Iulian Mareș: România a ales nucleul european. Acum Europa de Sud-Est trebuie să aleagă încotro merge

Vladimir Mitev 

Iulian Mareș este președinte al Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Balcanilor, cu o carieră de peste 20 de ani în relații internaționale, sectorul bancar și administrația publică. În prezent, este doctorand la Universitatea din București. În urma alegerilor locale din 2024, a devenit consilier județean din partea Partidului Național Liberal.

Domnule Mareș, ce concluzii trageti din ceea ce s-a întâmplat? Ce înseamnă victoria lui Nicușor Dan?

În primul rând înseamnă victoria bunului simț, a decenței. Pentru că diferențele între cei doi candidați au fost clare. Asta aș spune în primul rând.

În al doilea rând, înseamnă o victorie a tuturor celor care s-au mobilizat în favoarea lui Nicușor Dan, în mod independent. Pentru că, vedeți, e prima oară când câștigă un candidat neavând în spate un partid. Și mai mult de atât neavând în spate niciun alt grup socio-profesional foarte clar conturat.

Adică pur și simplu au fost mii de oameni care, fiecare pe pătrățica lui, au influențat persoane apropiate, oameni pe Facebook, pe alte rețele sociale și așa mai departe. Adică, efectiv, a fost un efort făcut voluntar de mii de oameni, pe care nu i-a coordonat nimeni. Asta aș spune.

Nicușor Dan are imaginea cuiva care vine din sectorul ONG și, chiar dacă a fost primar al Bucureștiului, părea un pic diferit de politicieni și de oamenii din partidele clasice. Acum guvernul nou se așteaptă să fie compus de partidele împotriva cărora au votat la oamenii susținându-i pe Nicușor Dan. Ce credeți despre asta?

E o situație un pic paradoxală, într-adevăr. Dar, până în alta, Parlamentul are componența pe care o are. Și ăsta e rezultatul alegerilor de anul trecut.

Există expresia aceea, “lucrăm cu materialul clientului”. Adică, practic, Nicușor Dan, în momentul ăsta, trebuie să lucreze cu realitatea parlamentară existentă. N-are cum să coopteze în guvern pe altcineva.

Și, din punctul ăsta de vedere, marea întrebare este dacă PSD-ul va intra în noua formulă de guvernare.

Nicușor Dan a vorbit că e nevoie de o reformă a partidelor. În sensul că, parcă, partidele sunt prea mult niște grupuri de interese legate de distribuția de resurse.

E adevărat.

Probabil, el își dorește ca o anumită energie cetățenească să intre in partide și să le transforme. Dar oare dacă el va încerca să transforme partidele, nu va fi rezistența? Cum va merge această dinamică?

Nu, pentru că mie mi se pare asta o falsă dilemă. Și o zic la modul cel mai sincer. Argumentul fiind că toate partidele politice au oameni valoroși în ele.

Adică nu toți sunt proști. Nu toți sunt corupți, răi și așa mai departe. Și dacă te uiți în țară, ai să vezi membri ai partidelor politice, însemnând primari, consilieri, miniștri, secretari de stat și așa mai departe, din toate partidele care au făcut performanță la locul de muncă. Adică oameni în privința cărora nu există dubii că sunt buni.

Acești oameni ar trebui puși mai departe în funcție de conducere și scoși în față. Iar cei care până acum s-au dovedit a fi mediocri sau rău intenționați sau cu vederi mai puțin europene, aceștia trebuie să facă un pas înapoi.

Bine, dar în ce măsură Nicușor Dan chiar are și puterea personală, și puterea instituțională să impună o astfel de reformă pentru partide?

Da, într-adevăr, ați surprins bine. Punem punctul pe “i” aici și zicem, în felul acesta, că a venit vremea ca România să devină o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. Nu doar să mimeze europenismul, nu doar să îmbrăcăm haina de Uniunea Europeană și în sufletul nostru să rămânem tot români sau tot balcanici.

Iar ca să vă răspund la întrebare, în momentul ăsta, el are în primul rând puterea pe care i-o conferă funcția prezidențială. Deci vorbim de o autoritate formală. Pentru că, totuși, numirea sau, mă rog, propunerea de desemnare a premierului stă în puterea președintelui.

Deci, Nicușor Dan are în momentul ăsta puterea să propună un premier. În etapa următoare, acest premier propus trebuie să fie și aprobat de către Parlament. Și aici intervine primul prag pe care trebuie să-l treacă.

Va trece cu succes acest prag dacă reușește să poarte cu succes negocieri cu partidele majoritare din Parlament. Dar, repet, pe lângă puterea formală pe care o are ca președinte nou ales, are și puterea voturilor cu care a venit la putere. Și e clar că oamenii care au votat cu Nicușor Dan vor reformă, ca și ceilalți care au votat cu Simion, doar că cei dintâi vor o altfel de reformă față de ceilalți, vor una în sens european. E clară direcția.

Și e clar ce fel de oameni trebuie să fie în viitorul guvern. E foarte clar.

Și cum ați defini aliații lui Nicuşor Dan în prezent? Ce caracteristici au? Cine sunt grupurile sociale sau economice, care îi sunt aliați?

Sunt aliați pe care îi vedem ușor și aliați pe care îi vedem mai puțin ușor. În a doua categorie aș spune că, în primul rând, mediul de afaceri este cel care îl sprijină pe Nicuşor Dan, pentru că a contat foarte mult poziționarea mediului de afaceri în raport cu situația politică. Și mediul de afaceri a cerut pro-Europa, a cerut să rămânem pe direcția europeană și a cerut stabilitate, a cerut calm și să gestionăm cu responsabilitate criza asta economico-financiară pe care o avem undeva în față.

Deci ăsta ar fi primul aliat. Al doilea aliat e poporul, cel care a votat, indiferent de unde ar fi, din diaspora sau din țară sau din Republica Moldova sau din județele maghiare. Și acești oameni au vrut același lucru.

În prima categorie, aliații pe care îi vedem mai ușor, evident sunt partidele care îl susțin pe Nicușor Dan, în primul rând PNL-ul, care a declarat oficial că îl susține, USR-ul la fel îl susține, UDMR-ul la fel îl susține, rămâne de văzut PSD-ul, ce poziție va adopta. Dar aș remarca faptul că, ai văzut, Ion Iliescu, părintele fondator al PSD, a cerut un lucru, anume ca partidul său să-l susțină pe Nicușor Dan.

Bine, dar vă dați seama că multe dintre aceste forțe erau până în prezent foarte comode cu ce era înainte. Oare Nicușor Dan nu va încerca să facă un fel de grup propriu sau partid propriu sau o tendință proprie, adică niște oameni noi, într-adevăr noi. Nu oameni din alte partide, oameni de origine nouă și așa mai departe.

Ar fi foarte greu, dacă nu imposibil, ca Nicușor Dan să inventeze oameni care să nu aibă nicio legătură cu partidele politice. Deci asta este foarte greu și nu cred că e calea cea mai bună. În schimb, provocarea pe care o are și calea corectă, de punctul meu de vedere, este ca el să ajungă la oamenii reformatori din toate partidele.

Am asistat la discuții purtate, de exemplu, și în PNL și în PSD, între oameni cu viziuni pro-europene, care își doresc inclusiv reforma acestor partide. Și oamenii aceștia au spus în felul următor, înainte de a alege – “Dacă nu câștigă Nicușor Dan, s-a dus cu PNL-ul și s-a dus și cu PSD-ul. O să dispărem.” Cel puțin în zona reformatoare din ambele partide există temerea asta și oamenii sunt conștienți că trebuie să facă ceva. 

Înainte de turul 2, George Simion a întrebat “ce vă fac”, referindu-se la votanții lui Nicușor Dan. Acum vine întrebarea ce face Nicușor Dan sau ce fac poate românii pro-europeni sau tendința pro-europeană cu 5.300.000 de suveraniști? Cum trebuie rezolvată această falie sau ce se poate face cu această falie? Rămâne așa cum e?

Trebuie să vedem dincolo de eticheta asta de “suveraniști”. Pentru că cele 5.000.000 de oameni care au votat cu curentul suveranist nu au votat pentru că s-au identificat neapărat în curentul ăsta suveranist sau pentru că ei în mod intim, în sufletul lor, se consideră suveraniști. Oamenii au votat pentru că au probleme nerezolvate. Pentru că au frustrări acumulate în timp și așa mai departe. E limpede că sarcina noului președinte este să targeteze problemele, nu eticheta.

Primă sarcină, din ce înțeleg citind media, derivă din faptul că România are probleme macro-economice legate de deficitul bugetar, de creșterea datoriilor, pericolul intrării în incapacitate de plată. Cum se va rezolva acest lucru în opinia dvs, mai ales că, dacă vor fi aplicate măsuri de austeritate, vom vedea din nou că oamenii care au resurse vor avea viața mai ușoară, vor scăpa mai ușor. Iar oamenii care nu sunt privilegiați și care de regulă votează împotriva partidelor vechi vor plăti mai mare preț.

Trebuie evitată situația asta pentru simplul fapt că trebuie să avem în vedere ce înseamnă un deficit bugetar. Ai mai puțin bani decât ai nevoie. Ai niște cheltuieli publice mai mari decât veniturile.

Și atunci soluția este să atragi mai mulți bani la bugetul de stat. Din punctul meu de vedere, calea corectă este să fie atacată economia neagră, să fie combătută evaziunea fiscală pentru că a ajuns la un procent foarte mare în realitate și nu cred că e soluție impunerea de noi taxe și impozite nediscriminatoriu, adică pur și simplu hai să plătim toți. Există o expresie “la pauşal”, cum se plătea întreținerea la bloc. Nu cred că e cazul de așa ceva.

Nu e cazul să plătim toți chestiunea asta. E cazul să fie remediată la pachet cu țintirea adevăratei probleme a României. Și una dintre ele este economia neagră, care e foarte mare.

Acum un alt lucru care pare a fi pe agenda lui Nicușor Dan. El a spus că își dorește o luptă anticorupție mai dezvoltată, mai apăsată. Nu a existat oare un acord până acum în societatea românească că anticorupția nu va fi deloc de amploare? În prezent, lupta anticorupție e ceva foarte modest comparativ cu ceea ce era…

Și respectiv, dacă se ajunge la revigorare sau relansare a luptei anticorupție, asta înseamnă mai multe falii în societate, mai multă tensiune, așa cum era înainte. Bănuiesc că nu e un lucru dorit de mulți oameni să revină lupta anticorupție….

Ba da, lupta împotriva corupției trebuie reluată. Pentru că va rezolva parțial și problema deficitului. România nu e situația în care nu are bani.

În România există bani, dar o prea mare parte din acești bani sunt bani negri, care nu ajung în bugetul de stat. Și anticorupția răspunde la această problemă. Sunt foarte mulți bani negri inclusiv în mediul politic. Sunt oameni care au foarte mulți bani la ciorap și nu sunt bani albi. 

De ce e nevoie de luptă anticorupție? O parte din deficitul bugetar a fost provocată de cheltuieli publice făcute aiurea. Cheltuieli foarte mari, făcute mai ales anul trecut în anul electorat. Efectiv, guvernul a dat cu bani în prostie la toate primăriile de comună și oraș, fără să fie neapărat necesar.

Deci, în primul rând, rezolvi problema strângând robinetul. Restrângând cheltuielile publice, dar după o analiză atentă. Nu trebuie nici să dăm cu toporul.

Într-adevăr, partidele care au guvernat până la acum au provocat o parte din această problemă cu deficitul bugetar, dar ca să o rezolve înseamnă să taie din cheltuieli, ceea ce va lovi în propriile interese, va leza poate clientela acestor partide. Nu e așa?

Păi da, asta e o problemă. Ce spuneți dvs. este o parte a problemei. Clientela, așa numită clientelă a partidelor, nu e lucru bun. Nu e deloc un lucru bun.

Cum se va rezolva? De unde poate veni această forță care va împinge partidele să lovească chiar cercurile pe care le are fiecare în jur? 

Nu mai au de ales în momentul acesta. În momentul acesta nu mai au de ales, pentru că nu mai ai de unde să hrănești clientela asta. S-a terminat. Indiferent de ceea ce își doresc partidele, nu mai există bani pentru a hrăni această clientelă.

Bine. Ai văzut că Simion a avut ieșiri anti-Macron. Si în Polonia a primit sprijinul suveraniștilor, dar exact în momentul în care campania electorală, respectiv Tusk, l-a susținut pe Nicușor Dan.

Și acum ne trezim într-o situație în care probabil și Franța, și Polonia, cu conducerile actuale, mă refer, parcă văd victoria lui Nicușor Dan ca o victoria proprie. Ce credeți că va urma? Va urma ceva în plan economic sau în alte direcții, precum o colaborare mai strânsă între aceste țări? Și ce dimensiuni ar putea avea colaborarea între aceste țări?

Cu siguranță cu Franța va exista o colaborare mult mai strânsă de acum încolo, pe multe planuri. Asta cu siguranță. Pentru simplul fapt că în România avem și un vid de influență externă pe care cineva îl va umple.

Și când spun asta mă refer la faptul că Statele Unite s-au retras. Știi foarte bine că Trump nu e interesat de România. Prin urmare, cineva o să umple acest vid de influență externă și Franța o să fie acel stat.

Polonia chiar recent a a semnat un acord de cooperare în domeniul apărării cu Franța. Ce putem aștepta în relațiile româno-polone?

Asta depinde de rezultatul alegerilor la Varșovia. Eu sunt optimist. Sper ca forțele pro-europene să câștige și acolo, situație în care recomandabil ar fi ca România să strângă relațiile și cu Polonia.

Rumen Radev, președintele bulgar, acuzat de foarte diferite și multe lucruri, a avut ieri o discuție telefonică cu Nicușor Dan și l-a invitat în Bulgaria. Știu că și dvs aveți anumite contacte cu bulgarii. Ce putem aștepta la nivelul politicii regionale promovate de România pe direcția Europei de Sud-Est când Nicușor Dan este președintele?

Asta trebuie să fie un moment de răspuns pentru întreaga noastră regiune, nu doar pentru România. Și bulgarii ar trebui să hotărască în ce direcție merg. Dacă va uitați un pic tot la nivel regional, ați vedea că Albania a făcut progrese și se așteaptă aderarea acesteia la UE până în 2030, ceea ce va modifica situația la nivel regional. 

Faptul că România alege ferm, prin aceste alegeri, să fie aproape de nucleul Europei, în opinia dvs vă însemna oare o apropiere a regiunii către nucleul Europei?

Categoric da. Opțiunea românilor a fost clară. Știți foarte bine că o parte din ei sunt din diaspora și diaspora a votat în majoritate cu Simion.

Paradoxul e că ei sunt deja acolo în nucleul Europei, vorbind de diaspora românească din Italia, din Spania. Știți că de aici, din România, a fost transmis mesajul ăsta: “dacă nu vă convine acolo, de ce nu vă mutați în Rusia?”. Că totuși voi lucrați acolo – în Italia, în Spania, în Germania. Adică, dincolo de opțiunea asta de vot, realitatea este că oamenii respectivi, românii noștri de acolo își câștigă banii în nucleul Europei.

Foto: Iulian Mareș (sursă: Iulian Mareș, Facebook)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author