Camera de Comerț Bilaterală Bulgaria-România construiește încredere între bulgari și români

Episodul doi al podcastului blogului Podul Prieteniei împreună cu Președintele Camerei Bilaterale de Comerț Bulgaria Romania, Doru Dragomir

Vladimir Mitev

Cum dezvoltă Camera Bilaterală de Comerț Bulgaria-România legăturile de afaceri dintre cele două țări? Ce proiecte dezvoltă Camera? Care este istoria, realizările și ambițiile sale?

Președintele Camerei, Doru Dragomir, vorbește despre organizație în cel de-al doilea episod al podcastului comun cu blogul Podul Prieteniei.

Videoul cu subtitrări în limba română poate fi urmărit aici:

Bine ați venit la cel de-al doilea episod al podcastului pe care îl realizăm împreună cu Camera de Comerț Bilaterală Româno-Bulgară și cu președintele acesteia, Doru Dragomir. Astăzi, vom discuta despre Cameră în sine, precum și despre relațiile economice româno-bulgare, care trec prin diverse încercări istorice și astăzi, cu războiul din Ucraina, cu criza corona și alte dificultăți. Vom vorbi și despre câteva posibile soluții și îți urez bun venit, Doru. Să începem prin a spune că organizația pe care o reprezinți și căreia am decis să dedicăm acest număr al publicației este o organizație cu o anumită viziune, misiune de înțelegere a relațiilor din regiune. Care sunt acestea? Care este viziunea organizației?

Da, o zi bună și din partea mea. Așa este. Noi avem o viziune. Și, bineînțeles, avem și o misiune. Vrem să fim o platformă unde companiile din România și Bulgaria pot găsi parteneri buni pentru afaceri între România și Bulgaria. La fel cum spunem de mult timp, vrem să găsim acele companii care pot lucra împreună și pot crea împreună pachete de servicii sau produse. Vrem să prezentăm aceste pachete ca fiind soluții comune bulgaro-române. 

Dar, așa cum ați spus, în ultimii trei ani ne-am confruntat cu multe situații noi aici și nu numai în regiunea noastră. Există o pandemie, dar există și război. Avem mari probleme în Europa cu inflația, cu resursele energetice. Dar din cauza acestor probleme, la nivelul Camerei, am văzut că există și oportunități, deoarece tot mai multe întreprinderi din Europa sau din America înțeleg că nu mai pot externaliza în Asia, așa cum se întâmpla înainte. Nu se mai întâmplă sau nu se mai întâmplă așa cum se întâmpla înainte. Și am avut până acum foarte multe solicitări din partea unor mari companii internaționale care au vrut să verifice dacă România sau Bulgaria sau împreună, România și Bulgaria, ar putea deveni noi piețe de producție. Sunt companii care provin din sfere diferite – industria auto, alte tipuri de producție. Există, de asemenea, noi oportunități din cauza costurilor de transport. Dacă înainte de războiul din Ucraina sau înainte de pandemie un container din China până la Constanța și Varna avea un cost de transport de aproximativ 2.500 de dolari, acum vorbim de un container cu un cost de 12.000-15.000 de euro. Costurile acum sunt enorme, iar prețul mărfurilor este mai mare.

De asemenea, ne confruntăm cu o inflație ridicată în țările noastre și există îngrijorări la nivel european, deoarece economiile noastre sunt puternic legate de Germania, care are dificultăți energetice în acest moment. Există o soluție pe care Bulgaria și România ar putea să o pună în aplicare?

Nu este vorba doar de Germania. În Germania, acest lucru este pur și simplu mai vizibil. Germania a început o transformare a industriei sale. De doi ani, aceasta schimbă baza energetică a industriei sale. Își transformă industria minieră. Se spune că totul trebuie să fie verde/ecologic. Dar și noi avem minele noastre și trebuie să lucrăm acolo. Așadar, în Germania, s-ar putea să vedem acum că problemele sunt mai mari, dar, după cum spunea și fostul ministru de finanțe al Greciei zilele acestea, acum ar putea fi momentul în care Germania înțelege puțin mai bine cum au trăit țările din sud cu austeritatea. Cu siguranță, au existat unele probleme între Grecia și Germania în ultimii ani. Dar cred că aceste transformări vor fi importante pentru Germania și pentru întreaga Europă.

Ei bine, Camera pe care o conduceți are misiunea – din câte am înțeles, de a promova afacerile din regiunea noastră, inclusiv în pachetul dintre Bulgaria și România. Puteți să ne vorbiți despre istoria relațiilor economice bulgaro-române din ultimii ani și despre rolul Camerei în cadrul acestora?

Voi începe cu cifrele, pentru că suntem o organizație economică. Afacerile lucrează cu cifre. Când am început, în 2012, schimburile comerciale dintre România și Bulgaria erau de aproximativ 3-3,2 miliarde de euro. Acum, după 10 ani, avem aproximativ 7 miliarde. Cred că și Camera noastră a contribuit la acest rezultat. România și Bulgaria au o istorie lungă de relații economice între ele, dar comerțul nu a fost atât de dezvoltat după sfârșitul perioadei comuniste, pentru că Bulgaria și România aveau alte probleme. Ambele țări doreau să lucreze cu economiile mai mari – Germania, Franța, SUA și așa mai departe. Nu ne-am uitat prea mult la vecini. România și Bulgaria nu erau reciproc interesante.

În momentul de față, cred că România este primul pas pentru producătorii bulgari atunci când încep comerțul internațional. De ce România? Pentru că, în primul rând, este o piață mai mare. Este mai mult sau mai puțin de patru ori mai mare decât Bulgaria. Întotdeauna există cineva care să cumpere produsul. În plus, prețurile sunt între 10 și 20% mai mari în România.

Când vorbesc cu companii românești și le prezint Bulgaria, le spun că eu cred, că Bulgaria ar trebui să fie primul pas pentru companiile românești care vor să intre în Balcani. Bulgaria este cea mai bună soluție, nu Serbia. În primul rând, pentru că face parte din Uniunea Europeană, la fel ca și România. Ca urmare, nu avem probleme, cu taxele vamale și așa mai departe. La fel, dacă cineva cunoaște limba bulgară, nu are probleme să călătorească oriunde în Balcani. În acest moment eu înțeleg 20%-30%, din limbile vorbite in fostaIugoslavie, dar important este că pot să înțeleg. Dacă cineva vorbește doar limba română, nu se va simți în largul său în Serbia, Macedonia sau Muntenegru. Unul dintre obiectivele noastre este de a ajuta companiile bulgare și românești să înțeleagă că atunci când se gândesc la piața internațională ar trebui să se gândească mai întâi la vecinii lor de peste Dunăre.

Camera de comerț bilaterală Bulgaria-România este una dintre numeroasele camere similare pe care România le are cu multe țări. Dar poate ar trebui să spuneți ceva mai multe despre membrii specifici, despre parteneri și despre proiectele pe care le-ați implementat în ultimii 10 ani.

Așa este, desigur, există Camere Bilaterale cu multe țări, atât în România, cât și în Bulgaria. Ceea ce este interesant la organizația noastră este că, în primul rând – suntem o organizație bulgară. Primul nostru birou a fost deschis la Sofia. Apoi am deschis un birou în București. Iar anul acesta am deschis un birou în Silistra. Suntem membri ai Camerei de Comerț și Industrie a Bulgariei și ai Camerei de Comerț și Industrie a României. Cred că suntem singura Cameră care este membră a Camerelor Naționale în ambele țări pe care le reprezintă.

De asemenea, suntem membri ai unei Uniuni Internaționale a Camerelor Bilaterale cu sediul în SUA. Birourile noastre din Bulgaria și România ne permit să fim mai flexibili. Există cazuri în care există o Cameră Bilaterală în România și o altă Cameră Bilaterală în Franța, dar sunt organizații diferite. Ele pot lucra bine împreună sau pot să nu lucreze bine împreună. În organizația noastră nu contează dacă vorbiți cu o persoană din București, din Silistra sau din Sofia. Lucrăm împreună în toate cele trei birouri. Un alt lucru este că noi lucrăm pe proiecte – ceea ce nu este cazul în fiecare dintre celelalte camere. Fiecare membru este un proiect nou pentru noi. Atunci când o companie vine la noi și vrea să o ajutăm, noi o luăm ca pe un proiect nou. Iar în cadrul acelui nou proiect, oferim toate serviciile noastre. Începem prin a analiza piața, a face contacte, a găsi parteneri și toate celelalte lucruri pe care companiile le doresc de la noi. Fiecare companie dorește lucruri diferite de la o organizație precum Camera noastră. Așa că avem membri foarte diferiți în ceea ce privește sectoarele economice și în ceea ce privește dimensiunea companiilor. Avem membri precum eMag, OMV, Petrom, și mergem până la firmele mici de avocatură din România și Bulgaria. Aceștia au interese și servicii diferite. Lucrăm acum doar cu membrii noștri pentru 28 de industrii diferite între România și Bulgaria. Avem o mulțime de informații din multe industrii. Astfel, putem stabili mai multe contacte și, de asemenea, putem înțelege mai bine ce se întâmplă între România și Bulgaria și în ce domenii putem ajuta ca și Camera, astfel încât să fim utili companiilor.

Când am avut primul interviu, acum doi ani, era criza corona și atunci mi-ați spus că aveți o idee și că vă implicați în facilitarea trecerii frontierei. Aceasta a fost o problemă pentru o serie de persoane, companii, manageri și așa mai departe. Ați putea să-mi spuneți exact ce proiecte și inițiative aveți pentru a facilita legăturile de afaceri și legăturile economice între cele două țări.

Da, voi spune ceva despre proiectele noastre. Dar, înainte de a vorbi despre proiecte, trebuie să spun altceva, deoarece este foarte important pentru noi ca toată lumea să înțeleagă anumite lucruri. De exemplu, despre bariera lingvistică dintre România și Bulgaria, despre nevoia de mai multă încredere între România și Bulgaria și despre parteneriatul dintre România și Bulgaria. Aceste trei lucruri sunt foarte, foarte importante pentru mine și pentru noi ca organizație.

De ce spun aceste lucruri înainte de a vorbi despre proiecte? Pentru că prin intermediul lor toată lumea poate înțelege ce facem? Când am înființat organizația, am făcut-o pentru că între România și Bulgaria la acel moment nu exista nimeni ca organizație și instituție care să ajute companiile să găsească parteneri și să înțeleagă cum să facă afaceri de succes între România și Bulgaria. Aveam o mulțime de povești legate de trecerea frontierei. Sunt peste șase sute de kilometri de graniță între România și Bulgaria. Am aflat că există legături între românii și bulgarii care se află la graniță. În Ruse, probabil că știți multe povești, legate de aceste afaceri și de comerțul dintre România și Bulgaria. Dar nu în toate poveștile afacerile sunt de succes. Așa că, împreună cu companiile românești de pe piața bulgară și cu companiile bulgare din România, am înființat această organizație pentru ca toate aceste companii să aibă o singură voce împreună pentru a spune cum să facă afaceri și cum să nu facă afaceri între România și Bulgaria. Și, în același timp, am vrut să înțelegem mai bine ce pot face țările sau instituțiile din ambele țări pentru afaceri.

Primul proiect la nivel de cameră, era în 2013, a fost un proiect împreună cu membri ai Parlamentului European, români și bulgari – 2 români și 2 bulgari, membri ai Parlamentului European. Am făcut un proiect care se numea Danube Tour. Ideea era să mergem în toate orașele mari de pe Dunăre și să prezentăm împreună cu europarlamentarii ce poate face Parlamentul European pentru afacerile din regiune? Și, bineînțeles, pentru autorități. Și cred că a fost unul dintre cele mai de succes proiecte ale Camerei. Din partea bulgară, am avut-oalături  pe Maria Gabriel. Acum știm cu toții cine este Maria Gabriel și cât de mult succes are. Ea este acum comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. Din partea română, l-am avut pe Marijean Marinescu, care este unul dintre cei mai vechi europarlamentari ai României. Am organizat patru evenimente – la Vidin, Calafat, Giurgiu și Silistra. Acesta a fost primul proiect al Camerei.

Ideea noastră, nu este doar să vorbim despre afaceri. Spunem de mulți ani că atunci când lucrezi la relațiile dintre România și Bulgaria, nu poți vorbi doar de afaceri. Trebuie să spui și un pic despre cultură. Trebuie să spui un pic despre turism. Trebuie să spui un pic despre educație și așa mai departe. Și ne-am dat seama că nu poți să ajuți doar afacerile fără să-i ajuți pe ceilalți. Din acest motiv, avem diferite proiecte.

Am organizat un proiect cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a podului dintre Ruse și Giurgiu. Am implementat un proiect de mare succes împreună cu Universitatea din Ruse. Am făcut două evenimente – unul a fost la Giurgiu, organizat de Cameră, celălalt la Ruse, organizat de Universitate. Ideea a fost de a vorbi despre două industrii importante pentru ambele țări – transport și mediu/ecologie. La Giurgiu am vorbit despre afacerile legate de acestea. La Ruse am vorbit despre educația legată de ele.

Încă de la început am vrut să sprijinim România și Bulgaria la pachet, dar nu doar afacerile. În general, când vorbim despre educație, când vorbim despre turism, când vorbim despre cultură, suntem diferiți, dar avem multe lucruri în comun. Camera de Comerț Bilaterală a fost prima organizație care a reunit Academia Română și Academia Bulgară, Autoritățile locale din Ruse și din Giurgiu, pentru a vorbi despre proiecte transfrontaliere. Știm foarte bine că avem bani atunci când vorbim de proiecte transfrontaliere și avem proiecte, dar nu cred că aceste proiecte sunt întotdeauna atât de reușite. Nu toți actorii consideră că un proiect este important pentru ei. Atunci când avem proiecte între autorități, este ușor. Ei vor să facă infrastructura și alte lucruri care sunt foarte importante pentru autorități. Dar atunci când vorbim despre proiecte între autorități și mediul de afaceri sau între autorități și ONG-uri, acestea nu se implică tot timpul la fel, ci în funcție de interesele lor. Interesele autoritășilor și ale întreprinderilor trebuie să coincidă.

Noi, cei din Cameră, cunoaștem foarte bine aceste lucruri. Lam lucrat la aproximativ 80 de proiecte, nu ca parteneri, ci doar pentru a ajuta. Găsim parteneri pentru organizațiile de pe cealaltă parte a Dunării. Dacă ideile de proiect nu sunt potrivite, avem experții noștri în proiecte europene atât în cadrul Camerei, cât și în afara ei. Am fost parteneri în proiecte transfrontaliere și naționale în România, în Bulgaria și direct la Bruxelles. Avem multă experiență în proiecte europene și suntem la un nivel la care putem spune ce proiecte pot fi sau nu pot fi implementate și de ce.

În plus, bineînțeles, avem multe proiecte cu mediul de afaceri. Am fost unul dintre fondatorii Back to Business România. A fost un proiect al lansat de șapte camere bilaterale din România demarat de Camera de Comerț Britanico-Română. Cele mai mari și mai active camere bilaterale din România au adus toate companiile membre ale camerelor într-un singur loc. Acest lucru a fost necesar pentru că toți facem evenimente, conferințe și facem lucruri diferite, dar membri noștri nu se cunosc între ei. Nu știm cine sunt membri Camerei Belgiene sau ai Camerei Franceze… Ideea a fost de a reuni toți membri din toate Camerele. Și trebuie să vă spun că a fost un succes nu doar în București, pentru că am avut evenimente în București, în Cluj și în Brașov. Numai în București am avut aproximativ 800 de persoane. Evenimentul a fost uriaș. Am avut momente în care nu puteam vorbi pentru că era aglomerație.

Când am fost în pandemie timp de 3-4 luni, oamenii au înțeles că trebuie să fim atenți, dar în același timp trebuie să muncim pentru că trebuie să facem bani și să trăim. Noi, ca și Cameră, am fost prima organizație care a intrat în contact direct cu autoritățile din România și Bulgaria și am profitat de ocazie pentru a le explica că trebuie să facă excepții pentru întreprinderi atunci când vorbim de trecerea frontierei de pe o parte pe cealaltă a Dunării. Am avut solicitări de la membrii noștri și de la partenerii noștri cu privire la astfel de excepții.

Am un prieten. Este o poveste foarte amuzantă. M-a sunat într-o zi. Este bulgar și mi-a spus: “Doru, trebuie să-ți spun ceva. Trebuie să ajung la Craiova”. El are o mică fabrică în Craiova. Și îmi spune: “Nu știu ce se întâmplă cu fabrica mea”. Îmi spune: “Vorbesc cu directorul în fiecare zi. Eu sunt la Sofia. El este în Craiova. În fiecare zi văd peretele alb din spatele lui, dar nu văd ce se întâmplă în spatele peretelui”. Din cauza acestor întrebări, am făcut solicitări oficiale către guvernele român și bulgar pentru a găsi o soluție privind modul în care reprezentanții mediului de afaceri pot ajunge pe celălalt mal al Dunării. Cred că am început cu aceste solicitări în mai 2020. Am ajuns la toate autoritățile din ambele țări, la cel mai înalt nivel. Bulgaria a fost prima care ne-a dat un răspuns pozitiv. După o săptămână sau două, am primit un răspuns pozitiv și din partea României – din motive de afaceri, se poate călători fără probleme între România și Bulgaria.

Bine. Ați putea să-mi spuneți foarte pe scurt care sunt mai exact relațiile dintre Camera Bilaterală româno-bulgară, pe care o prezidați, și Camera de Comerț și Industrie bulgaro română de la Ruse? Sunt două camere diferite.

Nu pot spune că lucrăm împreună, dar ne cunoaștem. Bineînțeles, când trebuie să facem ceva împreună, suntem gata să ne sprijinim. Pentru români, în general, nu este atât de ușor să înțeleagă diferența dintre noi, deoarece regulile din Bulgaria sunt diferite. În România nu poți avea două organizații ca, Camere Bilaterale cu aceeași țară. Și de aceea românii nu înțeleg atât de ușor cum se face că în Bulgaria există două organizații care sunt la fel.

În opinia mea. Piața spune cine cu cine vrea să lucreze. Camera de la Ruse lucrează mai mult cu proiecte europene. Noi lucrăm mai mult cu sprijin direct pentru mediul de afaceri. Aceasta este relația dintre noi.

Este o relație bună. Conversația noastră s-a dovedit a fi destul de lungă pentru un episod, și întotdeauna îmi place să sugerez aici să privim spre viitor, unde Camera, al cărei Președinte sunteți, continuă să joace un rol important pentru relațiile bulgaro-române în termeni economici și sociali. Ce ne așteaptă în viitor? Există subiecte la care lucrați în acest moment și pe care încercați să faceți o schimbare, ceva nou care să faciliteze atât afacerile, cât și oamenii în relația dintre cele două țări?

Da, bineînțeles, anul acesta începeam un nou proiect. Trebuia să înceapă în februarie. Acesta prevedea opt evenimente în Bulgaria în care vom prezenta România ca țară, ca economie, ca potențial pentru afaceri. Iar numele proiectului este: “Cum să ai succes pe piața românească”. A fost foarte interesant pentru noi că atunci când am lansat primul eveniment, acesta a fost în Stara Zagora, am avut foarte mulți participanți care ne-au sunat sau ne-au scris spunându-ne că vor să aibă un astfel de eveniment și în orașul sau regiunea lor. Astfel, dintr-un plan de opt evenimente în toată Bulgaria, am organizat nouă evenimente între martie și iulie, în special în sudul Bulgariei: Burgas, Haskovo, Yambol, Kardzhali, Lovech. Mai avem câteva orașe în sudul Bulgariei, cum ar fi Blagoevgrad. Dar acum nu mai avem timp să organizăm acolo. Poate îl vom organiza în septembrie sau octombrie anul acesta. Vrem să organizăm câteva evenimente “Cum să ai succes în România” și în nordul Bulgariei. De asemenea, vom organiza o serie de evenimente “Cum să ai succes pe piața bulgară” în România și vom începe cu Constanța, Craiova, Turnu Severin, Alexandria și, bineînțeles, Giurgiu. Dar în Giurgiu suntem la noi acasă.

Acesta este unul dintre proiectele planificate pentru acest an care nu mai este deja un proiect planificat, ci mai mult un proiect ăn implementare. 

Avem și unul dintre proiectele noastre vechi. Înainte de pandemie, împreună cu municipalitatea din Burgas am avut un proiect, care se numește “Carduri turistice pentru turiștii români”. Ideea era că mulți dintre turiștii din România care merg la Marea Neagră în Bulgaria se opresc în nordul coastei Mării Negre. Municipalitatea din Burgas a vrut, de asemenea, să prezinte regiunea sa turiștilor români. Astfel, am trimis aproximativ 3.800 de carduri către firmele din România, care erau carduri de reduceri pentru unele locuri din Burgas, cum ar fi Insula Sfânta Anastasia.

Cardurile erau valabile pentru insulă, pentru muzeele din Burgas, pentru mall-uri și așa mai departe. Au avut succes pentru că românii erau interesați să vadă nu doar hotelurile. Acum vrem să reluăm acest proiect, dar nu doar cu Burgas. Vrem să o facem la nivel de țară. Și de aceea discutăm cu Ministerul Culturii din România. Avem un parteneriat cu Ministerul Culturii din Bulgaria, ăn cadrul căruia există o reducere pentru muzeele din Bulgaria. Este vorba despre 250 de muzee din toată Bulgaria. La fel discutăm cu Municipalitatea din București pentru a avea o reducere la locurile din București pentru turiștii bulgari care vizitează capitala României.

Este această reducere pentru românii de aici din Bulgaria. Cum poate fi solicitată?

Lucrăm acum să găsim o soluție pentru a face o aplicație pentru telefoanele mobile. Încă ne documentăm cum să o facem. Nu avem încă un buget pentru toate aceste lucruri. Dar lucrăm să implementăm ideea cu toate locurile care ne pot oferi reducerea și apoi vom vedea cum vom face pentru ca turistul să primească aceste reduceri.

Vrem să facem și acest Certificat de Interes Economic între România și Bulgaria. În momentul de față avem în jur de 3.000 de firme bulgare cu capital bulgăresc în România. Și aproximativ 3 500 de companii românești înregistrate în Bulgaria. Însă nimeni nu poate spune ce activități desfășoară aceste companii și dacă lucrează sau sunt doar înregistrate. Bineînțeles, dacă va fi nevoie ca noi, ca organizație, sau de serviciile noastre să ajutăm, o vom face. Ne gândim să facem un document care se va numi “certificat de interes economic” și care va da tuturor companiilor un atestat că au un interes de afaceri în spațiul bulgaro-român. Cu un astfel de certificat, ele vor putea să se întâlnească cu companii de pe cealaltă parte a Dunării și să spună – suntem din Bulgaria sau România, vrem să facem afaceri între aceste două țări, iar acest certificat de la cameră va confirmă că acest lucru este adevărat. Pentru că avem încă o problemă de încredere între România și Bulgaria. Organizația noastră consideră că un astfel de document poate fi util atunci când se face primul contact cu o companie de pe cealaltă parte a Dunării.

Bun. Mai este ceva ce am ratat să spunem din vasta activitate a Camerei?

Nu știu. Avem o mulțime de lucruri minunate. Avem o istorie de 10 ani. Vreau să spun din nou, cuvântul “parteneriat” este foarte important pentru noi. Nu doar spunem. De asemenea, lucrăm pentru această idee de parteneriat și, prin urmare, se dovedește faptul că acum Camera are parteneriate cu multe organizații diferite. Avem un parteneriat cu cele două parlamente de la Sofia și de la București. Avem un parteneriat cu autoritățile. Primim mult ajutor de la ambele ambasade, ambasada României la Sofia și ambasada Bulgariei la București. Avem multe activități împreună cu Ambasadele. Avem parteneriate foarte bune cu instituțiile de învățământ din România și Bulgaria – cu academiile, cu universitățile, cu liceul românesc din Sofia și cu liceul Hristo Botev din București. Este important pentru noi, ca organizație, să găsim parteneri buni. Este important pentru noi ca membri noștri să aibă succes. Nu putem spune că suntem o super organizație și că facem multe lucruri dacă membri noștri sau partenerii noștri de afaceri nu au succes pe piața dintre România și Bulgaria.

Bun. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați împărtășit. De asemenea, îi invit pe telespectatorii noștri să arunce o privire pe site-ul Camerei de Comerț Bilaterale România-Bulgaria.

Și pagina noastră de Facebook, care este un canal de comunicare foarte important.

Da, și ați spus în episodul zero al podcastului nostru că sunteți deschis la orice întrebare și chiar căutați interacțiunea. Deci, oricine este dispus să se prezinte măcar, poate să vă trimită un mesaj absolut fără probleme.

În regulă, vreau să vă mulțumesc din nou. Și ne vedem la episodul următor.

Foto: Doru Dragomir (sursă: Doru Dragomir)

Citește în limba engleză!

Citește în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author