Decizia SUA privind ridicarea vizelor pentru cetățenii români este încă în așteptare

Gheorghi Markov, programul Horizon, Radioul Național Bulgar, 29 august 2024

Gheorghi Markov, gazda programului Orizont de la Radioul Național Bulgar, îl intervievează pe Vladimir Mitev pe teme actuale din viața politică românească:

– nominalizarea lui Victor Negrescu în funcția de comisar european;

– echilibrul actual în aprobarea publică a partidelor politice și a candidaților prezidențiali înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale de la sfârșitul anului;

– teme importante pentru alegătorul român;

– afirmațiile îndrăznețe ale prim-ministrului Marcel Ciolacu, potrivit cărora se așteaptă să elimine vizele americane pentru cetățenii români și să adere la spațiul Schengen cu frontiere terestre până la sfârșitul anului 2024;

– atitudinea statului român față de aderarea la zona euro.

Potrivit lui Vladimir Mitev, Victor Negrescu este o legătură caldă între elitele europene și Partidul Social Democrat și se bucură de încrederea ambelor partide. Unii români se întreabă însă dacă nu ar fi putut fi nominalizată o altă persoană, mai ales o femeie, astfel încât Negrescu să nu-și piardă funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

Vladimir prezice că problemele economice și războaiele culturale vor juca un rol important în alegerile prezidențiale și parlamentare de la sfârșitul anului. El a explicat de ce nu există încă o decizie privind anularea vizelor americane pentru români și de ce presa bulgară, care a scris că a fost luată o astfel de decizie, a făcut o eroare de traducere sau și-a manipulat cititorii. În ceea ce privește aparatenența deplină la Schengen, pe care premierul român Marcel Ciolacu o promite, aceasta nu pare să fie pe agenda UE și probabil că are legătură cu căutarea unei noi arhitecturi de securitate în regiunea noastră, din care face parte și războiul din Ucraina. În ceea ce privește aderarea României la zona euro, trebuie știut că elitele economice românești nu se grăbesc și au diferite argumente pentru care aderarea la zona euro ar trebui să se întâmple „la momentul potrivit” și nu repede și cu orice preț.

Interviul poate fi urmărit cu subtitrări românești aici:

Termenul limită până la care statele membre ale UE trebuie să își prezinte nominalizările pentru noii comisari este pe sfârșite. Majoritatea țărilor și-au prezentat deja nominalizările. Restul au timp până la 31 august să facă acest lucru.

Vom vorbi acum despre nominalizarea României, unde procesul are loc și pe fundalul pregătirilor pentru viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare, cu colegul nostru de la secția română a Radio Bulgaria, Vladimir Mitev. România și-a făcut nominalizarea pentru funcția de comisar într-un moment politic complicat, înainte de viitoarele alegeri prezidențiale din țară. A fost o alegere dificilă și pentru că a fost ales comisar Victor Negrescu, care este și vicepreședinte al Parlamentului European? Să spunem cine este Victor Negrescu în viața politică a României!

Despre Victor Negrescu, poate cel mai important lucru de spus este că este o legătură caldă între Bruxelles și Partidul Social Democrat din România. În ultimii ani, el a jucat un rol important, stând mai ales la Bruxelles, în reabilitarea Partidului Social Democrat în mediile europene. Victor Negrescu se bucură de încrederea unor personalități din cercurile social-democrate europene și din cercurile politice europene în general.

Având în vedere că este nominalizat pentru a deveni comisar european, el se desparte de funcția de vicepreședinte al Parlamentului European. Și chiar în România, unii se întreabă dacă merită această schimbare, pentru că funcția de vicepreședinte al Parlamentului European are încă o anumită influență. A fost un succes pentru Victor Negrescu. El a fost ales în această funcție.

România ar fi putut să propună un alt comisar pentru a nu pierde această funcție, pe care el a luat-o. Dar, până la urmă, el este în mod clar o figură cheie în această relație dintre Bruxelles și România și, în special, Partidul Social Democrat. El are încrederea ambelor părți. În opinia mea, acesta este motivul pentru care el era nominalizat.

Să sperăm că politicienii români vor răspunde la această întrebare, care este o chestiune de interes public, pentru că Victor Negrescu este cel care a fost preferat ca și candidat pentru funcția de comisar.

România dorește de la Comisia Europeană cel mai important portofoliu posibil pentru țară și pentru comisarul său. Care sunt preferințele Bucureștiului?

Vă reamintesc că în ultimii ani, comisarul român s-a ocupat de probleme legate de infrastructură sau dezvoltare regională. Deci România are acum ambiția de a avea un portofoliu care să fie în domeniul economic. Până la urmă, România, deși este o țară din sud-estul Europei și cu o anumită poziție periferică – de exemplu, nu este membru cu drepturi depline al Schengen și așa mai departe – are ambițiile ei la nivel european. Inclusiv Marcel Ciolacu, când și-a prezentat dorința pentru un portofoliu legat de economie, a spus că România este a șasea țară ca mărime din Uniunea Europeană și merită să aibă un comisar european influent.

Am menționat deja că această nominalizare are loc într-un context, să spunem, de activitate politică mai intensă în România, iar motivul este reprezentat de apropiatele alegeri prezidențiale și parlamentare din țară. Acestea sunt programate pentru noiembrie și, respectiv, decembrie. Suntem acum în ajunul lunii septembrie. Putem spune cum arată atitudinea electorală pentru aceste două alegeri?

Poate să vedem mai întâi situația înainte de alegerile parlamentare. Partidul Social Democrat continuă să conducă, conform unuia dintre ultimele sondaje de opinie – realizat de agenția de sondare CURS. Partidul Național Liberal, care este partener de coaliție al Partidului Social Democrat, are 23%. Adică, aceste două partide împreună sunt cele mai influente. Și există deja câteva partide mai slabe care sunt prezente, dar care nu le pot amenința deocamdată puterea.

Este poate mai interesant care vor fi rezultatele alegerilor prezidențiale, în măsura în care Marcel Cioalcu, actualul prim-ministru, a anunțat literalmente acum câteva zile că va candida la acestea. Și există deja sondaje care îl dau în frunte. Acest lucru este interesant, pentru că noi îl așteptam de mult timp și îl așteptăm în continuare pe Mircea Geoană, care este o figură influentă în NATO în acest moment, să-și anunțe candidatura. Mulți români cred că el, cu contactele sale internaționale, ar trebui să fie probabil persoana cea mai potrivită pentru a fi președinte, în măsura în care reprezintă țara și ar trebui să aibă încrederea partenerilor și așa mai departe.

Și ce politici așteaptă românii de la viitorii lor conducători? Aceasta este și o întrebare care ține poate de aceste atitudini electorale pe care le comentăm.

Cred că un lucru important care privește pe toată lumea este venitul și situația economică a țării. Pentru că anul acesta este un an așa-zis super-electoral, în care românii au toate opțiunile posibile pe care le pot avea, Marcel Ciolacu și guvernul în general au dat foarte mulți bani sub diverse forme către diverse categorii de cetățeni, și astfel deficitul bugetar și datoriile au crescut.

Una dintre intrigile de anul viitor, după ce va trece acest an super-electoral și se va decide cine va guverna din nou, este ce se va întâmpla cu situația economică a țării, pentru că cel puțin unii oameni avertizează că acest model, care acum sprijină diverse categorii de cetățeni, nu este foarte sustenabil financiar și va trebui, poate, să se introducă fel de fel de tăieri.

Cealaltă intrigă, care mi se pare importantă și care este relevantă pentru regiunea noastră și pentru Bulgaria, este că războaiele culturale vor avea probabil importanța lor. Faptul este că în România mulți oameni sunt religioși și acest lucru duce la discursurile respective pe care le cunoaștem și la noi în țară pentru și împotriva comunităților LGBT sau a drepturilor acestora sau, în general, interese locale versus interese globale. Deci mă aștept la o retorică similară în ceea ce privește alegerile de la sfârșitul anului.

În calitate de prim-ministru, Marcel Ciolacu le-a promis concetățenilor săi aderarea deplină la spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an. Este acest lucru realist și putem adăuga mai multe informații în jurul acestui anunț că se așteaptă eliminarea vizelor americane, poate până la sfârșitul anului, pentru cetățenii români?

Permiteți-mi, în primul rând, să îndemn concetățenii noștri, presa noastră în general, să urmărească cu o anumită gândire critică ceea ce vine de la Marcel Ciolacu, pentru că el este, așa cum am spus, un candidat la președinție. El are interesul să prezinte lucrurile mai bine decât sunt. Va fi judecat, poate, pentru declarațiile sale dacă nu sunt măsurate, dar acest lucru va fi clar în cazul Schengen până la sfârșitul anului și în cazul vizelor la 15 octombrie 2024, data la care a anunțat că decizia americană va deveni clară.

În ceea ce privește vizele, mi se pare important să spun că România militează pentru reînnoirea vizelor de către românii care au deja vize. Având în vedere că, în mod normal, refuzurile nu au loc atunci când îți reînnoiești viza, ideea este ca, printr-un truc administrativ, numărul refuzurilor să fie redus, astfel încât România să se încadreze în această cerință pe care SUA a făcut-o de a permite românilor să călătorească fără viză. În condițiile în care campania proprie a Guvernului României, care are și sprijinul ambasadorului SUA la București, se desfășoară până pe 30 septembrie 2024, cred că este încă prematur să credem că SUA au o soluție gata pregătită în acest moment.

În ceea ce privește Schengen, de asemenea, cred că un anumit scepticism este sănătos. Observăm că subiectul a ieșit de pe agenda discuțiilor europene. Există alte subiecte care sunt mai de actualitate. De exemplu, o nouă Comisie Europeană este în curs de formare. Mi se pare că trebuie spus că situația din jurul Schengen continuă să fie legată de geopolitică.

Și este aderarea Bucureștiului la zona euro un obiectiv realizabil în viitorul apropiat?

Având în vedere că România are deficite bugetare atât de mari, o inflație și, în general, indicatori economici care nu îndeplinesc în prezent cerințele pentru aderarea la zona euro, este evident că țara în sine nu are ambiții de a introduce moneda euro în următorii ani. Trebuie avut în vedere faptul că Banca Centrală a României, care este o instituție destul de influentă, și reprezentanții săi proeminenți, în general, au un anumit scepticism nu cu privire la aderarea la zona euro în sine, deoarece România a fost de acord cu aceasta în principiu, ci, în opinia lor, zona euro în sine va suferi probabil unele reforme sau schimbări. Și nu se grăbesc să intre în ea în condițiile actuale. Ei doresc ca România să se dezvolte în condițiile în care se află în prezent. Ei insistă asupra libertății de a-și influența cursul de schimb față de euro. Și cred că România nu trebuie să se grăbească, ci să intre atunci când este mai pregătită.

Până nu demult, se susținea că înainte de a intra în euro trebuie ridicat și nivelul de trai al românilor. Acum câțiva ani, experții economici cereau ca România să ajungă la un produs intern brut pe cap de locuitor de 70% din nivelul european. Acest lucru a fost deja îndeplinit. Cu toate acestea, nu văd presa românească discutând și cerând cu insistență intrarea țării în zona euro.

Dar poate ar trebui să spun și că românii, ca popor, sunt interesați de faptul că Bulgaria are ambiția de a adera la zona euro. Și, de fapt, românii înșiși sunt curioși de faptul că și în Bulgaria au loc procese care poate aduc țara noastră ceva mai aproape de zona euro.

Vă mulțumesc pentru această conversație. Interlocutorul nostru a fost Vladimir Mitev, jurnalist la secția română a Radio Bulgaria. Împreună cu el, în ultimele minute, am comentat nominalizarea de către București a unui viitor comisar european și atitudinea electorală a românilor pentru alegerile prezidențiale și parlamentare programate în noiembrie și decembrie în țară.

Foto: (sursă:‌ Pixabay, CC0)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author