Ioan-Mircea Pașcu: Aderarea României la programul Visa Waiver neutralizează criticile potrivit cărora Bucureștiul doar dă fără să primească în relațiile cu SUA

Vladimir Mitev

Ioan Mircea Pașcu (n. 17 februarie 1949) este un politician român și fost membru al Parlamentului European (MEP) din partea României. Anterior a fost ministru al Apărării între 2000 și 2004. Este membru al Partidului Social Democrat (PDSR/PSD), parte a Partidului Socialiștilor Europeni. A fost europarlamentar între 2007 și 2019, iar în perioada 2014-2019 a fost vicepreședinte al Parlamentului European. În prezent este profesor la departamentul de relații internaționale și integrarea europeană al SNSPA.

Domnule Pașcu, a fost declarat că România intră în programul Visa Waiver al Statelor Unite. Acest fapt a fost rezultatul unei campanii și unui efort al statului român. În ce a constat această campanie, ce elemente a avut, cum a fost realizată, așa că să se ajungă la acest rezultat?

Acum vreau să vă spun două lucruri. Primul lucru este că eu, nefiind în guvern, nu știu ce măsuri s-au luat pe această linie, dar vă pot spune altceva. Că a existat o campanie puternică din partea ambasadei americane, care a venit și a susținut că cei care au vize americane, care se apropie de final, să vină și să le reînnoiască.

Pentru că, până la urmă, al doilea lucru pe care vreau să-l spun este că aceste criterii sunt stabilite de americani și ei le verifică. Își verifică propriile criterii. Deci, cu alte cuvinte, dacă ai o rată mare de refuz, este pentru că americanii te refuză și după aceea ți împută că ai o rată mare de refuz.

Ați înțeles? Și atunci problema care s-a pus a fost ca cei care au primit deja viză și n-au rată de refuz să facă acest lucru din nou. Și a fost o campanie foarte puternică din partea ambasadei în urmă cu vreun an de zile, în care, într-adevăr, toată lumea și eu mă număr printre cei care aveam o viză americană expirată și am primit din nou, m-am dus, am solicitat și am primit din nou viză.

Și atunci, vedeți, numărul de refuzuri s-a redus foarte mult și în felul ăsta am reușit să ne calificăm. Rămâne până la urmă faptul, cum spuneam, că aceste criterii le aparțin americanilor și ei sunt cei care verifică dacă celelalte țări le respectă sau nu le respectă.

Dar nu era și un efort împreună al ambasadei americane și al statului român?

Sigur că da. Aici, până la urmă, cum să spun eu, toate instituțiile românești au mers în aceeași direcție și apelul ambasadei americane a fost sprijinit de autoritățile române. Dar în principiu rămâne că foarte mulți români care au avut viză sau n-au avut niciun fel de problemă și trebuiau să-și reînnoiască vizele, au făcut acest lucru și în felul acesta rata de refuzuri a fost probabil sub ceea stabilită de Statele Unite Americe.

Și fiindcă și dumneavoastră ați reînnoit viza dumneavoastră, să vă întreb oare nu a fost o comunicare pe partea statului român care a explicat cum trebuie făcut sau poate chiar a susținut financiar unii oamenii?

Nu. Statul român a sprijinit inițiativa ambasadei americane, că până la urmă era o chestiune de statistică. Repet, o chestiune de statistică.

Și dacă am îndeplinit aceste criterii, lucrurile s-au rezolvat. Ca să nu spunem că din punct de vedere politic sau din punct de vedere politico-militar sau economic, precum și cel al rațiunii pledau toate în favoarea ridicării vizei americane, mai ales ținând seama de tot trecutul relațiilor bilaterale. Dar ceea ce ne oprea în loc era această chestiune statistică, un prag al refuzurilor.

Dacă erai peste pragul respectiv, nu primeai acest Visa Waiver. Dacă te aflai sub pragul respectiv, puteai să soliciti și atunci toți factorii pozitivi în relațiile bilaterale au acționat și treaba s-a rezolvat.

Ce înseamnă această aderare la programul Visa Waiver pentru relațiile româno-americane? Ce schimbă în aceste relații această aderare?

Atâta timp cât nu eram în programul Visa Waiver și am avut relațiile care le-am avut și le avem cu Statele Unite în plan politico-militar, participarea împreună la operațiuni multilaterale și așa mai departe, la situație în Ucraina și așa mai departe, ieșea în relief acest lucru, că nu eram în Visa Waiver. Care era, dacă vreți, exploatat de partea cealaltă. Se spunea că “noi facem toate eforturile și americanii nu ne bagă în seamă și degeaba facem asta și mai bine să nu mai mergem cu americanii”.

Cam asta a fost, să spunem așa, narativul pro-moscovit care a existat aici în România. Ori această chestiune în momentul de față a dispărut, România a căpătat ceea ce merita să capete. Singura chestiune era aceasta, v-am spus, tehnică, numărul de respingeri care trebuia să fie sub un anumit nivel.

Bine, dar pe lângă acest lucru de imagine, nu sunt oare și alte lucruri în relațiile româno-americane, care se schimbă?

Dar nu e numai o chestie de imagine, ci si de statistică.

Este și faptul că colaborarea, în termenii de securitate, probabil se schimbă în unele sensuri acum. Puteți spune mai clar ce anume înseamnă aderarea la Visa Waiver din punctul de vedere al securității și colaborării în acest domeniu?

Vreau să vă spun, cea mai mare contribuție este faptul că nu ni se mai poate reproșa, deci propaganda rusească nu mai poate să reproșeze că “faceți atâtea eforturi pentru americani și americanii nu vă dau nici măcar Visa Waiver”. Asta e cea mai importantă chestiune, pentru că a fost înlăturată din narativul acesta. În al doilea rând, să nu uităm că americanii intrau în România fără viză, după cum intră în Statele Unite aproape toate țările Uniunii Europene.

Pe 20 ianuarie 2025 Donald Trump intra în Casa Alba. În același timp, relațiile americano-române știm bine, sunt de importanță mare pentru statul român, pentru români.

Relațiile bilaterale cu SUA sunt importante pentru toată lumea.

Dar uitați-vă, Trump va fi în Casa Albă, nu Biden. Înseamnă oare asta că vom asista la o creștere a suveranismului chiar mai mult? Adică chiar poate și la un președinte suveranist în România?

Nu-mi dau seama dacă lucrurile merg în această direcție. Să nu uităm că România a avut o relație foarte bună cu Statele Unite în primul mandat al președintelui Trump. Și dacă vă aduceți aminte, toate măsurile pe care Trump le-a luat atunci pentru întărirea flancului de Est și mai ales în raporturile cu România au fost foarte bine venite în România.

Deci nu ne așteptăm din punctul ăsta de vedere la o schimbare majoră. Pe de altă parte, să nu uităm că aceste lucruri nu sunt hotărâte numai de Casa Albă. Sunt hotărâte și de Pentagon și de Departamentul de Stat.

Și atunci, bineînțeles că aceste instituții își vor spune cuvântul. În ceea ce privește suveranismul, eu nu cred că domnul Trump sau Elon Musk au nevoie de un președinte suveranist în România, mai ales când acesta are legături dovedite cu Rusia.

Știți chiar mai bine de mine că în România acum e o perioadă mai diferită în plan politic, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Puteți face o prognoză? Cum se va încheia această criză politică?

E greu de făcut o prognoză, pentru că e timp mult până în luna mai (când sunt așteptate alegerile prezidențiale – nota editorului). Sunt aproape patru luni de zile. Nu putem ști ce apare între timp.

Însă, în orice caz, speranța este ca un președinte de tip Georgescu să nu aibă acces la președinția României. Pentru că domnul Georgescu pune în discuție tot mersul României după Revoluție până în momentul de față.

E pentru NATO, dar împotriva NATO în substanță. E pentru Uniunea Europeană, dar împotriva Uniunii Europene în substanță. Și atunci, opțiunile majore pe care le-a făcut România atunci și le-a făcut definitiv nu pot fi întoarse de un om oricât de “providențial” se crede acesta.

Dar cum vă explicați acest lucru că exact când România aderă la Schengen și la Visa Waiver, adică, într-un sens, schimbă pozitiv statutul cetățenilor săi în plan internațional, exact în acest moment apare acest suveranism…

Greșiți aici. Ordinea e inversă. România a primit și Schengen și Visa Waiver după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile.

Asta este cronologia exactă. România a intrat și în Schengen, a intrat la 1 ianuarie 2025, deci noi am avut anularea respectivă în noiembrie sau în decembrie, noi am intrat în 1 ianuarie. Și acum ni se comunică că intrăm și în Visa Waiver.

Deci, cu alte cuvinte, aceste lucruri nu trebuie să fie văzute ca obstacole sau ca… Asta este situația și vreau să vă spun următorul lucru. Stați că vin alegeri în alte părți.

O să fie și în Germania, o să fie și în Franța, o să fie și în alte părți. Să vedem atunci cum se rezolvă lucrurile. Că sunt unii care vin și spun ca e un “mit” ca a intervenit Rusia în alegerile românești și așa mai departe. Adică, până la urmă, dacă suntem bătuți cu vărguță peste degete de unii, că nu toată lumea face lucrul ăsta și nu la nivel oficial, au apărut voci, au apărut unele publicații care au imputat României că nu e democrație în România, fiindcă am oprit alegerile. Însă vreau să vă spun ceva. Dacă alegerile ar fi continuate și ar fi ieșit domnul Georgescu, eram atunci eram făcuți praf de faptul că la conducerea României a venit un pro-rus.

Și atunci, dintre două rele, cel mai mic e ăsta, care îl suportăm în momentul de față. Dar v-am spus, nu la nivel oficial. La nivel oficial nu s-a pronunțat nimeni împotriva deciziei suverane a Curții Constituționale din România.

Și ca dovadă, vedeți că i-a fost respins la Curtea de Apel, i s-a respins recursul făcut domnului Georgescu. Domnul Georgescu încearcă să atâțe armata împotriva statului și așa mai departe. Păi, cu asemenea declarații, ce președinte vrei să fii tu al acestei țări? N-ai cum.

Atunci să vă întreb un pic altfel. România, conform unor oamenii sau interpretării, e în cel mai bun moment din istoria sa. Economia a crescut semnificativ, statutul internațional poate să schimbă și mai multe lucruri. Și în același timp apare acest suveranism foarte puternic și această contestare de care vorbiți. De ce?

Nu trebuie privită România separat de celelalte state, ca un caz unic. Vedeți că dreapta extremă, cum îi spun eu, a avut avansuri la Parlamentul European, a avut avansuri în toate celelalte țări vesteuropene cu democrații consolidate. Deci ce s-a întâmplat e că și România se înscrie în acest trend general.

Și în al doilea rând să nu uităm că avem un război în care Rusia luptă cu toate mijloacele, pe toate planurile, împotriva tuturor. Inclusiv a României și a celorlalte state membre NATO și ale Uniunii Europene. Și atunci cine atâță, pune gaz pe foc într-o asemenea situație?

Bineînțeles că lucrurile sunt clare din punctul ăsta de vedere. Deci nu suntem un caz izolat. Suntem, din păcate, parte a unui întreg.

Din punctul ăsta de vedere nu putem fi caracterizați ca un caz aparte, special și așa mai departe.

Și atunci în sfârșit, încă o dată, despre această aderare la Visa Waiver, poate și la Schengen. Ce putem aștepta după aceste evenimente pentru poziția sau rolul României în regiune, în plan extern?

În regiune e bine că suntem împreună, în Schengen de pildă. Eu sunt convins că și dumneavoastră în Bulgaria veți face aceleași eforturi în ceea ce privește Visa Waiver. Și mai devreme sau mai târziu o veți primi și dumneavoastră.

Deci nu e o deosebire marcată. În regiune vedeți că Serbia are probleme cu importurile de armament din Rusia și au anunțat acest lucru. Sunt probleme politice și de altă natură.

Deci putem să mergem în continuare pe ceea ce s-a întâmplat până în acest moment. Cum ne-am descurcat până acum, ne vom descurca și de acum încolo. Bineînțeles, nu pot să spun că nu se va întâmpla nimic rău, nicăieri și așa mai departe.

În politică se poate întâmpla orice și oricând.

Foto: Ioan-Mircea Pașcu (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author