Vladimir Mitev: Elita politică din România încearcă să-i neutralizeze pe procurori

Interviu acordat Radioului Naţional Bulgar

Georgi Markov, Radioul Naţional Bulgar

Reformele succesive ale justiţiei din România i-au provocat pe magistraţii şi oamenii de rând să protesteze. Nemulţumirea a fost provocată de modificări legislative care, în opinia experţilor, au mărit posibilităţile pentru intervenţie politică în funcţionarea sistemului justiţiei. Modificările au provocat şi critici din partea UE şi SUA, în sensul că modificările ameninţă domnia legii. Totuşi, puterea din Bucureşti pare deschisă pentru concesii şi a anunţat că unele formulări din ordononanţa de urgenţă 7 vor fi abrogate. Toate astea se întampla în timp ce săptămâna aceasta, Parlamentul European a propus Laura Koveşi – o persoană simbol al anticorupţiei din România – pentru procuror-şef european. L-am invitat pentru a comenta în emsiunea Sămbătă 150 pe colegul Vladimir Mitev – cunoscător al proceselor din România fondatorul site-ului pentru ştiri din România şi Bulgaria ”Podul Prieteniei” şi editor la secţia românească a site-ului Baricada.

Buna ziua!

Buna ziua!

Ce a provocat nemulţumirea cetăţenilor şi magistraţilor din România? De ce modificările succesive i-au ingrijorat atât de mult pe mulţi români şi pe partenerii europeni şi americani?

În ziua de 19 februarie anul acesta guvernul din Bucureşti a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat regulile organizaţionale în sistema justiţiei. Astfel a fost creată posibilitatea că judecătorii să devină şefii celor trei parchete – procuratura generală, DNA şi DIICOT. Au fost consolidate competenţele Secției speciale de investigare a magistraților şi ea a fost scoasă de sub controlul procurorului general. A fost introdus şi un criteriu de ”bună reputaţie”, care ar putea influenţa destinul profesional al magistraţilor. Aceste modificări au trecut foarte rapid prin diferitele instituţii şi există îndoieli dacă cerinţele legii au fost respectate aşa că OUG 7 să intre în vigoare. Diferite organizaţi ale magistraţilor şi DNA au cerut abrogarea OUG 7. Susţinatorii anticorupţiei din timpurile lui Laura Koveşi consideră modficările ca o intervenţie succesivă a sistemului politic în justiţie.

În timp ce Koveşi conducea anticorupţia cei care sufereau se plângeau că România ar fi devenit ”ţara procurorilor”. În acelaşi timp susţinatorii anticorupţiei o considerau drept un mijloc pentru a moderniza politica şi societatea din România. Ultimele modificări creează senzaţia că se infiinţează ”anti-anticorupţia”. În loc de a vedea cum procurorii îi înlocuiesc pe politicienii şi pe structurile din timpurile tranziţiei, acum se pare ca elita politică creează ordinea instituţională pentru a-i neutraliza pe procurori. Cei care au susţinut anticorupţia cu speranţa că în politică vor intra noi oameni cu gândire nouă şi îi vor înlocui pe cei vechi, astăzi simt că ceea ce a fost obţinut, este pierdut. Lupta pentru anticorupţie evident este decisivă pentru viitorul politic al ţării. Iată de ce pasiunile în jurul justiţiei s-au înfierbântat din nou în februarie.

Preşedintele Klaus Iohannis a abordat critic modificările, numindu-le drept un atac al conducătorilor împotriva justiţiei. Este într-adevăr aşa? Şi ce îl face pe guvernul să realizeze aceste modificări ”pe bucăţi”?

Într-un interviu acordat emisiunii dvs din ianuarie 2019 am prognozat că guvernul va continua cursul său de modificare a regulilor în justiţie, în ciuda confruntării cu Bruxelles-ul. Săptămâna trecută la Congresul Partidul Socialiştilor Europeni din Madrid candidatul pentru şef al Comisiei Europene, Frans Timmermans, a spus că PSD trebuie să respecte valorile fundamentale europene, altfel nu va mai face parte din familia socialiştilor europeni.

În opinia mea redefinirea anticorupţiei nu se face dintr-o dată, ci are loc ”pe bucăţi”, pentru că fiecare val de modificări reflectă un echilibru schimbător şi de moment al forţelor. Activităţile guvernului par ca un atac asupra justiţiei pentru cei care l-au susţinut în forma anterioară. Dar dacă ne distanţăm din punctele de vedere ale forţelor combatante, poate că o definiţie mai corectă ar fi că în ultima perioadă are loc o luptă cine să exerciteze justiţia în beneficiul său.

Plănuieşte guvernul român să audă apelurile protestatărilor şi cele ale partenerilor străini?

Guvernul deja face concesii. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, primul a anunţat că prevederile privind posibilitatea că judecătorii să devină şefii parchetelor vor fi abrogate. Vineri s-a spus că ar fi făcute şi alte concesii precum este eliminarea noţiunii de bună reputaţie în activitatea magistraţior. Presiunea magistraţilor nemulţumiţi evident este mare şi asta explică de ce guvernul face concesii. Însă eu cred că guvernul va lupta să nu mai facă concesii pentru că doreşte sub pretextul de corectare a abuzurilor din justiţie să o neutralizeze şi chiar, dacă se poate, să-o subordoneze.

Să vorbim puţin şi despre audierea lui Koveşi la Parlamentul European. Tot ce am discutat deocamdată în acest interviu a coincis cu procesul alegerii unui procuror-şef european.

Ştim că În România candidatura ei a provocat reacţii contradictorii. De ce? În România există atitudini puternice pro-Koveşi. Susţinatorii ei o consideră o româncă deosebită, care este o mândrie pentru poporului său. În acelaşi timp alţi români o consideră o forţă demonică şi represivă. Ei bănuiesc că ea a plagiat lucrarea sa de doctorat. Şi cred că ea este promovată de lobiuri puternice în ţară şi din străinătate.

Nu cred că trebuie să acordăm atât de mare atenţie conspiraţiilor. Ceea ce contează este că Koveşi a devenit un simbol care provoacă atitudini contrădictorii în România, poate că şi în Bulgaria şi în Europa de Est. O observare a activităţii ei la DNA va constata că în timpul conducerii sale Koveşi a realizat multe condamnări şi niciun politician nu s-a simţit invulnerabil. Ceva mai mult, Koveşi a fost personificarea independenţei magistraţilor de sistemul politic.

Se pare că reprezentanţii din Europa de Est la Bruxelles, au mai multe rezerve în privinţa lui Koveşi decât cei din Europa de Vest. Nu este întâmplator că ea a câştigat cu o mică diferenţă voturile din comsiile Parlamentului European, în timp ce şedinţa COREPER a ţărilor care infiinţează procuratura europeană a votat pentru candidatul francez. O explicaţie posibilă a fost dată zile acestea la TVR: şi anume, că dacă LCK ar deveni procuror-şef european, nu ar fi realistic că ea să realizeze anchete mari în Europa de Vest.

În schimb, este probabil că ea va investiga cu mai mare atenţie încalcările, legate de eurofondurile din partea estică a UE, pe care o cunoaşte bine. Asta e speranţa celor care doresc să-i înlature pe cei care se află la putere în regiune. Poate că un astfel de interes ridicat către corupţia din regiune îi provoaca pe guvernele de aici să aibă preferinţe pentru candidatul francez.

Urmează să vedem ce se va întâmplă. Mulţumesc! Jurnalistul Vladimir Mitev a comentat protesle din România, legate de reformele în justiţie.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

 

About Author