodanescu, un cetățean cu dublă cetățenie care a emigrat în Africa de Sud în 1995. De fapt, firma sud-africană i-a contactat pe influencerii TikTok care l-au promovat pe Georgescu și le-a oferit 1.000 de euro pentru fiecare videoclip de promovare. „Participarea bogpr la finanțarea promovării lui Călin Georgescu pe platformă a fost confirmată de reprezentanții TikTok în cadrul unui dialog purtat cu autoritățile române la data de 28.11.2024”, se arată în documentul prezentat în ședința CSAT din 28 noiembrie și citat de televiziunea română Digi24.
La rândul său, SRI a confirmat identitatea utilizatorului „bogpr” și precizează că acesta a fost cel care a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24 octombrie – 24 noiembrie a acestui an, către utilizatori ai conturilor TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după încheierea campaniei electorale. SRI mai arată că acțiunile lui bogpr reprezintă o încălcare a politicilor TikTok și a legislației electorale din România.
În ceea ce privește interferența Rusiei prin intermediul rețelelor de socializare, principalul argument în acest sens sunt rapoartele diferitelor servicii de la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din România. Rapoartele au fost declasificate de președintele Iohannis pe 4 decembrie 2024.
De asemenea, presa de investigație din România a făcut dezvăluiri despre folosirea „banilor rusești” pentru influențarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale (publicate de Snoop.ro) și despre promovarea lui Georgescu pe X, Telegram și Facebook de către conturi și „rețele specializate în destabilizarea democrațiilor” rusești (publicate de Context.ro)
În final, patru partide proeuropene au format o coaliție cu promisiunea de a menține cursul proeuropean al țării. Acest lucru l-ar fi izolat și slăbit oricum pe Georgescu?
Da, așa cum au relatat jurnaliștii bulgari literalmente până ieri, se aștepta ca Georgescu să devină președinte, iar guvernul să fie pro-european, astfel încât cumva președintele și guvernul să se echilibreze reciproc. În opinia mea, declasificarea rapoartelor serviciilor cu privire la interferența unui „actor de stat” în alegeri, precum și cu privire la sprijinul acordat lui Georgescu de către lumea interlopă din România, a provocat indignarea, care a fost aparent atât de mare încât posibila victorie a lui Georgescu în al doilea tur ar fi creat condițiile pentru ca societatea românească să se rupă în două. Oricare ar fi fost planurile pentru un fel de coexistență a tendințelor suveraniste și proeuropene în politica românească în persoana lui Georgescu și a guvernului unit al forțelor proeuropene, decizia Curții Constituționale le-a anulat. În plus, există părerea că Elena Lasconi a fost prea extremistă în respingerea deciziei Curții Constituționale și că și cariera sa politică ar putea ajunge la final. Unii dintre românii liberali cu care sunt în contact spun că sistemul politic românesc trebuie să treacă printr-o resetare profundă. În același timp, tendințele suveraniste din societatea românească există obiectiv și fără interferențe din exterior prin intermediul rețelelor sociale. Milioane de români din țară sau din diaspora îi detestă pe reprezentanții „sistemului”. De aceea spun din nou că, dacă va exista o evoluție pozitivă de acum înainte, aceasta va consta în găsirea unei forme în care diferitele tipuri de elite să negocieze și să ducă coerent sistemul politic al țării în era Trump și dincolo de cei zece ani de guvernare ai lui Iohannis.
S-a speculat că Georgescu însuși ar fi fost legat de servicii sau cel puțin de fosta Securitate. A fost confirmat acest lucru?
Georgescu a fost asociat ani de zile cu influentul Club de la Roma, unde una dintre figurile principale este fostul interpret al lui Nicolae Ceaușescu, Sergiu Celac. Sergiu Celac este membru al consiliului științific al Centrului Noua Strategie, cel mai important think tank de specialiști în securitate din România. Georgescu a mai anunțat că mentorul său este Mircea Malița, un diplomat influent care a fost membru al comitetului central al Partidului Comunist Român, precum și ambasador în SUA și Elveția sub Ceaușescu. Acestea sunt elite din vremea socialismului.
Georgescu se prezintă ca un candidat anti-sistem pentru că luptă împotriva noilor elite care au apărut în timpul tranziției. El pare să-și fi convins alegătorii că este o alternativă și că este diferit de politicienii care au fost la putere. Dar el însuși face parte din elitele care au fost la putere înainte de tranziție și care sunt legate și de sistemul de atunci, și de sistemul post-socialist – și sunt influente, de exemplu, în Academia Română, în banca centrală etc.
Își vor pierde românii încrederea în procesul electoral – când nu ai cine trebuie, se schimbă votul?
Aspectele negative ale actualei decizii a Curții Constituționale și manifestarea de lipsă de respect față de voința alegătorilor pot fi depășite doar dacă elita politică românească reușește cumva să se reformeze, să aducă în prim-plan mai mulți lideri de calitate și să învețe să poarte discuții în interiorul ei, în loc ca întreaga populație să treacă prin șocurile ultimelor săptămâni pentru a vedea care este raportul de forțe între diferitele grupuri din interiorul ei.
Până acum, românii au fost foarte implicați și activi în viața lor publică. În România, există mișcări de bază în multe domenii în care nu există aproape nicio activitate publică în Bulgaria – de exemplu, pentru politica de locuințe, pentru drepturile persoanelor neurodivergente, teatru politic, o mișcare a tinerilor avocați etc. Acesta este un semn al prezenței energiei publice și un sentiment de activism politic public pentru cetățeni.
În acest moment, încă nu pot evalua modul în care alegerile anulate vor afecta alegătorii. Dar cred că dacă, la noile alegeri prezidențiale, elita politică românească ar oferi oferte mai bune decât până acum, oamenii din sectorul pro-european ar aprecia situația de urgență de acum și poate ar vedea un sens în aceste acțiuni extraordinare. Încă nu știu cum vor accepta suveraniștii anularea alegerilor. Aproape nimeni nu ar accepta să fie perdantul perpetuu într-un joc politic. De acum înainte, elitele politice românești au mult de lucru pentru a corecta slăbiciunile pe care atât ele, cât și cetățenii le-au identificat.
Foto: Republica Bananieră România (sursă: Vlad Tărlungeanu)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
