
Premiile culturale 2016 au fost decernate de ziua poetului național Mihai Eminescu
Vladimir Mitev
În fiecare an, la 15 ianuarie orasul Giurgiu sărbătorește Ziua Culturii Române, care este totodată ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu. Considerat un geniu și un reprezentant de seama al spiritualitatii românesti, creatorul care a trăit între anii 1850 și 1889 a lasat o mare urmă în cultura națională și universală până în zilele noastre.
Giurgiuvenii povestesc că Eminescu a vizitat orașul lor de patru ori în timpul vieții sale scurte ,fiind atras de orașul dunărean. În adolescența sa el a lucrat în portul Giurgiu, când o trupa teatrală îl alege ca sufleor .
Încă înainte de ora începerii sărbătorilor – 10.30, grupe de giurgiuveni printre care și elevi cu flori s-au adunat în fata bustului lui Eminescu în Parcul Alei. Exact la ora anunțată poeta Dunia Pălăngeanu – organizatoarea sărbătorilor și coordonator al cenacului literar ”Luceafărul”, înfiintat în anul 1949, (numele cenaclului fiind dat după un poem celebru al poetului, el înșuși fiind considerat ”Luceafăr” al poeziei românești), a deschis sărbătoarea, prezentând importanța pelerinajului sufletesc pe care concetățenii îl fac la monumentul lui Eminescu. Poeta a subliniat că împreună cu giurgiuvenii la eveniment sunt și invitați din orașul Ruse – creatori din Uniunea Scriitorilor Liberi Ruse,oameni de cultură: Iordan Vasilev, Nadejda Radeva, Adrian Vasilev, Nicolina Todorova, Jivodar Dușchov, Viara Koseva, Antonia Koseva, Iasmina Koseva.
Dunia Pălăngeanu a prezentat câțiva dintre invitații români prezenți la eveniment – primarul municipiului Giurgiu D-l Nicolae Barbu, scriitorul pentru copii Petru Crăciun și muzeograful Emil Păunescu. Discursurile lor au fost în spirit patriotic – cum Mihai Eminescu, împreună cu Ștefan Cel Mare sunt personalități respectate la fel de puternic pe ambele maluri ale răului Prut, situat între România și Republica Moldova. Vorbitorii au afirmat în discursurile susținute marea importanță a poetului național pentru românii de pretutindeni.
Poetul din orașul Ruse, Adrian Vasilev, a exprimat respectul său față de geniul lui Mihail Eminescu și a adăugat: ”Orașele noastre și popoarele noastre nu cunosc geniile vecinilor săi din cauză barierii limbii. Vă rog să considerați prezența noastră aici ca un mic pas către cunoașterea reciprocă a noastră.”

Comunicarea transfrontalieră a continuat la centrul cultural ”Ion Vinea”. Acolo poeta Nadejda Radeva – secretarul secției din Ruse a Uniunii Scriitorilor Liberi a lansat cartea sa de poeme ”Te pictez în roșu” prin versuri în limba română și limba bulgară lecturate din volum, alături de poeta Dunia Pălăngeanu. Adrian Vasilev a atras atenția publicului cu o poemă proprie dedicată dragostei dintre Eminescu și Veronica Micle. S-au mai lansat cu acest prilej si alte cărți ale unor autori români: Marilena Perijoc, versuri pentru copii, Dunia Pălăngeanu, cu o antologie de folclor, Alexandru Copaci, tanar poet din București.
Partea cea mai importanta a sărbătorilor a fost realizată de giurgiuvenii din municipiu si din localitățile apropiate orașului, oaspeti din Capitală și din Ruse,Bulgaria.
15 ianuarie este ziua în care se decerneaza premiile anuale de cultura ale Giurgiului. Centrul cultural ”Ion Vinea” e un loc destul de bun pentru asta. El este o clădire din timpul lui Eminescu, unde atunci s-a deschis prima școala din oraș. Aici a venit poetul național român. În această școală inființată la 4 noiembrie 1869, in secolul XIX, cunoscuta si sub numele de Palatul „Ion Zalomit” , a fost prima locație a Gimnaziului „Ion Maiorescu” unde au studiat și bulgari. În organizarea sărbătorilor s-au implicat cenacul literar ”Luceafărul”, Centrul cultural ”Ion Vinea”, Inspectoratul Școlar din Giurgiu, Consiliul Local al Senorilor – Primăria Giurgiu și Cenacul transfrontalier de literatură și artă ”Constelații Dunărene”, platformă de promovare a culturii din regiunea transfrontalieră Giurgiu-Ruse, inființată la Giurgiu în anul 2003, la inițiativa poetei Dunia Pălăngeanu. De altfel o parte din premiile decernate poarta numele sugestiv de „Constelații Dunărene” elogiind pe cei care trudesc pentru prietenia romano-bulgară în plan cultural.
Realizatoarea evenimentului a combinat decernarea unor premii si medalii pentru literatură, publicistică, folclor, cu prezentarea si evoluția artistică a unor tineri interpreți, dansatori și poeți. Un moment deosebit în program au fost dansurile și cântecele Ansamblului de folclor ”Mugurel de Vlașca”. Vlașca este numele județului Giurgiu între cele două războaie mondiale și după părerea unor părticipanți la eveniment ar trebui să devină din nou numele județului. O parte din programul ansamblului de folclor a fost și cantecul ”Constantine, Constantine” cu interpreta vocală Andreea Selena Mărgean. Ansamblul ”Mugurel de Vlașca”, coordonatori Mihail Balaban(preot în Meletie) și soția sa Ecaterina Balaban, Andreea și tatăl ei Valentin Mărgean – profesor de acordeon, au fost premiati cu premiul de folclor ”Ion Mihai”, alături de alte colective artistice giurgiuvene și promotori de folclor. S-au deschis cu acest prilej expoziții de carte și artă vizuală, artă populară.
Tinerii recitatori Rucsandra Andrea Tudor, Ioana Florentina Soare, Elena Teodora Moldoveanu și Andrei Șerbănescu – aripa tânără a poeziei giurgiuvene au recitat din lirica lui Eminescu. Un recital de muzică și poezie, legate de omagierea poetul național român a fost realizat de Remus Găină, Mihaela Stoica, Georgeta Vasile Măsura și Ilona și Denisa Amieroaie. Între participanții tineri a fost și Iasmina Koseva de la centrul cultural ”Hristo Botev”, orașul Ruse, care a oferit un apreciat moment de dans contemporan .
Dar la eveniment au participat și oameni cu experiență, personalități ale vietii culturale giurgiuvene. După părerea fostului director al celui mai prestigios liceu din Giurgiu ”Ion Maiorescu” – Ion Dincă, românii trebuie să se bazeze în dezvoltarea lor spirituală și socială pe trei instituții – școală, biserică și armată. Observația sa reflecta legatura importantă, de-a lungul istoriei, între conșțiința națională românească și instituțiile de stat, care o susțin.
Eminescologul Emil Talianu vorbește despre Eminescu, despre metafora de apa curgătoare în opera lui – metafora, inspirată de la Dunare, despre legăturile poetului cu Giurgiu, Ruse și Bulgaria și despre blogul ”Podul prieteniei” la 15 ianuarie 2017 în centrul cultural ”Ion Vinea” din Giurgiu în timpul sărbătorilor Zilei Culturii Române (subtitluri în limba bulgară)
Eminescologul din Giurgiu Emil Talianu – cunoscător al vieții și operei poetului național, autorul unor cercetări și cărti pe aceste teme, a ales să vorbescă despre legătura lui Eminescu cu Giurgiu, Ruse și metafora de „apa curgătoare”, care apare în poezia lui Eminescu după vizitele lui la Dunare și Giurgiu. Poetul leagă apa cu ideea de mișcare și schimbare, care este o parte din feminitate, dar și de viață.
La aceasta sărbătoare a culturii a fost premiat și poetul tănăr Alexandru Copaci, care după părerile exprimate are sufletul eminescian în sine. Copaci este autorul cărții cu poeme ”Oare exista…o iubire?” poemele lecturate din volumul lansat la Giurgiu îndemnând la meditație.
Printre zecile de premianți la acest eveniment dedicat „celebrării creatorilor de viață spirituală” s-au mai aflat, poeta Dunia Pălăngeanu, antolog al unei deosebit de interesante cărți, „Antologie de folclor vlăscean”, lansata în 2016 și la Târgul Internațional de carte „Gaudeamus” din Capitala României, scriitorii Emil Talianu, Tudor Rădan, Ion Dincă, Daia Bilcea, Petre Crăciun, și multi alții , dar și scriitori și oameni de cultură din Ruse,Bulgaria, care promovează împreună cu giurgiuvenii cultura în plan transfrontalier.Sărbătoarea a continuat peste 4 ore și a continuat sub forma unei comunicări transfrontaliere și neformale în spațiile culturale din orașul Giurgiu. Ecoul despre întâlnirea de Ziua Culturii Române a ajuns și la vamă, unde la plecarea din Giurgiu, o vameșă a văzut medalia ”Sub Zodia Luceafărului”, oferita unuia dintre bulgarii premiați și l-a întrebat despre prilejul obținerii sale.
”Fiecare zi e ziua lui Eminescu”, a zis scriitorul Emil Talianu în dialogul său cu blogul ”Podul prieteniei” după partea oficială a evenimentului, dovedind că, cultura care e vie renaște zilnic și în ea este loc pentru fiecare om – fie din țară sau din afară. Prin deschiderea și ospitalitatea lor, giurgiuvenii au arătat că prietenii lor din Ruse sunt bine veniți mereu în viața lor culturală.
Citește și în limba bulgară!