Vladimir Mitev
Alexandru Drăgulin este cercetător și expert în științe politice în cadrul Institutului Diplomatic Român. El oferă expertiză în domenii precum bună guvernare, democrația și statul de drept în Europa, politica și istoria contemporană a României și vecinătății ei.
În acest interviu, Alexandru Drăgulin explică ce înseamnă pentru Bulgaria și România aderarea deplină la spațiul Schengen – din punct de vedere geopolitic, economic, al controalelor la frontiere și al parteneriatului lor strategic. De asemenea, el comentează rolul Ungariei în această aderare deplină la spațiul Schengen și importanța Ungariei pentru cele două țări.
El a acordat acest interviu blogului româno-bulgar Podul Prieteniei la sfârșitul lui decembrie 2024.
Domnule Drăgulin, începem discuția noastră pe tema aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen. Această aderare s-a realizat la 13 ani de la momentul când ambele țări au îndeplinit condițiile tehnice pentru aderare. Deci, în ultimii 13 ani nu a existat suficientă voință politică din partea membriilor spațiului Schengen pentru aderarea lor.
Dacă ne uităm la aspectul pur geopolitic sau de relații în interiorul Uniunii Europene și în interiorul spațiului Schengen, ce observații aveți privind această aderare întârziată și ce înseamnă ea în condițiile geopolitice actuale?
Aș vrea să fac o observație politico-juridică, mai întâi, și anume că aderarea la spațiul Schengen nu este neapărat un drept al fiecărui stat membru al Uniunii Europene sau un „cadou” politic pe care îl primește de la Consiliul European sau de la un alt stat membru, ci este o etapă obligatorie în procesul de integrare europeană deplină. De fapt, aderarea la spațiul Schengen este ultima etapă în procesul de integrare privind liberă circulație internă a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor. Să se integreze tot mai avansat în Uniune, și asta include, bineînțeles, și libera circulație deplină între cele două state, adică aderarea la spațiul Schengen.
Ne ajută observația teoretică despre ceea ce este de fapt spațiul Schengen, pentru că este cea mai avansată etapă de integrare europeană în privința liberei circulații în interiorul Uniunii. Apartenența la acest spațiu geografic, geopolitic, fără control la frontierele interne, înseamnă că:
1. Nu se efectuează verificări la frontierele interne ale țărilor membre, dar se pune accentul pe securizarea frontierelor externe ale Uniunii, și
2. Se efectuează controale armonizate la frontierele lor interne, pe baza unor criterii clar definite.
Acest set de norme și de criterii care reglementează spațiul Schengen se numește Codul Frontierelor Schengen, care a fost actualizat de mai multe ori de instituțiile europene și a fost adaptat la provocările și noile condiții care au apărut de-a lungul timpului, de exemplu traficul de persoane, traficul de arme, imigrația ilegală din cauza conflictelor din vecinătatea geografică, creșterea amenințărilor teroriste și așa mai departe.
În ceea ce privește această realizare majoră, să spun așa, a României și Bulgariei de a adera la spațiul Schengen, aș vrea să completez cu un aspect care ține de istoricul relațiilor bilaterale dintre cele două state. România și Bulgaria au avut în trecut și o perioadă conflictuală, cum bine știm, dar odată cu încheierea Războiului Rece și definirea obiectivului esențial al celor două state de a se integra în Uniunea Europeană, aceste relații au intrat pe un cu totul alt curs și aderarea la spațiul Schengen a unificat și mai mult, ca să spun așa, obiectivele de politică eternă, și aici mă refer mai exact în detaliu la politică economică, politicile comerciale, importul și exportul dintre cele două state, circulația persoanelor în scopuri turistice sau în interes de serviciu și așa mai departe. Dar, într-adevăr, aderarea la spațiul Schengen aduce și o provocare politică, mai ales în acest context foarte complicat odată cu declanșarea invaziei ruse din Ucraina.
Această invazie a constituit un punct de inflexiune major și pentru Uniunea Europeană pentru că a accelerat procesul de integrare a țărilor care sunt deja membre.. Țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile au constatat că nu mai este utilă amânarea la nesfârșit a unor procese de integrare deja aflate în derulare și aici mă refer la aderarea la spațiul Schengen pentru România și Bulgaria. Da, într-adevăr, Uniunea Europeană are nevoie de România și Bulgaria pentru a fi pe deplin integrate în acest spațiu de liberă circulație, mai ales din prisma faptului că ambele state se află la granița Uniunii Europene cu spațiul estic, dominat de conflicte hibride și instabilitate.
Și din acest punct de vedere, România și Bulgaria au o responsabilitate enormă, de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii. În acest context pot spune că securitatea la frontierele externe ale Uniunii înseamnă implicit și securitatea proprie a României și Bulgariei. Așadar, este o relație de intercondiționare reciprocă.
Ce implicații are această aderare la Schengen pentru ambele țări?
Dacă România și Bulgaria sunt membre al spațiului Schengen, atunci și securitatea frontierelor externe ale celor două state trebuie să fie proporțională. Asta în măsura în care celor două state vor fi capabile să aplice în totalitate acquis-ul Schengen. Este o responsabilitate pentru ministerele de interne, care vor implementa norme și reguli, și pentru relațiile între instituțiile din ambele state și cele omoloage din alte țări din spațiul Schengen.
Așadar, ce înseamnă aderare deplină? În privința Schengen, au existat particularități și anume aderarea în etape. Mai întâi s-a realizat aderarea la frontierele aeriene și maritime și apoi la cele terestre. Iar pentru îndeplinirea acestor două etape, care au fost atinse printr-un consens politic între țările candidate și țările ceva mai eurosceptice, cum au fost în cazul nostru Olanda și Austria, bineînțeles a fost nevoie de colaborare interinstituțională foarte aprofundată.
În al doilea rând, vreau să menționez un aspect care este deja stiut, respectiv că România și Bulgaria au fost analizate „la pachet” de către instituțiile europene responsabile și de către toate țările membre.
Așadar, nu putea adera o țară fără cealaltă. Această analiză „la pachet” a însemnat că ambele state trebuiau să evolueze simultan în același ritm pentru a fi admise ambele în același timp. În ceea ce privește colaborarea dintre instituțiile responsabile ale celor două state, trebuie să subliniez că a fost un succes major.
Așadar, această realizare, un obiectiv major de a adera împreună, a impulsionat cele două state să implementeze refprmele necesare într-un ritm mult mai avansat.
Privitor la asta, se vor efectua controale temporare la frontierele terestre pentru o perioadă limitată la 6 luni, pentru a se confirma eficiența cu care este aplicată legislația europeană în domeniul Schengen. UE aplică tuturor țărilor membre un Regulament privind Mecanismul de evaluare și monitorizare a Spațiului Schengen, adoptat în 2022. Fiecare stat membru primește anual un raport care cuprinde punctele tari și cele slabe, alături de soluțiile necesare pentru rezolvarea deficiențelor. Pentru țările nou intrate în Schengen, ridicarea completă a controalelor la frontierele interne se face numai după confirmarea, într-un raport de evaluare și monitorizare, care se efectuează în conformitate cu mecanismul de evaluare Schengen aplicabil și concluzionează că există toate condițiile pentru aplicarea corectă a măsurilor acquis-ului Schengen care permit eliminarea controlului la frontierele interne. Măsura se adoptă prin vot unanim în Consiliul European. În mai 2024, Consiliul European a adoptat o versiune actualizată a Codului Frontierelor Schengen. Reforma este esențială pentru ca spațiul Schengen să devină mai rezilient la crizele prezente și viitoare de la frontierele sale externe.
În baza declarației cvadripartite semnate în noiembrie anul acesta de Austria, România, Bulgaria și de președinția maghiară a Consiliului Uniunii Europene, care prevede menținerea unor controale la frontierele terestre dintre România și Bulgaria pentru cel puțin 6 luni, este aplicat și Codul Frontierelor Schengen.
Bine, înainte de aderare deplină, au fost mai multe plângeri din partea transportatorilor rutieri din ambele țări, dar și mai multe diin partea oamenilor de afaceri, că se generează pierderi, se generează poluare și așa mai departe. Cum schimbă aderarea deplină la spațiu Schengen situația din ambele țări sau va schimba situația în plan economic?
Bineînțeles, este de așteptat ca această aderare cu frontierele terestre să aducă și o schimbare în bine a circulației bunurilor între România și Bulgaria, între România și Ungaria și, bineînțeles, între Bulgaria și Ungaria via România. Au fost, de-a lungul timpului, nemulțumiri constante și pe deplin justificate ale transportatorilor români și bulgari cu privire la timpul mare de așteptare la punctele de control ale frontierei.
Acesta este un motiv suficient de bine întemeiat pentru a accelera procesul de aderare a celor două țări la spațiul Schengen. Eu consider că, pe baza datelor pe care le avem la dispoziție, vor fi aspecte pozitive în ceea ce privește transportul terestru al bunurilor. Vor fi eficientizați timpii de tranzit dintre România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Ungaria.
Cetățenii UE, mai ales ai României și Bulgariei, vor avea acces mai rapid la bunurile importate, dar va fi și oportunitatea pentru România și Bulgaria să-și crească exporturile în Uniunea Europeană prin Ungaria. Momentan, în ceea ce privește situația economică, România mai are încă de lucru în ceea ce privește volumul exporturilor către Ungaria și Bulgaria, dar eu cred că dacă se vor face investiții mai multe în România și dacă producătorii interni vor fi stimulați prin măsuri adecvate de către guvern, acest aspect se poate remedia.
Mai este un aspect pe care aș vrea să îl menționez aici: în ceea ce privește partea politică, România și Bulgaria sunt într-o situație destul de ambiguă. Bulgaria dorește, bineînțeles, să rezolve cât mai repede instabilitatea politică și să aibă un guvern stabil pe termen lung. De asemenea, și România dorește să rezolve această incertitudine politică.
Dar consider că se va rezolva odată cu alegerea noului președinte al țării în primăvara anului 2025 și să aibă, de asemenea, un guvern pe termen lung, un guvern care, printre obiectivele economice majore, să aibă și această țintă a creșterii volumului de schimburi comerciale cu Uniunea Europeană. Tocmai datorită aderării la Spațiul Schengen.
Cunoașteți datele de la aceste sondaje – Eurobarometru și știți atitudinile din România și în general în țările europene pe mai multe subiecte de importanță europeană, cum ar fi, de exemplu, orientarea către Uniunea Europeană sau către Europa de Vest și așa mai departe.
Cum a afectat atitudinile din ambele țări față de proiectul european, situația în care România și Bulgaria erau în afara apartenenței depline la Schengen și cum așteptați ca aderarea deplină să influențeze aceleași atitudini?
În primul rând, acest îndelungat proces de aderare la Spațiul Schengen, și mă refer aici la România, din datele pe care le știu, a alimentat într-o largă măsură euroscepticismul și chiar și tentația de a acorda mai multă încredere partidelor și mișcărilor extremiste, liderilor extremiști și, în general, mișcărilor care se opun actualului model politic al Uniunii Europene. Într-adevăr, cetățenii au tot așteptat de-a lungul celor 13 ani să le fie îndeplinite așteptările pentru că, așa cum ați spus dumneavoastră, condițiile tehnice erau îndeplinite încă din anul 2011. Era nevoie însă și de un acord politic deplin, un consens politic între toate statele membre pentru aderare.
Probabil, de-a lungul timpului, țările membre nu au acordat suficientă atenție și acestui aspect, al proliferării extremismului în Uniune, ca efect secundar al lipsei de accelerare a procesului de integrare. Vreau să menționez că, din acest unghi, percepția pozitivă a cetățenilor asupra Uniunii Europene este direct proporțională cu ritmul integrării europene. De asemenea, acest proces de integrare europeană are un rol foarte bine definit în reziliența democratică, dacă luăm în calcul și teoria democratizării prin europenizare.
Dar această democratizare prin europenizare depinde de ritmul europenizării și de consensul politic dintre guverne. Totuși, eurobarometrele și sondajele interne efectuate în România au arătat că, în număr de două treime care susțin consensului guvernamental pentru a aderare, România a avut un drept de înțelegere ridicat față de beneficiile oferite de spațiul Schengen. Aș vrea să detaliez aici că un sondaj INSCOP realizat în aprilie 2004 în România descrie foarte bine contextul.
Datele arată astfel: 30% dintre români considerau atunci că România nu a fost încă admisă cu granițele terestre în spațiul Schengen pentru că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile necesare. Iar 60% dintre respondenți erau atunci de părere că România a îndeplinit toate criteriile, dar unele state europene îi blochează accesul complet în Schengen din motive economice.
Motive economice, nu politice. Pe categorii de vârstă, situația stătea astfel: 62% dintre tinerii între 18 și 29 de ani împărtășeau această părere, 52% dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și 58% dintre cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, la care se adaugă 68% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani.
De asemenea, în ce privește repartizarea pe nivelul de educație, Aceste opinii menționate de mine mai sus erau partajate de 42% dintre persoanele cu studii primare, 63% dintre cei cu studii medii și 61% dintre cei cu studii superioare, care consideră că România a îndeplinit toate criteriile, dar unele state europene, cum au fost în cazul nostru Olanda și Austria, blochează aderarea completă a țării la Schengen din motive preponderent economice.
Aceeași opinie o aveau 55% dintre persoanele cu venituri mici și foarte mici, 60% dintre cei cu venituri medii și 68% dintre cei cu venituri mari și foarte mari. Cu toate acestea, frustrarea populației era atunci la un nivel ridicat, iar în acest sens, interpretarea acestor date ale sondajului duce la concluzia că majoritatea românilor era atunci de părere că aderarea parțială la spațiul Schengen, adică fără granițe terestre, era determinată de blocajul unor state europene la adresa României. Adică oamenii considerau că anumite state europene au ceva cu România.
Aceste opinii politice nu au nimic de-a face cu condițiile tehnice de aderare, iar frustrarea populației pe acest subiect rămânea una ridicată și deplin justificată în condițiile în care nici blocarea an la rând a accederii la spațiul Schengen, nici aderarea parțială nu au fost explicate în mod credibil și public de aceste state, puține, care erau adesea ostile Românei și Bulgariei. Iar la data efectuării sondajului, în aprilie 2004, acest sentiment general al populației era amplificat și de faptul că în acel moment o singură țară, Austria, bloca aderarea cu granițele terestre, iar restul statelor membre și toate instituțiile europene implicate în procesul de aderare la Schengen, și-au exprimat în mod repetat sprijinul pentru aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Ca concluzie în acest aspect foarte important al rolului opiniei publice în adoptarea deciziilor politice de toate instituțiile europene, pot să spun că da, a fost un efect secundar nedorit, și anume această proliferare a extremismului din UE s-a văzut în România la alegerile parlamentare și prezidențiale de final de an.
Aderarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen înseamnă și un impuls în relațiile bilaterale. Ce ar putea urma în aceste relații bilaterale acum, când această energie suplimentară va fi „injectată” în ele? În ce măsură putem aștepta inițiative și din partea statelor și din partea organizațiilor cetățenești, oameni de afaceri și așa mai departe?
Da, într-adevăr, această aderare deplină a României și Bulgariei la Schengen poate constitui un impuls pentru cele două state de a-și consolida relațiile bilaterale, atât la nivel politic și la nivel economic cât și la nivel de securitate, aș putea spune.
Bineînțeles, când vorbim de nivel economic, mă refer la toate ramurile economiei: industrie, comerț, transporturi, turism și așa mai departe. Știm bine că în planul economic turismul între cele două state, relațiile pe acest aspect al turismului sunt foarte bune. Iar intrarea în spațiul Schengen va amplifica, după părerea mea, turismul.
În privința volumului de bunuri comerciale, da, este de așteptat să existe o crestere, dar așteptăm deocamdată să se finalizeze reparațiile podului de la Giurgiu-Ruse. După ce acest pod va fi complet reparat, este de așteptat ca atunci să se vadă pe deplin efectele pozitive ale aderării la Schengen în cea ce priveste libera circulației și volumul circulației bunărilor comerciale.
În ceea ce privește relațiile politice dintre celor de-o state, de-a lungul timpului Uniunea Europeană a funcționat ca un factor de impulsionare a relațiilor bilaterale dintre țările membre, mai ales în ceea ce privește ultimele țări aderate la Uniunea Europeană, România și Bulgaria, dar și țările din Europa Centrală și de Est. Uniunea Europeană a facilitat democratizarea acestor țări, a facilitat dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre aceste țări, care erau într-o anumită măsură înghețate, frânate, de anumite prejudecăți istorice, o lipsă de voință politică, o anumită reticență a instituțiilor în a se implica reciproc. Așa cum Uniunea Europeană a impulsionat democratizarea României și Bulgariei, la fel poate să impulsioneze prin integrarea deplină, dezvoltarea celor două state și pe alte paliere, cum ar fi economia.
Dar în cea ce privește în particular relațiile bilaterale dintre România și Bulgaria, aderarea pe deplin la Schengen poate constitui un impuls pentru a fi concretizate mai multe proiecte bilaterale pe diverse domenii, aspecte de nișă. Totul este să existe în cadrul ambelor guverne mai multă viziune, mai multă strategie și mai multă voință politică.
Și, bineînțeles, înainte de toate să existe stabilitate guvernamentală. Ambele țări să aibă guvernul funcțional pe termen lung. Și, bineînțeles, să aibă guvernul cu viziune pro-europeană.
Ați menționat că Uniunea Europeană e un factor care facilitează și încurajează relațiile româno-bulgare și relațiile din regiune. Războiul din Ucraina a fost evenimentul de cotitură care a făcut Bucureștiul și Sofia să-și regândească relațiile, să se uite cu alți ochi la ele. Și, prin urmare, în 2023 a fost semnată o declarație de parteneriat strategic între ambele țări.
Dar oare nu observăm încă o inerție semnificativă în ce ce privește relațiile româno-bulgare? Oare impulsul pentru înlocuirea lor și dezvoltarea lor suplimentară nu se confruntă cu tot indiferența tradițională, poate la nivel în la elite, poate la nivel de popoare? Și în acest context de unde poate veni impulsul, din ce grupuri sau din ce organizații sau din ce instituții? De unde pot veni ideile și voința politică sau voința în general pentru relații mai aprofundate între români și bulgari?
Războiul din Ucraina a constituit un punct de cotitură pentru Uniunea Europeană, deoarece Uniunea a fost obligată să stabilească o direcție de dezvoltare internă și pe domeniul securității în tot ceea ce înseamnă aceasta. Uniunea Europeană nu a fost construită ca organizație supranațională care să asigure în primul rând securitatea internă, ci a pornit de la baze economice și politice.
Uniunea Europeană a fost și este în primul rând organizație politico-economică. Are propriul ei sistem politic, creat pentru a dezvolta relațiile economice dintre țările membre. Războiul din Ucraina a adus în atenție rezolvarea nevoiii de securitate a Uniunii Europene.
Mediul de securitate european este sub amenințări hibride continue mai ales după anul 2022. Avem un război foarte aproape de graniță, avem amenințări hibride, și anume atacuri cibernetice, sabotaje, campanii susținute și ample de dezinformare, manipulare informațională și propagandă a Federației Ruse pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, cu scopul de a descuraja atitudinea pro-europeană a cetățenilor, de a răsturna sistemul de valori al Uniunii Europeane, un sistem de valori pro-democratic.
Legat de relațiile bilaterale româno-bulgare, în anul 2023 a fost semnat un parteneriat strategic care vine să completeze, să consolidate, să intensifice relațiile bilaterale dintre cele două state. Este însă o perioadă scurtă de când a fost semnat acest tratat pentru a fi evaluate pe deplin progrese între relațiile bilaterale, dar consider că nici nu trebuie să rămânem doar la acest stadiu. În sensul că timpul trebuie folosit. Vedem că suntem într-o epocă în care am revenit la istorie, în care această lentoare a evenimentelor politico-diplomatice a trecut. Evenimentele se desfășoară cu rapiditate foarte mare, o rapiditate căreia în multe situații liderii politici nu îi mai pot face față pentru că nu se adaptează la timp. Într-adevăr, aceste parteneriate strategice vin să răspundă acestei reveniri la istorie și să ajute cele două state să reacționeze mai bine la toate provocările viitoare: provocări de securitate și economice, la care se răspunde cu intensificarea dialogului politic care este menționată în textul parteneriatului.
România și Bulgaria au semnat în martie 2023 o declarație comună de parteneriat strategic. În ce măsură ne putem aștepta la îndeplinirea programului ei după aderarea deplină la spațiul Schengen?
Aș vrea să menționez prevederile parteneriatului în ceea ce privește aprofundarea cooperării economice, transfrontaliere dintre cele două țări. Prevederi care pot fi pe deplin aplicată odată cu aderarea la Schengen.
Citez din text: parteneriatul strategic solicită aprofundarea considerabilă a conectivității transfrontaliere în domeniile transportului, infrastructurii, energiei, telecomunicațiilor și așa mai departe. Și prevederea acestui parteneriat în acest context, construirea noului pod peste Dunăre pe ruta Ruse-Giurgiu, la fel ca și implementarea proiectului Fast Danube, care va aduce beneficii semnificative pentru ambele țări, pentru regiunea Europei de Est. Documentul comun de parteneriat a adăgat că România și Bulgaria își vor intensifica eforturile pentru a accelera realizarea acestui proiect, care vor continua să coopereze îndeaproape cu viziunea de implementare a acestui proiect concret în domeniul conectivității.
De asemenea, în afară de domeniul economic, parteneriatul strategic se raporttează, bineînțeles, la evoluțiile îngrijorătoare din vecinătatea estică. Pornind de la conflictul din Ucraina, parteneriatul își asumă responsabilitatea de a intensifica dialogul bilateral în domeniul politico-militar. La toate nivelurile, e un imbold de a intensifica cooperarea bilaterală în materie de apărare, la un nivel practic, nu doar la nivel declarativ, cu focus pe domenii precum instrucția și educația militară, dotarea cu tehnică militară a ambelor state, securitatea informatică în domeniul militar și, un aspect mai puțin discutat în spațiu public, protejarea și conservarea monumentelor comemorative.
Alături de cooperarea în domeniul militar, conflictul din Ucraina a readus în atenție și cooperarea în domeniul afacerilor interne. Acest aspect este de asemenea menționat explicit în textul parteneriatului strategic, cu focus pe prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere prin dialoguri intensificate și activități operaționale la nivelul structurilor specializate ale autorităților din ambele țări.
Aș vrea să mai adaug un aspect foarte important de asemenea menționat în declarație. Cele două state își propun prin acest parteneriat strategic să contribuie la consolidarea și dezvoltarea afacerilor europene. Uniunea Europeană se dezvoltă prin contribuția fiecarei țări membre în parte. Așadar, prin semnarea parteneriatului strategic România și Bulgaria își propun să continue eforturile promune pentru a sprijinii Uniunea Europeană să devină mai coezivă prin consolidarea pieței comune și prin dezvoltarea social-economică și de mediu, în beneficiu cetățenilor. Și aici ne referim în special la beneficiile pentru români și bulgari.
Un alt aspect al afacerilor europene menționat în parteneriatul strategic este nevoia de a avea la nivel european o guvernanță economică corectă și echilibrată, încorporând principiile de bază ale flexibilității și cooperării între statele membre. Aspecte pe care cele două state își propun să le dezvolte tot prin acest parteneriat.
La fel de mult, războiul din Ucraina a readus în atenția semnatarilor parteneriatului nevoia de a contribui la consolidarea securității interne a Uniunii Europene. Iar în această privință, parteneriatul prevede că România și Bulgaria vor continua să-și coordoneze eforturile pentru a-și atinge obiectivele și prioritățile comune. Cu privire la integrarea deplină în spațiul Schengen, asta se prevedea în anul 2023 când a fost semnată declarația de parteneriat.
Acum vedem că acest obiectiv comun de aderare la spațiul Schengen menționat în text a fost îndeplinit. Bineînțeles, mai sunt multe de făcut în cea ce privește consolidarea securității interne a celor două state dar și la nivel european. Iar în cea ce privește rolul spațiului Schengen de a asigura securitatea internă între granițele tuturor țărilor membri, există o relație circulară între securitatea internă a fiecărei țări și securitatea granițelor Uniunii.
Nu poate exista securitatea granițelor interne dacă nu avem securitatea granițelor externe. Iar sub acest aspect, România și Bulgaria au o responsabilitate maximă pentru că sunt țări de graniță ale Uniunii Europene. România are lungimea frontierei foarte mare cu spațiul exterior Uniunii. E o frontieră pe care trebuie să o asigure prin măsuri adecvate, luate în comun cu celelalte state membre ale spațiului Schengen. De asemenea, Bulgaria și România au responsabilitatea de a asigura securitatea granițelor interne prin controlul imigrației ilegale.
Dar este de așteptat ca odată cu schimbarea de regim din Siria, cu prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad, fluxul de imigranți din această țară spre Uniunea Europeană prin Turcia și Bulgaria să se reducă în perioada următoare. Un alt subiect în ce privește implementarea parteneriatului strategic, este faptul că în afară de autoritățile de stat ale României și Bulgariei, mai există și alte entități care pot contribui la atingerea cu succes a obiectivelor. Mă refer la Camerele de comerț ale celor două state membre, organizațiile neguvernamentale, instituțiile economice, organismele care fac lobby pe lângă guvernele și parlamentele celor două state.
Și aici vreau să menționez că activitățile de lobby au un rol deosebit de important. Lobby-ul economic, de exemplu, poate să determine creșterea voinței politice a factorilor de decizie din România și Bulgaria. Prin lobby, agențiile guvernamentale, factorii de decizie pot să ia contact cu mediul economic româno-bulgar, pot cunoaște mai bine nevoile investitorilor și pot adopta măsurile necesare.
Viktor Orban a vizitat Sofia și București cu o agendă legată de domeniul energiei. Cum vedeți importanța Ungariei în regiunea noastră în contextul în care pe 20 ianuarie 2025 Donald Trump își va începe cel de-al doilea mandat de președinte al SUA?
România și Bulgaria au relații foarte bune cu Ungaria. Ungaria a sprijinit foarte mult România și Bulgaria în procesul de aderare la Schengen pentru că a judecat just și realist. Ungaria a mers pe principiul de reciprocitate, un principiu care nu poate decât să contribuie la consolidarea relațiilor dintre state. Ungaria este, să spun așa, poarta de intrare în Uniunea Europeană pentru cetățenii români și bulgari.
Victor Orban a menționat la București, în conferința comună alături de premierul român Marcel Ciolacu, faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2025, numărul punctelor de trecere a frontierei dintre România și Bulgaria va crește cu 10. De la 12, va ajunge la 22 puncte de trecere. Faptul acesta, în plan tehnic, nu poate aduce decât interacțiune pozitivă. Dar nu numai pentru România, ci și pentru Bulgaria pentru că, în acest fel, fluxul circulatiei va fi unul lejer. Este de așteptat să nu fie blocaj la trecerea frontierei. Este de așteptat ca transportatorii rutieri de bunuri să-și îndeplinească timpii de parcurs între cele două state. Este de la sine înțeles că cele trei state colaborează reciproc pentru a-și dezvolta și turismul.
Ce se întâmplă cu controalele la frontiere între Bulgaria și România și România și Ungaria după aderarea deplină la spațiul Schengen?
Controalele terestre vor continua dar prin sondaj. Nu vor mai fi controale permanente, dar vor fi desfășurate ca urmare a necesității de a îndeplini procedurile de aderare la spațiul Schengen.
După perioada de șase luni, sau chiar un an de la aderare, va fi întocmit un raport privind România și Bulgaria, de evaluare și monitorizare în care vor fi precizate aspectele care au fost implementate și măsurile care mai sunt necesare. Deci va fi un raport de evaluare a modului în care este aplicat acuis-ul Schengen.
Nu numai România și Bulgaria sunt supuse acestei evaluări. Toate statele membre sunt evaluate. Este un cadru de evaluare multianual până în anul 2029. Deci nu poate exista discriminare între țările membre.
Este o evaluare completă la care iau parte instituțiile europene și țările implicate. Este vorba de Comisia Europeană, Consiliul European și țările membre. Este un proces de monitorizare și evaluare peer-to-peer.
Spre exemplu, Croația a fost supusă a acestei evaluări și monitorizări. Au fost constatate în cazul Croației deopotrivă aspecte pozitive și aspecte care mai trebuie să fie consolidate.
Foto: Alexandru-Ionuț Drăgulin (sursă: Facebook)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
