Blogul Podul Prieteniei a discutat cu un expert de la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență despre organizația sa, înființată relativ recent, și despre ceea ce face această instituție pentru a sprijini statele din Europa de Sud-Est care sunt fie membre, fie partenere ale NATO și UE
Vladimir Mitev
Un interviu cu Cristian Ghiță, redactor-șef al revistei Euro-Atlantic Resilience Journal și coordonator de comunicare la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) din București. E-ARC funcționează sub tutela Ministerului român al Afacerilor Externe. Discuția s-a axat în mare parte pe activitatea Centrului: cel mai important eveniment al său, Forumul Euro-Atlantic pentru Reziliență, câteva exemple recente de crize care au pus la încercare reziliența statelor din regiunea Mării Negre, precum și deschiderea Centrului pentru colaborarea cu experți și ONG-uri din regiune.
Bună ziua tuturor celor care ne ascultă pe canalele noastre, Discuții transfrontaliere și Podul Prieteniei. Astăzi, avem un interviu cu Cristian Ghiță, care este expert în comunicare la Centrul Euro-Atlantic de Reziliență din București, o organizație relativ nou înființată. E-ARC face parte din această tendință a României de a crea o mulțime de organizații de expertiză pe relații internaționale, securitate etc. Așadar, vom discuta despre o conferință care a avut loc recent și despre câteva probleme importante din regiunea noastră din punct de vedere al rezilienței. În primul rând, Cristian, puteți să ne prezentați organizația din care faceți parte?
Bineînțeles că îmi face plăcere să o fac. Deci, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență a fost creat în mai 2021. Este un centru inter-agenții de cercetare, analiză și expertiză care încearcă să acopere toate domeniile care sunt relevante pentru Uniunea Europeană și pentru țările NATO în ceea ce privește pilonii rezilienței. Avem mai multe comunități de interes definite în cadrul organizației noastre, care se ocupă de reziliența societală, de reziliența infrastructurii de transport, de exemplu, de noua tendință a tehnologiilor emergente și posibil disruptive, de ecosistemele de comunicare și așa mai departe. Iar scopul nostru este de a crea la București o platformă de dialog între organizațiile guvernamentale, între mediul academic, între organizațiile neguvernamentale, între sectorul privat. Pentru că, dacă recentele crize ne-au arătat ceva, este că o abordare la nivelul întregului guvern nu este suficientă. Ne-au arătat că în mediul academic și în sectorul privat există resurse de expertiză și chiar resurse materiale care sunt esențiale dacă vrem să depășim crizele.
Recent, la București a avut loc o conferință foarte importantă, organizația dumneavoastră fiind gazda acesteia. Ce s-a întâmplat în cadrul acestei conferințe? Care au fost concluziile și care au fost dimensiunile conferinței?
A fost una dintre cele mai mari conferințe organizate pe tema rezilienței, cu siguranță în România, dar credem că și în spațiul euro-atlantic. A fost Forumul Euro-Atlantic pentru Reziliență, care a avut loc între 15 și 16 noiembrie la Palatul Parlamentului. Am avut aproape 70 de vorbitori în 12 paneluri și mult peste 1000 de participanți, în ceea ce privește persoanele care au luat parte la eveniment ca vorbitori, ca public, ca organizatori. Așadar, a fost un eveniment foarte, foarte mare. Am acoperit 12 domenii de interes. Dezinformarea și propaganda au fost în prim-planul gândurilor noastre, deoarece am văzut că acestea sunt, dacă vreți, amenințări orizontale, aceste tipuri de activități ostile sunt prezente, indiferent de criză. Am discutat despre modul în care acestea sunt reflectate din perspectiva rezilienței societății, despre modul în care dezinformarea poate ataca la fisurile din societate. Am avut discuții despre modul în care dezinformarea afectează, de exemplu, domeniul energetic, dezastrele, modul în care dezinformarea poate afecta scenariile de criză în ceea ce privește dezastrele naturale și așa mai departe. Deci au fost 12 paneluri dedicate unor subiecte specifice.
Haideți să încercăm să aruncăm o privire asupra unor cazuri concrete în care reziliența noastră în fața provocărilor este pusă la încercare în regiunea noastră. În acest moment, avem o criză energetică foarte gravă în Moldova, Republica Moldova și Ucraina. Ce pot face țările din regiunea noastră pentru a sprijini reziliența acestor vecini?
Țările noastre sunt implicate în mod activ în susținerea rezilienței vecinilor noștri. Este una dintre problemele, una dintre posibilele soluții pe care le-am identificat nu numai în timpul acestui forum, ci și de când ne-am implicat activ în reflecția asupra rezilienței pe toți acești piloni, este că cooperarea este un aspect absolut crucial. Și vedem acest lucru și în ceea ce privește criza energetică. Fără sprijinul puternic al fiecărui actor din regiune, criza energetică ar fi mult mai gravă și ar avea efecte mult mai grave în întreaga regiune. Deci, faptul că România poate acționa ca o platformă de sprijin pentru Republica Moldova în ceea ce privește furnizarea de energie electrică de care are uneori nevoie este un factor extrem de important. Așadar, cooperarea regională este esențială. Și atunci aceasta este esențială pentru a acoperi acest decalaj care există pe termen scurt în ceea ce privește furnizarea de energie. Pe termen mediu și lung, trebuie să ne gândim în mod strategic unde vrem să ajungem ca economii. Ideea tranziției verzi, pe care am abordat-o în timpul formei noastre, este unul dintre cele mai promițătoare domenii, care promite energie pașnică, curată și abundentă. Dar trebuie să dedicăm multe resurse pentru a ajunge acolo.
Aveți un articol despre Bulgaria și România și cum arată reziliența lor în ceea ce privește prețurile la energie, în special la resurse precum motorina etc. Ați putea să ne spuneți ceva mai multe despre acest subiect?
A fost unul dintre primele cazuri pe care le-am analizat: să vedem cum se desfășoară un scenariu de dezinformare în țările din regiune. Și am luat ca exemplu România și Bulgaria în ceea ce privește două crize foarte specifice. Una a fost prețul combustibilului și cealaltă a fost disponibilitatea uleiului de floarea-soarelui. Iar concluziile au fost că acestea par să fi fost atacuri țintite, menite să creeze, în domenii foarte specifice, o criză artificială de aprovizionare. Din fericire, au existat resurse, în special în sectorul privat, pentru a acoperi cererea. Așadar, am reușit ca societăți să depășim aceste crize pur și simplu pentru că au existat suficiente resurse în domeniul privat în ceea ce privește oferta, astfel încât să acopere cererea artificială. Acesta a fost exercițiul. Și este interesant de observat că, la aproximativ o lună după ce am publicat acest articol, o criză foarte asemănătoare a avut loc în Franța. Așadar, tot ceea ce aflăm aici despre această regiune poate fi apoi aplicat în altă parte. Scenariile care sunt încercate în această zonă pot fi apoi aplicate în altă parte. Iar expertiza și soluțiile pe care le găsim aici sunt aplicabile în întreaga zonă euroatlantică. Aceasta este una dintre constatările majore pe care le-am avut.
Bine. Vreau să vă provoc puțin, pentru că, de obicei, reziliența este înțeleasă ca un fel de opoziție la – sau putere în ceea ce privește – ceea ce vine din afara Occidentului în țările noastre ca o amenințare…
… Permiteți-mi să spun că reziliența este pur și simplu capacitatea unui sistem de a absorbi un șoc și de a menține funcțiile esențiale, iar apoi de a se reface pentru a se îmbunătăți. Așadar, nu se referă exclusiv la acte din partea unor actori ostili. De exemplu, în cadrul forumului am avut un panel important dedicat schimbărilor climatice și modului în care acestea reprezintă un test pentru rezistența societăților noastre. Deci, în niciun caz, reziliența nu este ceva ce reprezintă pur și simplu capacitatea de a rezista unui atac ostil. Acoperim un domeniu mult mai larg.
De asemenea, organizația dumneavoastră a scris pe site-urile sale un fel de declarație conform căreia dorește să încurajeze mai multe forțe neguvernamentale să se ocupe de relații internaționale. V-ați gândit care ar putea fi varianta concretă a acestei idei în ceea ce privește Bulgaria și România? Cine ar putea fi acești agenți ai schimbării în relațiile bulgaro-române sau în relațiile regionale ale țărilor noastre?
Nu ne gândim la indivizi sau la organizații individuale. Suntem în acest moment o agenție guvernamentală. Acționăm sub umbrela Ministerului Afacerilor Externe, deci suntem un organism guvernamental. Dar este în ADN-ul nostru, dacă vreți, să căutăm parteneriate cu ONG-urile, cu mediul academic, cu mediul de afaceri, așa cum am spus la început. Așadar, ne aflăm, dacă vreți, la punctul de întâlnire între toate aceste domenii și încercăm să le aducem împreună pentru a oferi rezultate concrete și proiecte concrete de analiză și cercetare. Nu încercăm să identificăm agenți ai schimbării în ceea ce privește susținerea unui organism politic sau altul. În niciun caz, dacă asta ați întrebat. Încercăm să încurajăm o abordare la nivelul întregii societăți, deoarece credem că reziliența este un efort de echipă și că toată lumea ar trebui să aibă un interes în acest sens și că toată lumea are un loc în acest efort.
Voi închei cu faptul că în ultima vreme în România, în societatea românească, a crescut numărul centrelor de expertiză, al ONG-urilor care se ocupă de relații internaționale etc. Ați putea să ne spuneți mai multe despre această tendință din perspectiva dumneavoastră, pentru că și organizația dumneavoastră face parte din ea? Care este explicația pentru această ciupercă de organizații? Se văd deja unele efecte etc.?
Este, cred, o tendință generală și are legătură cu dezvoltarea constantă a acestui domeniu. Iar acest lucru nu se întâmplă doar în România sau în Bulgaria. Cred că este ceva ce vedem în toată Europa Centrală și de Est, iar la forumul nostru am avut mulți experți care provin din acest arc de țări, de la țările baltice până în Bulgaria. Iar acest lucru are legătură cu dezvoltarea noastră ca țări, ca societăți și cu conștientizarea tot mai mare a faptului că nu suntem singuri în această lume. Și că cooperarea este o parte esențială a ceea ce facem ca state și societăți. Este firesc ca aceste societăți să încerce apoi să dezvolte abilitățile, expertiza și să sprijine cercetătorii, experții care pot naviga în acest domeniu. Cred că este benefic, cred că este extraordinar ca acest domeniu să aibă proprii experți și să aibă ceva de spus care să fie coerent și inteligibil pentru restul lumii pentru a ne prezenta cazul. Și, dacă este ceva, evenimentele din Ucraina, care au luat prin surprindere cea mai mare parte a lumii, au fost o justificare a ceea ce țările din Europa Centrală și de Est au avertizat în ultimul deceniu. Și cred că lumea recunoaște acum necesitatea de a asculta aceste voci de experți într-un mod în care poate că nu a făcut-o în trecut.
Aveți un mesaj pentru experții regionali sau pentru organizațiile care doresc să intre în contact cu dumneavoastră și să colaboreze cu dumneavoastră? Ce le puteți oferi ca posibilități?
Absolut. Forumul a fost o modalitate excelentă pentru noi de a demonstra un anumit nivel de maturitate și a fost mișcarea de deschidere în drumul nostru spre internaționalizare. Acesta a fost apelul care a fost lansat în timpul forumului. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este deschis pentru colaborarea cu actori și cu organizații partenere din întregul spațiu euroatlantic. Considerăm că reziliența este esențială. Credem că este important să construim o rețea de experți care au cunoștințe locale bune care pot fi apoi aplicate în întregul spațiu euroatlantic și, de la simplul schimb de informații până la posibilitatea de a crea metodologii aplicabile în tot spațiul, colaborarea între instituții este esențială pentru bunăstarea țărilor noastre.
Foto: Cristian Ghiță (sursă: YouTube)
Citește în limba engleză!
Citește în limba bulgară!
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
