Dimitar Bechev: Este vital pentru Bulgaria să evite marginalizarea sa într-o UE care se schimbă

Expertul de relații internationale crede că răspunsul bulgar al tendinței de ”Europa vitezelor” ar trebui să fie o aderare maximal urgentă la eurozonă și la uniunea bancară

Vladimir Mitev

Doctor Dimitar Bechev este profesor în Universitatea din Carolina de Nord și senior cercetător la The Atlantic Council, o organizație cu ședință la Washington. Cartea lui Rival Power: Russia’s Influence in Southeast Europe va fi tiparită de Editura Universității Yale în august 2017. El este autorul mai multor cărți, publicații științifice, rapoarte, comentari mediatice pe temele politicii externe a UE, a Balcanilor, a Turciei și a Rusiei. Doctor Bechev are doctorat de la Universitatea Oxford, a specializat în Harvard și în London School of Economics.

Domnule Bechev, după referendumul care a susținut Brexit și după alegerea lui Trump ca președintele american au început schimbări în UE, numite prin formula ”Europa vitezelor”. În același timp forțe importante în afară de UE – China, Rusia și Turcia, exercită o influența în creștere asupră Europei Centrale și de Sud-Est. Ce trebuie să fie răspunsul bulgar al mediului international care se schimbă și al tendinței de ”Europa vitezelor”?

Europa a mai multor viteze este o realitate de lung timp, fiindcă sunt țări membre care nu sunt incluse în eurozonă și Schengen. După Brexit punctul de greutate din UE se mișcă mai mult spre eurozona. Răspunsul bulgăresc ar trebui să fie îndreptat spre acțiuni pentru adoptarea cât mai rapidă a monedei comune. Într-o perspectivă de termen mai scurt – să căute aderare în Uniunea Bancară. Relațiile cu China, Rusia și Tucia nu sunt atât relevante direct pe părerea mea.

Cu aproprierea anului 2018 se activizează discuțiile și comentariile despre inițiativele politice și accentele care ar trebui să devină o parte de la conținutul președinției bulgărești a UE. Unele dintre ideile lansate pun accent asupră migrației, granițelor externe a UE și educației. Ce teme și idei ar trebui să formeze esența politică a președinției bulgărești a UE?

Din pacate discuția este complet îndreptată pe unele chestii mundane și logistice. Prioritățile rămân în spate, dacă chiar sunt discutate. Cu siguranța aceste teme trebuie să fie vitale pentru Bulgaria. Relațiile viitoare și organizarea instituțională a legăturilor între țările cu moneda comună și cele afară de eurozonă sunt o tema din acest timp, scopul fiind evitarea mărginalizării țărilor precum Bulgaria.

O dintre tendințele care sunt observate în UE în ultimă perioadă este creșterea comunicării regionale – de exemplu în format mediteranean sau în cercurile Grupul de la Vișegrad. În ce măsură legăturile româno-bulgare și colaborarea regională în regiunea Mării Negre ar putea să fie răspunsul viabil bulgăresc al tendințelor de regionalism și comunicare ”în cluburi” din UE?

Sunt sceptic. În sfârșit, încă în 2007 București și Sofia au lansat Sinergia Mării Negre – o strategie adoptată de Comisia Europeană atunci (Comsia Europeană oferă Parlamentului European și Consilului UE inițiativă Sinergiei Mării Negre în aprilie 2007. Parlamentul European emite o rezoluție cu care o susține în ianuarie 2008. Startul oficial ei este la o întâlnire miniștrilor de externe ai UE și ai țărilor Mării Negre în Kiev în februarie 2008 – notă editorului). Nu văd niciuni rezultate reale. Adevărul este că UE are rețea de relații bilaterale cu țările din regiunea Mării Negre, care vor o integrare mai strânsă – de exemplu Ucraina, Georgia și Moldova. De obicei formatele regionale au o importanța suplimentară, dar în cazul concret nu e prea clar ce ar putea fi realizat prin ele.

Citește și în limba engleză!

Citește și în limba bulgară!