Cine va face schimbarea în relațiile româno-bulgare?

Printre altele, Ziua Europei 2022 din orașul bulgăresc Ruse a fost, de asemenea, prilej pentru o celebrare bulgaro-română a celei de-a 15-a aniversări a aderării celor două țări la UE. În contextul războiului din Ucraina, activiști locali și reprezentanți ai instituțiilor care dezvoltă relațiile bulgaro-române s-au adunat pe un vapor pe Dunăre, într-un eveniment care demonstrează dorința guvernului bulgar de a avea legături mai bune cu România

Vladimir Mitev

Cu doar câteva luni înainte de intervenția militară rusă în Ucraina, atât Bulgaria, cât și România și-au format guvernele actuale și și-au intensificat relațiile diplomatice și politice. Au avut loc o serie de vizite diplomatice între guvernele și șefii lor de stat. În cadrul vizitei premierului bulgar Kiril Petkov la București, la sfârșitul lunii aprilie 2022, a fost luată decizia de a deschide un nou punct de trecere a frontierei între cele două țări la Ruse-Giurgiu, punct care va gestiona fluxul de pasageri și de mărfuri al legăturii cu feribotul planificate a fi redeschisă între cele două orașe. De asemenea, au fost anunțate planuri pentru cinci noi poduri între cele două țări, dintre care unul la Ruse-Giurgiu. 

Acestea fiind spuse, relațiile politice dintre cele două țări au fost mai puțin intense pentru o perioadă destul de lungă de timp, în epoca premierului bulgar Borisov. Spiritul de competiție între cele două țări era mai ușor de observat, în timp ce cooperarea dintre ele la nivel de state nu era atât de evidentă. 

În acest context, la 9 mai 2022 a avut loc un eveniment pe o navă din Ruse pentru a marca cea de-a 15-a aniversare a aderării Bulgariei și României la UE, organizat de Societatea Internațională Elias Canetti in coordonare cu multe instituții din orasul Ruse sub egida Ambasadei Austriei în Bulgaria și a Ministerului Transporturilor (al cărui ministru – Nikolai Sabev – este din Ruse și se arată interesat de dezvoltarea infrastructurii în nordul Bulgariei). „Sărbătoarea” a avut loc pe nava „Rustchuk” în prezența diplomaților de la ambasadele europene și a politicienilor locali din Ruse. A fost prezent și un reprezentant al Ambasadei României.

Evenimentul a făcut parte în mod clar din diplomația publică pe care guvernul bulgar încearcă să o implementeze în încercarea de a promova „schimbarea” în zone în care nu a existat prea multă mișcare de mult timp. Timp de decenii, Bulgaria și România au avut dificultăți în a se pune de acord asupra proiectelor comune de infrastructură care ar putea lega teritoriile lor peste Dunăre. Ambele poduri existente – la Ruse-Giurgiu și Vidin-Calafat, au fost construite aparent în urma unor presiuni internaționale, în timp ce propriul dinamism și motivația internă a celor două țări au fost rareori suficiente pentru a rezolva problemele litigioase. Este suficient să ne amintim că frontiera fluvială dintre Bulgaria și România a fost convenită ultima dată în 1908, deși ar fi trebuit să fie convenită din nou la fiecare 10 ani, în funcție de schimbările de debit ale fluviului. 

Este important faptul că regiunile de frontieră dintre Bulgaria și România sunt mai sărace și mai înapoiate decât alte regiuni din ambele țări. Acest lucru implică, de asemenea, mai multă „gândire veche”, suspiciune și neîncredere atunci când cineva încearcă să facă ceva nou. Dar tocmai aceste regiuni sunt cele care au cea mai mare nevoie de dinamism și de reînnoire.

În ciuda dinamicii economice dintre cele două țări (aproape 7 miliarde de euro de comerț bilateral în 2021, dar în principal datorită activității corporațiilor multinaționale străine care fac comerț între propriile sucursale), cele două popoare se cunosc puțin și de mult timp se tratează reciproc cu indiferență, suspiciune sau dispreț. În acest sens, ideea organizatorilor de a da cuvântul mai multor persoane din Ruse și Giurgiu, care dezvoltă cooperarea româno-bulgară în domenii precum cultura, mass-media, educație și relații interumane, a fost una foarte bună. Și tocmai acestei „părți a oamenilor” a evenimentului îi dedică reportajul blogul „Podul Prieteniei”.

Vorbind pe vapor, editorul blogului, Vladimir Mitev, a susținut că relațiile bulgaro-române nu ar trebui să rămână o chestiune de interes doar pentru elitele politice sau de afaceri. În opinia sa, provocarea pentru ambele națiuni este ca relațiile cu vecinii lor să „vină din interior”, adică bulgarii și românii să aibă propria curiozitate și motivație pentru ele, să aibă propriile descoperiri și impulsuri atunci când le avansează. Fără un astfel de element popular, este posibil ca eforturile diferitelor figuri politice bine intenționate să se lovească de rezistență și, astfel, să rămână cu un impact limitat. 

În acest sens, cele două țări au nevoie nu doar de infrastructură materială – cum ar fi podurile sau legăturile energetice, ci și de infrastructură umană: existența mai multor organizații și inițiative care să ducă la înțelegerea reciprocă a popoarelor. Turismul joacă în mod evident un astfel de rol. În 2021, 1,2 milioane de români au vizitat Bulgaria ca turiști – al doilea grup ca mărime după turci. Dar cele două țări nu au făcut schimb de centre culturale pe bază de reciprocitate. Există foarte puține media bulgaro-române. Atât presa centrală, cât și cea locală din ambele țări au o viziune exclusiv național-centrică asupra vecinilor lor și a regiunii. 

Așadar, ambele părți au mult de lucru dacă vor cu adevărat să o facă. Și orice astfel de efort are nevoie de oameni dedicați, care au cunoștințe și se bucură de încredere dincolo de limitele grupurilor interne ale uneia sau alteia dintre țări.

Cosmin Crețu, fostul director al teatrului din Giurgiu, și-a împărtășit experiența privind modul în care a încurajat cooperarea culturală între cele două orașe dunărene. Sub conducerea lui Crețu, teatrul din Giurgiu a vizitat Ruse de mai multe ori cu diferite spectacole – o piesă de teatru bazată pe dansul salsa; statui vii; și un spectacol bazat pe Albert Camus folosind stilul commedia dell’arte. La rândul său, Giurgiu a găzduit Opera din Ruse și Teatrul din Ruse, iar teatrul a oferit bilete gratuite bulgarilor.

Această amploare este impresionantă pentru condițiile celor două orașe de graniță, dar duce și la unele experiențe nefericite. Bulgarii din Ruse nu merg niciodată la teatrul din Giurgiu – cu excepții izolate. Este dificil să găsești parteneri pentru o interacțiune culturală de durată. Mare parte din ceea ce se întâmplă și nu se întâmplă în relațiile bilaterale este marcat de politică – locală și națională. Și, bineînțeles, bariera lingvistică rămâne o limită – deoarece româna este o limbă de origine latină, în timp ce bulgara face parte din familia limbilor slave sudice.

Un al treilea vorbitor, Clara Mărculescu, a demonstrat ce se poate întâmpla atunci când ambele părți găsesc persoane și facilitatori în care au încredere reciprocă. Mărculescu a fost timp de 11 ani președintele centrului de afaceri transfrontalier Danubius, o instituție care face parte din Consiliul Județean Giurgiu. Românca a vorbit pe vapor în numele asociației Euroregiunea Danubius și al președintelui acesteia, Lili Ganceva. Euroregiunea Danubius este o inițiativă comună a Prefecturii Giurgiu și a Administrației Regionale Ruse și există de 20 de ani. Scopul său este de a dezvolta cooperarea în toate domeniile de interes reciproc: economic, social, cultural, educațional și de accesare a fondurilor europene. În prezent, asociația are 37 de membri – administrații locale ale județelor Giurgiu și Ruse, companii, ONG-uri.

Organizația a facilitat înfrățiri între localități din cele două județe, a organizat evenimente culturale, expoziții comune în muzee, festivaluri, evenimente sportive și chiar turnee de pescuit. De asemenea, a organizat târguri de turism. Sprijină mediul de afaceri prin intermediul unei comisii agricole mixte bulgaro-române. Și, ca organizație în care ambele țări au încredere, facilitează multe legături între oamenii din ambele țări și din ambele regiuni.

Mimi Kornajeva de la Universitatea din Ruse a vorbit despre o a patra inițiativă transfrontalieră – în domeniul educației. De 20 de ani există așa-numitul Centru Interuniversitar Bulgaro-Român „Europa”, care este un proiect comun al Universității din Ruse, al Academiei de Studii Economice din București, al Universității din Chemnitz și al Universității Viadrina din Germania. Acesta este conceput ca o inițiativă menită să creeze o legătură între bulgari, români și alți studenți din regiune și să promoveze spiritul unei Europe fără frontiere.

În domeniile mediatic, cultural și educațional, bulgarii și românii au dificultăți în a-și găsi o dinamică proprie în relațiile cu vecinii lor. Acest lucru nu înseamnă că încercările nu ar trebui să continue. Dar cele două națiuni sunt prea mult setate pe gândirea în termeni regionali sau naționali, iar o mentalitate transfrontalieră sau de punte este mai greu de dezvoltat. De aceea, oamenii care doresc să implementeze schimbarea în relațiile bulgaro-române trebuie să-și exploreze în mod constant experiențele pozitive și negative, să își reînnoiască înțelegerile și conceptele și să caute mereu modalități creative de abordare a stagnării în zonele de frontieră și transfrontaliere.

Este minunat faptul că, după ani de dezinteres, autoritățile politice din Bulgaria și România manifestă în sfârșit interes pentru o mai mare interacțiune. Să sperăm că vom trece din ce în ce mai mult de la declarații și fraze frumoase la acorduri reale, oferind finanțare și termene pentru finalizarea diferitelor proiecte de cooperare. 

În afară de politicieni, care, dintr-un anumit punct de vedere, au o fereastră istorică de schimbare pe care să o folosească pentru a construi ceva tangibil în relațiile bulgaro-române, să sperăm că schimbările provocate de războiul din Ucraina ar putea încuraja bulgarii și românii să dezvolte un grad mai mare de subiectivitate în relațiile de la firul ierbii cu vecinii.

Relațiile transfrontaliere nu sunt menite doar să aducă în mod mecanic bulgarii și românii împreună într-un singur loc, astfel încât să poată declara că sunt prieteni. Aparent, există un suflet, caractere, sensibilitate și experiență care trebuie să sufere o anumită evoluție de ambele părți pentru ca magia să se producă. Relațiile transfrontaliere și toate relațiile presupun o transformare, o călătorie de descoperire. Este marele potențial al unei astfel de descoperiri și metoda de interacțiune transfrontalieră, pe care am sărbătorit-o la 9 mai 2022, de Ziua Europei!

Foto: Podul peste Dunăre de la Ruse-Giurgiu (sursa: Yavor Michev)

Citește în limba engleză!

Citește în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.

About Author

Vladimir Mitev

See author's posts