Vladimir Mitev
Cu doar câteva zile înainte de începerea lucrărilor de reparație a tronsonului bulgăresc al podului peste Dunăre, în presa din România au apărut afirmații false ale oficialilor români potrivit cărora podul ar fi complet închis timp de două luni. În acest context, guvernatorul orașului Ruse, Dragomir Draganov, a acordat un interviu blogului „Podul Prieteniei” și postului Radio România, în care a oferit informații oficiale cu privire la planurile de reparații, organizarea traficului, propunerile administrației de a facilita trecerea frontierei la Giurgiu-Ruse și ceea ce a fost deja implementat. De asemenea, a comentat nivelul de încredere dintre instituțiile bulgare și române.
Dle Draganov, care sunt motivele pentru care începe acum această renovare a podului peste Dunăre? De ce este necesar să o efectuați vara și nu în alt sezon? Ce fel de organizare aveți în vedere în timpul renovării, astfel încât traversarea podului să nu pună probleme?
În primul rând, această renovare nu este doar ceva capricios. Ea are un motiv. S-a efectuat un studiu al structurii secțiunii bulgare a podului peste Dunăre, care are un kilometru și 57 de metri lungime, și s-a constatat că aceasta este grav compromisă. Există fisuri ale panourilor din beton armat care leagă coloanele. Acestea sunt partea rezistentă a structurii podului. Peste aceste panouri din beton armat se pune hidroizolație, iar apoi se așterne un strat de asfalt.
Din 1954, când podul a fost finalizat, nu au mai fost efectuate astfel de reparații majore, fiind înlocuite doar hidroizolația și stratul de asfalt. Cu toate acestea, aceste plăci sau panouri din beton armat nu au fost înlocuite de la construirea structurii podului. Acum au trecut mai bine de 70 de ani. Traficul a crescut de cel puțin 10 ori din 1954. Pe vremuri, camioanele grele care traversau cântăreau până la 20 de tone. Astăzi acestea ajung până la 60 de tone, ceea ce afectează stabilitatea podului.
Prin urmare, este necesar să se efectueze astfel de reparații. Partenerii noștri români au efectuat această reparație în 2015. Acum trebuie să le efectuăm în legătură cu înlocuirea acestor panouri din beton armat. Acesta este motivul pentru care această reparație este efectuată în acest an.
Contractul care a fost încheiat cu Agenția pentru Infrastructură Rutieră din Sofia – ei sunt autoritatea contractantă pentru această reparație – este pentru 730 de zile. Aceasta înseamnă că reparația va dura doi ani. Dacă începerea reparațiilor este mutată după 15 septembrie, când se încheie perioada de vară și vacanțele vecinilor noștri de pe cealaltă parte a Dunării, înseamnă că reparațiile vor continua până în vara anului 2026. Dorim să începem acum și să ne oprim la începutul anului 2026, în luna mai, pentru a efectua aceste reparații înainte de termen. Ținem cont de faptul că al treilea pod peste Dunăre, care este între Ruse și Giurgiu, nu va fi construit până atunci, iar traficul rutier și de mărfuri grele va fi și mai greu.
Deci părerea noastră, a Ministerului Dezvoltării Regionale, a Ministerului Transporturilor și a Agenției Rutiere, este ca această renovare să înceapă acum și să fie finalizată în lunile de vară. Pentru că iarna, cu vântul puternic, cu ploaia și dacă este și zăpadă, aceste panouri nu au cum să fie înlocuite. În timpul iernii, dacă vremea este frumoasă, se vor face lucruri cosmetice – de exemplu, legate de garduri sau altceva, dar nu înlocuirea panourilor din beton armat.
Secțiunea noastră a podului peste Dunăre este împărțită în 6 secțiuni, care au 6 panouri. În funcție de înlocuirea acestor panouri și de impermeabilizare, lucrările vor dura aproximativ între 3,5 și 5 luni pe tronson. Se va circula pe banda opusă, în dublu sens, în secțiunea în care se efectuează reparațiile. Va exista un semafor care este aliniat exact pe tronsonul care se repară.
La început am făcut un experiment. Am vrut să închidem aproximativ o porțiune de 400 de metri. Dar am văzut că s-a format o coadă mai mare și acum, luni, vom face un alt experiment. Constructorul propune ca tronsonul care va fi închis pentru reparații să fie de 200 de metri, ceea ce va ușura sarcina pe partea română a podului de la intrarea și ieșirea spre Bulgaria. Undeva în jur de 45 de secunde va fi un semafor verde pe o parte și alte 120-135 de secunde unul roșu, adică fără trafic de tranzit în acea direcție. Același lucru va fi valabil și pentru cealaltă parte. Dar aceste două lucruri le vom face definitive luni.
Și, așa cum am fost informați de Ministerul Dezvoltării Regionale de la Agenția de Infrastructură Rutieră, pe 10 iulie va începe reconstrucția efectivă a primului tronson, care va fi pe partea bulgară la ieșirea spre România pe partea stângă. Am luat toate măsurile absolut necesare, inclusiv împreună cu Poliția de Frontieră, inclusiv Agenția Vamală și Agenția Rutieră, pentru a permite trecerea nestingherită a vehiculelor grele de marfă sau a vehiculelor ușoare de marfă. Am avut anterior trei întâlniri cu Ministerul Dezvoltării Regionale, cu Agenția Rutieră, inclusiv o întâlnire pe teritoriul României la Giurgiu cu prefectul de Giurgiu. Am propus 13 măsuri privind îmbunătățirea însăși a organizării capacității de degajare a podului.
Aceste măsuri au fost trimise părții române și părții bulgare către instituțiile competente, care pot decide asupra implementării lor. Măsurile prevăd posibilitatea plății online a taxei de pod, consolidarea capacității ghișeelor care deservesc călătorii, precum și a Agenției Vamale și a Poliției de Frontieră, recunoașterea rezultatelor cântăririi cântarelor simultan pe ambele părți și alte lucruri care vor îmbunătăți organizarea în sine. Ținând cont de faptul că fluxul într-o direcție ar putea fi teoretic de aproximativ 2 000 de camioane pe 24 de ore, în prezent trec aproximativ 1 400 – 1 500 de camioane. Avem oportunitatea de a îmbunătăți acest flux cu 30 % dacă ne exploatăm instituțiile la capacitate maximă.
Am primit un raport de la poliția de frontieră și de la Agenția Vamală că într-o perioadă de o lună avem o întrerupere între 80 și 120 de ore, care sunt întreruperi nejustificate, și atunci podul nu este folosit efectiv. Aceste întreruperi sunt pe partea română din motive tehnice: fie cântarele nu funcționează, fie altceva, de exemplu, motive subiective. Asta înseamnă că dacă trec 1 500 de anvelope pe zi, există o întrerupere de 4 zile, deci alte 6000 de anvelope pe lună pot trece doar dacă aceste întreruperi nu sunt permise. Iar dacă îmbunătățim organizarea în sine, mai avem posibilitatea ca încă aproximativ 450 de anvelope pe zi să treacă cu o organizare perfectă.
Am făcut o propunere pentru șoferii români și bulgari de vehicule ușoare de marfă și autoturisme să facă un fel de zonă mini-Schengen – să treacă foarte repede. Acum două zile am fost la vamă – mașinile românești și cele bulgărești trec în aproximativ 25-30 de secunde. În timp ce alte mașini din Turcia, Moldova sau Ucraina, trec în aproximativ un minut și jumătate. În acest timp se face o verificare a documentelor și toate celelalte. Asta înseamnă că dacă facem astfel de coridoare pentru turiștii români care vizitează Bulgaria, Turcia sau Grecia și pentru turiștii bulgari care merg în România sau în alte țări, asta înseamnă că vom ușura fluxul românesc în sine. Celelalte mașini, atât cele din spațiul Schengen, cât și cele din afara Uniunii Europene, trebuie să se alinieze în coridoare diferite la punctele de control. Aceasta este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru a ușura fluxul de turiști români care și-au planificat o călătorie în Bulgaria și în țările vecine.
Aceste propuneri ale noastre au fost primite de partea română, dar ele trebuie să devină realitate. Sistemul de testare pentru plata online a trecut la noi și îl putem implementa oficial luna aceasta, astfel încât taxa de pod să fie plătită nu doar la graniță, ci și în interiorul țării. Există, de asemenea, restricții în ceea ce privește efectuarea reparațiilor – încărcăturile supradimensionate nu trebuie să aibă mai mult de 2,75 metri și să transporte o sarcină de cel mult 40 de tone, astfel încât această secțiune, unde se efectuează reparațiile, să nu fie compromisă de așezarea acestor panouri de beton.
O altă soluție posibilă este lansarea unui complex de feriboturi. Timp de 26 de luni, începând cu 29 aprilie 2022, din motive independente de voința noastră, partea română a amânat lansarea traversării Mocănașu. La 24 iunie 2024, Guvernul României a emis o decizie prin care această trecere de frontieră a fost legalizată. Acesta nu a mai fost operațional din 2008. Cu toate acestea, trebuie să se facă alte comunicări cu privire la operaționalizarea punctului de trecere a frontierei în sine. Singura problemă, din câte știu eu, este că atunci când se deschide un astfel de punct de control la frontieră, acesta trebuie să aibă statutul de infrastructură rutieră publică, iar în acest moment există una municipală sau privată.
Deci lucrurile în România depind de guvernul lor, de agenția lor, astfel încât să putem funcționa și acest complex de bacuri unde pot trece doar camioanele de mare tonaj. Până la 250 de camioane pot trece în 12 ore. Dacă operăm timp de 24 de ore, înseamnă că minimum 400 de camioane pot trece într-o direcție, ceea ce va face extrem de ușor pentru aceste camioane grele să treacă într-o direcție sau alta.
Ați menționat 13 măsuri pe care cele două țări și instituțiile lor le pot lua. Ați putea explica mai multe despre aceste măsuri și care sunt instituțiile care trebuie să le pună în aplicare?
V-am spus câteva dintre ele. Cu privire la plățile online, la crearea de coridoare pentru vehiculele ușoare de marfă bulgărești și românești, la recunoașterea rezultatelor cântarelor de pe partea bulgară și română, astfel încât vehiculele grele de marfă să nu fie cântărite la ambele frontiere, pentru că acest lucru necesită timp – între 10 și 12 minute. În plus, am vorbit despre coridoarele speciale pentru ca conducătorii de vehicule bulgari și români să treacă mai ușor. Și atunci când sunt verificate camioanele cu încărcătură deschisă, ar trebui să se facă, de asemenea, mai repede, camioanele cu încărcătură închisă trecând acum prin alte ghișee.
Mai sunt câteva lucruri care țin de organizare. Fiscul român are un singur ghișeu. Ei au spus că vor reforma sistemul și vor fuziona ANAF cu cântarele și vor crește nivelul de personal, ceea ce va facilita, într-adevăr, circulația acestor vehicule.
Am trimis propunerile noastre prefectului de Giurgiu și instituțiilor din București, care sunt și ele la curent. Rămâne ca ministerele de resort să se pronunțe asupra acestor măsuri, care vor duce la o mai bună organizare a instituțiilor de pe ambele părți ale frontierei. Pentru că unitatea este operată de ambele instituții. Aceste acțiuni trebuie să fie sincronizate. Poliția de frontieră, vama ar trebui să poată coopera. Știți, ei lucrează pe aceeași cabină, nu sunt cabine separate, iar dacă lucrurile sunt sincronizate, vom avea un flux mai mare de trafic de marfă sau trafic ușor.
Am creat, de asemenea, posibilitatea ca, atunci când există un număr extrem de mare de navetiști în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, mașinile să poată trece prin calea rapidă. Aceasta înseamnă că trebuie doar să-și arate cartea de identitate și să treacă. Acest lucru va fi foarte bine primit. Avem, de asemenea, posibilitatea de a utiliza două coridoare suplimentare pe lângă cele patru coridoare care funcționează. Astfel, va exista un total de șase coridoare, ceea ce facilitează și mai mult traficul ușor și turiștii. Avem posibilități. Avem rezerve. Lucrurile sunt sub control.
Am făcut reparații pe tronsonul nostru din iunie, din 10 iunie până în 14 iunie. Am reasfaltat întregul nostru tronson, astfel încât, atunci când reparațiile se fac într-un sens sau altul, covorul asfaltic să reziste. Și în cele trei zile în care a avut loc această refacere a podului în secțiunea noastră, traficul nu a fost diferit. A fost același – aproximativ 1.400-1.500 de camioane mergeau într-un singur sens. Asta în timp ce reasfaltarea se desfășura pe o singură bandă. Așadar, această îngrijorare a autorităților române că podul va fi închis nu este adevărată. Lucrările de reparații pe care le-au efectuat în 2015 vor fi efectuate.
Aceste lucrări trebuie să fie efectuate și aici. Probabil că vor exista neplăceri în acest caz. Dar trebuie să facem tot posibilul pentru siguranța structurii podului și pentru a proteja sănătatea șoferilor și a camioanelor. Dacă aceste reparații sunt întârziate, există posibilitatea ca podul să nu funcționeze și să fie închisă complet. Trebuie să înțelegem că inginerii care au făcut studiul spun că este nevoie urgentă ca această facilitate să fie reparată într-un mod modern.
Ați menționat această idee ca bulgarii și românii să treacă rapid prin controalele de frontieră pe partea bulgară, dacă înțeleg bine…
Nu numai pe partea bulgară, ci și pe partea română.
Este doar o idee sau este deja implementată?
Este în curs de implementare. Chiar și pe 24 iunie 2024, când a fost sărbătoare, am avut aproximativ 7000 de mașini care s-au întors și am lăsat câteva prin procedura rapidă. Am primit un telefon de la colegul meu din România și am pus imediat lucrurile în mișcare. Am avut șase ghișee și în 45 de minute coada, care era lungă de un kilometru, s-a topit. Deci există opțiuni doar pentru turiștii bulgari și români. Nu se aplică străinilor, pentru care, dintr-un motiv sau altul, instituțiile noastre au mai multe funcții de control.
Așa că va funcționa. Și nu va dura doar o lună. Va dura un an și jumătate, până la doi. Să sperăm că președinția maghiară a UE va accelera aderarea noastră la Schengen terestru. Atunci lucrurile vor fi rezolvate și mai rapid. Sperăm că în anul următor vom îndeplini și această dorință a noastră și această ambiție a noastră – de a insista pe lângă instituțiile europene să intrăm în spațiul Schengen mai repede decât ambele țări, ambele pe cale terestră. Atunci cred că lucrurile vor fi și mai bune.
Cum apreciați nivelul de încredere și abilitățile de cooperare între partea bulgară și partea română, nu numai la Ruse-Giurgiu, ci și cu autoritățile de la București?
Cred că lucrurile sunt rezolvate pe cale diplomatică. Ne-am spus argumentele în legătură cu renovarea podului. Colegii noștri români trebuie să înțeleagă că această instalație de pod este gestionată de ambele țări și fiecare dintre instituții este preocupată ca ea să continue să funcționeze și să existe siguranță pentru vehiculele care trec pe acolo. Primul lucru este sănătatea și siguranța oamenilor care trec pe acolo. Acesta este cel mai important lucru pentru noi.
Ne înțelegem bine cu partea română. Ei sunt îngrijorați că va fi dificil pentru un număr mare de turiști să traverseze în timpul perioadei de vară. Dar le-am spus, de asemenea, că dacă amânăm această renovare cu două sau trei luni, înseamnă că vom intra în 2026 în același moment de vârf și nu este probabil ca traversarea Podului peste Dunăre să fie la o scară mai mică atunci decât este acum în 2024. Dorim să începem acum, astfel încât să putem prinde și în perioada de vară să efectuăm acele reparații care sunt imperative.
Pe 10 iulie, la ora 10, va fi deschisă procedura pentru repararea tronsonului nostru din podul peste Dunăre. Vor fi prezenți viceminiștrii de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Transporturilor și directorul executiv al Agenției Rutiere. Am invitat să participe prefectura din partea română și toate instituțiile implicate în întreținerea și traversarea podului peste Dunăre. De asemenea, am invitat mass-media. Întâlnirea va fi deschisă, astfel încât, pentru o mai bună informare, aceștia vor avea posibilitatea să pună întrebări.
De asemenea, vom inspecta secțiunea bulgară a feribotului și secțiunea română a feribotului – în ce stare sunt și când poate porni feribotul propriu-zis. Invităm presa care este interesată. Vor avea ocazia să pună întrebări și să primească răspunsuri competente de la cele două ministere care vor fi prezente la deschiderea lucrărilor de renovare.
Foto: Perspectivă pietonală către Podul Prieteniei (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsltter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
