Prezentarea experienței jurnalistice de pe blogul Podul Prieteniei
Vladimir Mitev
Acest articol reprezintă o versiune uşor îmbunătăţită a unei publicaţii prezentată la conferinţă de jurnalism la Universitatea din Veliko Târnovo în noiembrie 2018.
UE re-definește noțiunea de „graniță”. De la zidul ce desparte popoarele, granița europeană devine o linie magică dincolo de care începe comunicarea, cunoașterea și colaborarea cu vecinii. „Trecerea graniței” se transformă în subiecte al mai multor rapoarte și strategii ale uniunii, uniune ce ține la aceste legături transfrontaliere.
Conform unui comunicat din 20 septembrie 2017 al Comisiei Europene către Consiliul European și Parlamentul European, regiunile transfrontaliere interne ale UE acoperă 40% din suprafața UE. 30% din populație locuiește în aceste spații, ceea ce înseamnă 150 milioane de persoane. Aceste regiuni produc 30% din PIB-ul uniunii, iar 1,3 milioane de lucrători călătoresc transfrontalier pentru a merge la job.
Subiectul granițelor europene pune în discuție și problema spațiului transfrontalier public. În acest punct jurnalismul transfrontalier ar putea juca un rol special.
Subiect, scop și metoda studiului
Această publicație se ocupă de subiectul jurnalismului transfrontalier în contextul lui european, balcanic și bulgăresc, discutându-se despre această practică ce este încă la început și tinde să devină tot mai populară. Metoda de bază în această cercetare este desk research. Sunt folosite în studiu și datele statistice despre vizualizările de pe blogul Podul Prieteniei – perioada septembrie 2015 – ianuarie 2019. Blogul ilustrează o abordare specifică – jurnalismul transfrontalier de la nord și sud de Dunăre. Publicația își propune să prezinte și să demonstreze nevoia de jurnalism transfrontalier, înțeles nu ca investigație a unor jurnaliști din țări diferite, ci ca un mijloc pentru a crea și a lărgi spațiile comune mediatice și sociale între vecinii din regiune.
Una dintre pionerele acestui gen jurnalistic este germana Brigitte Alfter. Ea dă următoarea definiție a jurnalismului transfrontalier: „Jurnaliștii din țări diferite investighează un subiect care este actual în țările lor. Ei colectează și împărtășesc informații și documente pentru a obține rezultate care contează pentru un auditoriu regional, național sau internațional.”
Această definiție este ilustrativă pentru ceea ce înseamnă jurnalismul transfrontalier, devenit celebru prin investigații precum The Panama Papers – despre folosirea unor zone offshore de către politicienii de rang înalt, oameni de afaceri și figuri publici. În cadrul acestei investigații, jurnaliștii de la ziarul german Süddeutsche Zeitung, în colaborare cu Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, au procesat 2,6 Tb-i de date. 400 de jurnaliști din 100 de organizații media din 80 de țări au participat la acest demers jurnalistic.
Mai multe inițiative mediatice pot fi incluse în zona jurnalismului transfrontalier. Este și cazul canalul public de televiziune franco-german Arte, canal care nu numai că abordează subiecte transfrontaliere, dar implică schimburi culturale și jurnalistice între ziariștii francezi și germani ce lucrează în aceeași redacție. În zona Balcanilor, site-ul BalkanInsight.com, focusat în special pe Balcanii de Vest, cu accent pe teme de actualitate politică, este un efort jurnalistic ce transcende granițele și încearcă să creeze un spațiu public transfrontalier.
În acest context, încercările din Bulgaria pentru media transfrontaliere devin interesante. Autorul acestui studiu este și redactor-șef al blogului româno-bulgar Podul Prieteniei (https://movafaq.wordpress.com), blog ce a fost înființat în septembrie 2015. Podul Prieteniei este un blog transfrontalier de știri, analize și comentarii, fiind editat în limbile română, bulgară și (uneori) engleză. Studiul de față încearcă să înțeleagă în ce măsură blogul reușește să creeze un nou tip de jurnalism transfrontalier care să contribuie la crearea unui spațiu public transfrontalier, la o înțelegere mai bună a vecinilor și la schimbare socială.
În Vest este comun jurnalismul de tip cross-border journalism, cu o componentă investigativă accentuată. Spre deosebire de această formă vest-europeană, jurnalismul transfrontalier al blogului Podul Prieteniei se inserează în zona socialului fără a folosi software și a procesa date statistice masive. În cazul blogului, ceea ce contează este recrearea în spațiul online a spiritului de deschidere între spațiile aflate de o parte și de alta a graniței, problematizarea unor teme diferite dintr-o perspectivă bulgaro-română, la pachet cu editarea unor articole jurnalistice și interviuri de calitate.
Jurnalismul transfrontalier occidental și granițele lui locale
„Când politica economia și criminalitatea acționează transfrontalier, jurnaliștii trebuie să facă același lucru”, scrie jurnalista germană Brigitte Alfter în propriul ei „Ghid de jurnalism transfrontalier”, ghid editat în limba daneză în anul 2015 și în limba germană în anul 2017. Acesta urmează să fie editat și în limba engleză. Un exemplu clasic specific jurnalismul transfrontalier este investigația The Panama Papers, investigație ce lămurește aspectele tenebroase privind folosirea unor zone offshore de către politicienii VIP, oamenii de afaceri și figuri publice.
Și exemplul și definiția ne conduc către cele două elemente de bază ale înțelegerii actuale a jurnalismului transfrontalier: i) rezultatul unei colaborări peste granițe a colegilor din țări diferite și ii) caracterul investigativ. În anul 2005, împreună cu colegul ei Nils Mulvad, Brigitte Alfter înființează rețeaua paneuropeană de investigație jurnalistică FarmSubsidy. Aici au fost dezvăluite informații despre subsidiile agricole din UE, subsidii ce-i favorizează nu atât pe fermierii mărunți, cât pe mai ales pe marile corporații. Alfter a fost și recrutatata de Pascal Decroos Fund pentru a dezvolta primul fond european pentru susținerea a jurnalismului transfrontalier.
Aplicat societății bulgare, jurnalismul transfrontalier occidental prezintă anumite elemente comune. Caracterul investigativ al jurnalismului presupune colaborarea unor jurnaliști din țări diferite. Articolele publicate sunt o realizare comună, rezultatul fiind împărtășirea informației și a colaborării. Colaborarea presupune și procesarea unor informații masive. Aplicând jurnalismul transfrontalier occidental, jurnaliștii păstrează distanța în zona subiectul propriului lor interes, analizându-l imparțial. Astfel, ei acționează ca niște „câini de pază”, intervenind pentru a corecta deviațiile din relațiile sociale.
Bivol și Rise Project (România) colaborează cu succes în investigații privind fraudele ce intervin în absorbția fondurilor europene. Însă în ciuda muncii lor profesioniste de a face lumină în cazuri precum afacerile din jurul Primul Bank de Investiţii din Bulgaria, GP Group etc., în activitatea sa Bivol creează și un efect advers. În contextul unei societăți apatice, cu instituții lipsite de încredere populară, jurnaliștii transfrontalieri își asumă rolul unor procurori și judecători. În loc de a provoca o reacție a instituțiilor și a societății, supra-activitatea acestora mai degrabă întărește apatia societală generală. Fiecare dezvăluire încă o dată îi convinge pe oameni că „toți sunt niște ticăloși” și că singura schimbare posibilă e simpla înlocuire a unor elite corupte cu altele. Telespectatorii devin satisfăcuți că încă un scandal are loc pe micul ecran, fără a simți că jocul cinematic îi implică și pe ei. În acest context este interesant și fenomenul „Cronica Cârcotașilor” de la Nova TV (Bulgaria) unde „investigațiile” sunt interpretate la televizor ca într-un reality show, prea adesea aceste reprezentații fiind cât se poate de teatrale.
În căutarea schimbării – media transfrontaliere bulgărești
Se vede că schimbarea socială nu are loc o dată cu simplă scoatere la lumină a păcatelor tranziției. Teoreticianul schimbării, Robert E. Quinn, afirmă că nevoia de schimbare profundă apare acolo unde există discrepanțe și disonanțe între elemente diferite, cele care construiesc mediul individului. În acest sens schimbarea este un efort spiritual, legat de trecerea unui drum, căderea în situații necunoscute și căutarea frenetică a soluțiilor creative și originare, care duc la redescoperirea eului personal și a adevărului despre lume și societate. În acest caz, schimbarea în plan mediatic și social ar trebui să fie legată de crearea unui spațiu nou, al unei priviri noi, al unui subiect nou, ale căror activități și mesaje au un efect modernizator.
Jurnalismul transfrontalier al blogului Podul Prieteniei apare ca urmare a nevoii de a căuta un spațiu public transfrontalier, de a merge pe drumul descoperirilor, de a relata despre tendința de apropiere între români și bulgari, una subestimată în media naționale din România și Bulgaria. Blogul intră în grupul celor câteva media care într-un anumit sens sunt similare:
– Glaspress este media bulgarilor din fosta Iugoslavie și din fosta Uniune Sovietică. Jurnaliștii din Glaspress sunt bulgari din aceste două spații geopolitice mari. Ei au o abordare unică pentru spațiul mediatic bulgar, abordând viața comunităților bulgare din Balcanii de Vest și fosta URSS. Marea parte din articole sunt editate în limba bulgară, doar în anumite cazuri acestea fiind editate în limba sârbă. Media are o poziționare geopolitică „lucidă”, deseori interesele rusești sau sârbești fiind văzute ca fiind opuse celor bulgărești.
– Voice-bg – editează știri despre Macedonia și relațiile bulgaro-macedonene. Ca și Podul Prieteniei, Voice-bg este proiectul unui singur om, jurnalistul Petăr Marcev. Multe articole sunt preluări din alte media. Între autorii preluați se numără și Ivan Nikolov, un columnist Glaspress și director al centrului cultural informațional bulgar din Bosilegrad (Serbia). De obicei, articolele de pe Voice-bg prezintă un punct de vedere bulgar despre evenimentele din Macedonia și Balcanii de Vest. În acest sens, articolele joacă rolul unui vector direcționat către Macedonia și regiunea înconjurătoare decât cel al unui pod între Bulgaria și vecini. Contează și faptul că site-ul prezintă știri din Kazanlâk și Stara Zagora, ceea ce arată că Voice-bg este editat în această zonă din Bulgaria, una care se află departe de graniță.
– Obzor News și 24 rodopi sunt focusate pe Bulgaria și Turcia. Obzor News impresionează prin tematică mare a subiectelor și prin profunzimea analizei. Pe acest site se scrie des despre relațiile internaționale, se urmărește pulsul evenimentelor regionale și al proceselor europene, ca reflecție asupra părții noastre de lume. Sunt reflectate și evenimentele culturale bulgărești din Turcia, fiind publicate articole despre relațiile dintre bulgari și turci etc. Site-ul este editat doar în limba bulgară, fiind evitate abordările emoționale și atacurile la persoană. 24 rodopi face parte dintr-o rețea de site-uri ce relatează știri din regiuni precum Şumen, Smolean, dar și din Turcia. Site-ul are o versiune în limba turcă, prezentându-se știri politice și sociale despre Bulgaria. Versiunea bulgară a 24rdopoi are o orientare accentuată către știrile ce implică violența şi bârfe.
Jurnalismul transfrontalier al blogului Podul Prieteniei
În acest context, blogul Podul Prieteniei încearcă să depășească simpla prezentare în cheia națională a vecinului, una frecventă în media românești sau bulgărești. Pentru a înțelege ce se întâmplă aici astăzi nu este suficient doar dacă preluăm articolele mediilor occidentale despre România și Bulgaria. Ca vecini ar trebui să avem propria noastră valoare adăugată în înțelegerea vecinului și să ne privim cu proprii noștri ochi.
Lentilele prin care românii și bulgarii se privesc sunt prea adesea pline de stereotipuri, clișee și indiferență, impuse în trecut și folosite periodic de lobby-urile politice din ambele țări. Blogul însă își propune să fie și o încercare mediatică sistematică de a re-gândi viziunea bulgaro-română despre lume.
Deschiderea către vecin, depășirea granițelor naționale înguste creează o nevoie permanentă de regândire: Cine suntem noi și cine sunt ceilalți în această lume mereu în schimbare? Iar asta este esența schimbării și a modernizării. Când se pornește pe acest drum, nu putem să nu observăm că există o comunitate a românilor și a bulgarilor ce dezvoltă relații transfrontaliere comune. În acest siaj, blogul se inserează în acest loc al comunităților transfrontaliere.
În publicațiile de pe blog nu există un element investigativ. Însă există inovație – se prezintă teme specifice și interlocutori ce lipsesc din celelalte media. Se caută sens, dezvoltare, valori, schimbare socială în abordarea temelor, chiar când este vorbă de politică, acolo unde este dificil pentru oamenii diferiți să aibă o poziție comună. Reușita blogului nu este folosirea unui software complex și a capabilităților de programare pentru analiza datelor, ci spiritul creativ al autorilor, al efortului de a gândi critic și de a exprima convingător și complex o idee derivată din fapte.
Blogul popularizează exemplele ce militează pentru o schimbare socială în țările noastre în domenii precum teatrul românesc, școala de vară pentru științe sociale de la Telciu, turul gratuit al orașului Ruse, turul tradițional pe bicicletă (300 de participanți) și crosul internațional Ruse-Giurgiu (250 de participanți), precum și alte inițiative.
Pe blog sunt editate interviuri cu diplomați și euro-deputați români și bulgari, cu profesori universitari de științe umane, cu intelectuali și oameni de artă, cu experți din sfera sportului, drepturilor muncitorilor, IT-iști. În afară de bulgari și români, printre cei intervievați se numără și Riccardo Petrella – fost consilier în Comisia Europeană a lui Jacques Delors, Ronald Young – consultant de bună guvernare și colecționar de picturi bulgărești, Johan Galtung – un om cu o contribuție semnificativă la teoria rezolvării conflictelor și a păcii în relațiile internaționale, Reza Davari – filosof iranian de mare anvergură, președintele Academiei Iraniene.
Pe blog sunt publicate articole scrise nu doar de fondatorul acestuia, ci și de jurnaliști români și bulgari, profesori universitari, specialiști în relații internaționale. Blogul mai conține prezentări, video-materiale (din discuții, conferințe de presă) și audio-interviuri – traduse din limbile engleză, română și bulgară.
Subiectele de bază alе articolelor sunt lupta împotriva corupției din România, relațiile internaționale din regiunea Mării Negre, a Dunării și a Europei de Est, protestele și societatea civilă din România și Bulgaria, evenimentele culturale bulgaro-române din regiunea transfrontalieră Ruse-Giurgiu, teatrul și cinemaul românești, bulgarii din România (și din Republica Moldova), drepturile sociale, relațiile bulgaro-române.
Date privind vizitele pe blog
Blogul Podul Prieteniei a început să funcționeze pe 19 septembrie 2015. La sfârșitul lui ianuarie 2019, pe blog au fost publicate 553 de articole ce au strâns 89.000 de aprecieri, 37.200 de aprecieri fiind din România (adică 42%). 36.500 sunt aprecieri din Bulgaria (41%), 3.680 din SUA (4%), 2.000 din Marea Britanie (2,2%), 1.750 din Germania (2%) și 950 din Republica Moldova (1%). Site-ul este deseori vizitat din țări precum Italia, Franța, Grecia, Polonia, Italia, Canada, Belgia și Austria.
30.800 de aprecieri (34,6%) vin din zona Facebook. Alte 22.000 (24,7%) pe filiera motoarelor de căutare. Aproape 9.900 de aprecieri (11%) provin din redirecționări dinspre site-ul românesc Gândul. Puțin peste 1.000 de aprecieri (1,1%) au venit via Reader-ul WordPress – un serviciu folosit numai de către utilizatorii înregistrați pe această platformă.
Datele arată că blogul este viu, acesta fiind traficat prin intermediul motoarelor de căutare, indiferent dacă sunt sau nu sunt publicate articole noi în rețelele sociale. Evident România și Bulgaria sunt țările de bază unde blogul este vizitat. Dar el are și mulți cititori din țările UE, în acest cadru blogul jucând rolul unui pod nu doar între România și Bulgaria, el fiind un hub informațional ce leagă aceste două țări cu Europa și cu lumea. Perspectivele blogului sunt legate de creșterea numărului cititorilor din România și Bulgaria și de editarea mai multor articole în limba engleză. La începutul anului 2019 pe blog a fost publicat primul articol în limba germană, iar în 2017 a fost publicat un articol în limba sârbo-croată.
Cel mai citit articol de blog are peste 20.000 de aprecieri în limba română, acesta „vorbind” de furtul autoturismelor românești din Bulgaria – dacă este vorba despre un mit sau este pura realitate. Articolul a folosit informații și răspunsuri de la MAI-ul bulgar și cel român, Eurostat și mărturiile unor români care au vizitat des Bulgaria.
Cel mai citit articol în limba bulgară are 14.800 de aprecieri. Este o preluare semnată de redactorul-șef al site-ului românesc România Curată, Lucian Davidescu. În articol se afirmă că în țări precum Polonia, România și Bulgaria capitalul străin are cel mai mare randament al investițiilor din întreagă UE și, în consecință, critica acestor țări din Europa Centrală și de Sud-Est cum că acestea sunt leneșe și neproductive fiind lipsită de suport.
Între articolele cu mulți cititori se află și „O zi într-o școală finlandeză” (6.800 de aprecieri în limba bulgară), fiind un reportaj al unei jurnaliste din revista română „Decât o Revistă”; un articol apărut inițial în revista bulgărească Economia, „România și Bulgaria – adevărul se naște în comparație”, care compară indicatorii economici ai ambelor țări (2.400 de aprecieri în limba română); interviul cu analistul român Dumitru Borţun despre identitatea „partidului tinerilor” din politica românească – USR (1.500 de aprecieri, un articol apărut doar pe blog) și articolul din ziarul Adevărul, acolo unde se explică de ce bulgarii grădinari din România sunt denominați „sârbi” (615 de aprecieri în limba bulgară și 590 în limba română). Articolul politologului român Sorin Ioniţa despre relațiile medievale dintre vlahi și bulgari are aproape 650 de aprecieri.
În decembrie 2017, blogul a publicat cartea digitală despre relațiile româno-bulgare în sfera inter-conectivității și a celor de politică externă, volum ce are titlul „Colaborarea dificilă”. Cartea a fost preluată pe site-ul Institutului pentru Economie și Relații Internaționale din Sofia. Numai de pe blog a fost descărcată de 40 de ori (versiunea în limba bulgară), de 26 de ori versiunea în limba română și 14 de ori cea în limba engleză.
Blogul relatează într-un mod sistematic despre schimbările și evenimentele importante din politica românească a ultimilor ani. Au fost relatări despre alegerile parlamentare din România anului electoral 2016, cu texte live din ziua alegerilor, s-au publicat analize despre politica, economia și societatea românească. În momentul de față blogul realizează o serie de articole despre relațiile româno-bulgare din secolele XX și XXI.
Concluzie
Oare există un jurnalism transfrontalier „occidental” și unul „estic”? Este el „global”, „regional” sau „local”? Oare, în ciuda pretențiilor pentru obiectivitate profesională a jurnalismului transfrontalier, acest tip de jurnalism nu are o orientare și un anumit program geopolitic, similar altor instituții și profesii ce se pretind oficial neutre, precum biserica, mediul de afaceri, ONG-urile?
Fenomenul este unul complex, dar rămâne necunoscut în Bulgaria și România, acolo unde media funcționează în cheie națională, preocupându-se de problemele și agenda popoarelor lor. Oare Bulgaria și vecinii săi n-ar fi mai câștigate dacă ar exista mai multe site-uri transfrontaliere în spiritul și practica Podului Prieteniei?
Acestea și alte întrebări ar putea fi subiectul unor studii viitoare. Faptele și analiza din această publicație indică faptul că blogul româno-bulgar Podul Prieteniei practică un tip local şi regional de jurnalism transfrontalier. El se laudă nu cu dezvăluirile transfrontaliere de corupție, cu toate acestea, scopurile acestuia fiind cât se poate de ambițioase: să contribuie la cunoașterea reciprocă a românilor și bulgarilor, să definească un punct de vedere bulgaro-român cu privire la realitățile societale, să contribuie la schimbarea culturală și la modernizarea ambelor popoare, deschizând poduri de comunicare, conectare și colaborare între ele. În acest sens, jurnalismul transfrontalier discutat aici încearcă să analizeze subiecte actuale din viața socială a ambelor țări, creând posibilitatea pentru acțiune cetățenească. Deseori acest jurnalism pune accentul pe mutualitatea spațiilor comune din politică, economie, cultură, încercând astfel să încurajeze colaborarea dintre români și bulgari. Astfel, jurnalismul transfrontalier al blogului Podul Prieteniei face parte din spiritul de comunicare dintre vecinii ce se afirmă acum în UE. Dacă conform manualelor americane rolul jurnalismului ar fi să dea glas celor fără de voce, poate că dezvoltarea jurnalismului din UE va accentua o altă funcție a acestuia, construirea de poduri acolo unde alții văd doar bariere!
Bibliografie
European Commission 2017:1: Strengthening Innovation in Europe’s Regions:
Strategies for resilient, inclusive and sustainable growth (Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committe and the Committe of the Regions), 18.07, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/BG/TXT/HTML/?uri=CELEX:52017DC0376&from=en (28.01.2019)
European Commission 2017:2: Cross-border Review https://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/cooperation/european-territorial/cross-border/review/#1 (28.01.2019)
European Commission 2017:3: Boosting growth and cohesion in EU border regions (Communication from the Commission to the Council and the European Parliament), 20.09, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX%3A52017DC0534&from=bg&fbclid=IwAR0puTt_wD7-6Zt_CO_NnBo0iXkIL4X5IRSlGf2OrfidmAGkpDy0ZNptLao (28.01.2019)
Farm Subsidy 2017: Farmsubsidy.org at a glance. Presentation of the Farm Subsidy project – a project of the Open Knowledge Foundation Germany, a non-profit organisation working on transparency of public money https://farmsubsidy.org/about/ (28.01.2019)
Glaspress 2019: https://www.glaspress.rs/ (28.01.2019)
Grieves Kevin 2012: Journalism across Boundaries: The promises and challenges of transnational and transborder journalism
Heinderyckx, François 2016: Media scholar: Let’s be modest about creating a European public sphere, Interview with Professor François Heinderyckx, Euractiv, 02.11, https://www.euractiv.com/section/digital/interview/media-scholar-lets-be-modest-about-creating-a-european-public-sphere/ (28.01.2019)
Halem Verlag 2017: Grenzüberschreitender Journalismus, Handbuch zum Cross-Border-Journalismus, Ein Buch von Brigitte Alfter, https://www.halem-verlag.de/grenzueberschreitender-journalismus/ (28.01.2019)
Journalism Fund 2019: About Us – Journalismfund.eu in a snapshot. https://www.journalismfund.eu/ (28.01.2019)
European Journalism Observatory 2018: Cross-Border-Journalismus: Arbeiten in internationalen Teams. Über das Buch Brigitte Alfter (2017): Grenzüberschreitender Journalismus. Handbuch zum Cross-Border-Journalismus. Köln: Herbert von Halem-Verlag https://de.ejo-online.eu/ausbildung/cross-border-journalismus-arbeiten-in-internationalen-teams (28.01.2019)
Obzor News: http://www.obzornews.bg/ (28.01.2019)
Sueddeutsche: Panama Papers. The secrets of dirty money https://panamapapers.sueddeutsche.de/en/ (28.01.2019)
Voice-bg 2019: http://voice-bg.com/ (28.01.2019)
Walker, Keith: https://keithdwalker.ca/wp-content/summaries/d-f/DeepChange.Quinn.EBS.pdf (28.01.2019)
24rodopi 2019: http://rodopi24.blogspot.com/ (28.01.2019)
Notă: O versiune anterioară a acestui articol a indicat incorect că Fondul pentru Jurnalism a fost înființat de Brigitte Alfter, în timp ce în realitate ea a fost recrutată să o dezvolte de membrii consiliului de administrație al Fondului Pascal Decroos.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba germană!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
