Un interviu despre relaţiile culturale între Iran şi Bulgaria şi cum Secția ”Iranistică” la Universitatea din Sofia contribuie la dezvoltarea relaţiilor irano-bulgare şi irano-europene
Vladimir Mitev
Orientalistul şi iranistul Ivo Panov este născut pe 5 octombrie 1958 la Sofia. A studiat ”Filologia Persană” (1978-1980 la Universitatea de Stat din Kabul (Afghanistan) şi ”Literatură și limbi estice” (1980-1984) la Universitatea de Stat din Azerbaijan. A primit titlul de doctor de la Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” pentru cercetarea ”Noi aspecte în studiul moştenirii poetice a lui Omar Khayam”.
Ivo Panov este conducătorul sectiei”Iranistică” la Universitatea din Sofia de la infiinţarea ei în anul 1993. El este directorul programei de masterat ”Iranistică” din Universitatea Nouă Bulgară (2000-2004). Este şi preşedintele organizaţiei ”Asociaţia prietenilor limbii şi culturii persane din Republica Bulgaria” de la infiinţarea ei în anul 2008. Este şeful secţiei ”Teoria, istoria şi critica traducerii” la Uniunea Traducătorilor din Bulgaria (2010-2016) şi preşedintele Uniunii Traducătorilor din Bulgaria (2016-2019).
Ivo Panov a semnat 79 de materiale științifice critico-literare, și publicistice în Bulgaria şi în străinătate. Deasemenea, este cel care a prefațat, compilat, editat, a făcut recenzii, a fost consultantul sau traducătorul a peste 50 de cărţi literare şi ştiinţifice, dintre care patru sunt tiparite în Republica Islamică Iran. Ivo Panov a scris monografiile ”Omar Khayam în Bulgaria” (2000), ”Literatura clasică persană (secolele IX-XV)” (2018), ”Enigma Omar Khayam” (2019). Panov este primul bulgar care a tradus versurile lui Omar Khayyam în limba bulgară direct din textele originale persane. Împreună cu Alireza Pourmohammad traduce pentru prima dată din textul original persan primul volum al lui Șah-name (”Cartea regelor”) al lui Abdulghasem Ferdowsi.
Ivo Panov este membru al Uniunii Scriitorilor din Bulgaria (2002), al Uniunii Traducătorilor din Bulgaria (2006) şi al Uniunii Jurnaliştilor din Bulgaria (2012).
Domnule profesor Panov, după intrarea Bulgariei în UE s-au activat relaţiile culturale între Bulgaria şi Iran. Ce forme şi realizări concrete are această comunicare interculturală din punct de vedere al lumii academice? Cum contribuie şi cum se încadrează secția ”Iranistică” a Universităţii din Sofia în relaţiile culturale bulgaro-iraniene?
Domnule Mitev, aveţi dreptate că după intrarea ţării noastre în UE relaţiile între Iran şi Bulgaria au intrat într-o etapă mai dinamică, însă vă asigur că în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii ele au fost dintotdeauna la un nivel ridicat. Încă de la infiinţarea secției ”Iranistică” din anul 1993 statul iranian a sprijinit activ prin reprezentanţii săi legitimi în Bulgaria dezvoltarea acestei secții academice la nivel moral şi financiar. În fiecare an studenţii noştri vizitează Iranul pe cheltuiala gazdelor la cursuri de limba persană cu durată diferită. O dată la câțiva ani se organizează diferite excursii pentru studenţii şi profesorii de la această secție. Partea iraniană finanţează tipărirea literaturii ştiinţifice şi a celei traduse, legată de cultura Persiei şi a Iranului.
Datorită sponsorizării generoase astăzi secția ”Iranistică” are propriul său cabinet, două săli de studii, dintre care una este de curând dotată sub formă de donație cu o fonotecă, și o bibliotecă, echipate cu toată tehnica necesară. Avem un sistem satelit, prin care putem urmări live peste 20 de canale de televiziune în limba persană. Astăzi în era internetului, asta nu va surprinde pe nimeni, dar noi am avut această posibilitate cu mult timp timp înaintea intrării reţelei globale în viaţa noastră. Datorită prietenilor noştri iranieni în prezent secția are un fond bibliotecar de peste 2000 volume de cărţi ştiinţifice şi literare.
Desigur, după intrarea țării noastre în UE statul iranian priveşte Bulgaria ca un pod către aceasta, iar secția ”Iranistică” este un element important din acest pod. Asta e ceva complet natural şi contribuie în relaţiile bune la nivel ştiinţific şi cultural.
Ce parteneriate realizează secția ”Iranistică” şi Universitatea din Sofia cu instituţii academice din Republica Islamică Iran? Ce posibilităţi internaţionale au studenţii, doctoranzii şi profesorii iranologi din Bulgaria pentru dezvoltarea cunoştinţelor sale despre Iran?
Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski” are semnate contracte de parteneriat, schimb de cadrelor şi producţie ştiinţifică cu Universitatea din Teheran, cu Organizaţia pentru cultură şi contacte islamice, cu Universitatea din Qazvin și cu Universitatea ”Allameh Tabatabai” din Teheran. Suntem pe punctul de a semna astfel de contract și cu Universitatea din Gilan. Avem relaţii foarte active cu Universitatea din Qazvin şi cu Universitatea ”Allameh Tabatabai”. Am realizat împreună cu ele câteva forumuri ştiinţifice. Împreună am pregătit şi am tipărit prețioase ediţii, între care ”Catalog al manuscriselor persane aflate în Biblioteca Naţională ”Sf. Sf. Chiril şi Metodie” şi ”Tabelele astronomice ale lui Yamini”. Cu sprijinul Organizaţiei pentru Cultură şi Contacte Islamice în Iran a fost tipărită ”Istoria slavo-bulgară” a lui Paisie Hilendarski în limba persană.
Cum v-am spus studenţii şi profesorii de la secția ”Iranistică” a Universitații din Sofia au rară bucurie să viziteze Iranul pentru cursuri lingvistice de o lună, trei luni şi opt luni. În toate contractele noastre cu instituţiile iraniene de studii superioare există o clauză de schimb reciproc al profesorilor şi studenţilor. Studenţii noştri deja au folosit posibilitatea de a studia iranistica în Iran în cadrul unor programe de masterat sau doctorat.
Profesorii de la specialitatea noastră sunt participanţi frecvenți la evenimente ştiinţifice internaţionale din Iran, Afghanistan, Turcia, Tajikistan, Canada. Bineînţeles, cel mai des astfel de forumuri au loc în Iran. Iată de ce prezenţa noastră acolo este mai activă. Eu personal am deja aproape 20 de vizite în această ţară estică, care este remarcabil de ospitalieră. Și din nou doresc să subliniez – cheltuielile vizitelor noastre în Iran sunt în mare parte plătite de către ţara gazdă.
Ce rol joacă Centrul Cultural Iranian din Sofia în consolidarea cercetărilor iranistice din Bulgaria? În ce măsură statul iranian sprijină oameni şi instituţii, care s-au dedicat studiului şi afirmării limbii şi culturii persane?
Contactele noastre cu Centrul Cultural Iranian din Sofia au avut aproape întotdeauna o intensitate mare. Este natural, pentru că această instituţie este responsabilă în cea mai mare măsură pentru răspândirea limbii şi culturii persane în Bulgaria. Datorită unuia dintre directorii acestui centru – domnul Aghanouri care a dăruit aproape 400 de volume de cărţi ştiinţifice şi literare secției noastre, a fost completat cu succes un proiect enorm, care a dus la editarea primului mare dicţionar academic persano-bulgar (2009) şi a dicţionarului bulgaro-persan (2013) în două volume. Acesta a fost recunoscut atât în Bulgaria, cât şi în Iran. În anul 2010 am fost premiat cu diploma de Uniunea Traducătorilor din Bulgaria pentru editarea ştiinţifică a primului dicţionar. Iar în 2014 dicţionarul în două volume a primit Marele Premiu Mondial al celei de-a 21-a sesiuni a ”Carții anului” în domeniul iranisticii organizată de către Ministerul Culturii şi Contactelor Islamice al Republicii Islamice Iran.
Nu trebuie să subestimăm rolul Ambasadei Iraniene la Sofia, care în paralel cu obligaţiile sale specifice, a sprijinit activ dezvoltarea iranisticii în Bulgaria. Penultimul ambasador iranian Excelenţa Sa Abdollah Norouzi a arătat o mare empatie pentru activitatea iranisticii din Bulgaria. În timpul mandatului lui proiectele academice şi ştiinţifice între Iran şi Bulgaria au fost realizate în primul rând datorită activităţii lui. Doctor Norouzi a pus bazele înființării Institutului pentru Studiul Iranului, Balcanilor şi Europei Centrale”, care în ultimii ani a acţionat în paralel cu secția ”Iranistică” şi ”Asociaţia prietenilor limbii şi culturii persane din Republica Bulgaria”. Nu întâmplător doctorul Norouzi a fost premiat cu cel mai înalt ordin, care se acordă de către Republica Bulgaria străinilor.
Noul ambasador al Republicii Islamice Iran Excelenţa sa Sayed Javad Rasouli de asemenea a început foarte activ şi rezultativ misiunea sa diplomatică în Bulgaria. Sper că cu forţe comune vom păstra ritmul ridicat al colaborării între ambasada iraniană şi secția ”Iranistică”.
Din anul 2011 la Universitatea din Sofia au loc conferinţe ştiinţifice de iranistică. Cât de mare este amploarea acestora şi care este importanţa lor din punctul de vedere al participării internaţionale, temelor discutate, reacţiile în presă şi în cercurile academice? În ce măsură iranistica din Bulgaria este recunoscută în plan internaţional şi reuşeşte să creeze propriile sale relaţii cu parteneri din regiune şi din lume?
Colegii din secția ”Iranistică” a Universitații din Sofia participă regulat la forumuri orientaliste din Bulgaria şi din lume de la infiinţarea ei în anul 1993. Într-adevăr ca organizatori şi gazde a unor forumuri ştiinţifice internaţionale începem activitatea activă în 2011, când în cadrul Centrului pentru Limbi şi Culturi Estice la Facultatea pentru Filologii Clasice şi Noi am realizat conferinţa ştiinţifică internaţională ”Bulgaria şi Iran în oglindă istoriei (Trecut, prezent şi perspective)”. Au urmat conferinţa ”Iran şi Balcanii în Oglinda Istoriei (Trecut, prezent şi perspective” (2013), ”Iran şi Europa în Oglinda Istoriei (Trecut, prezent şi perspective” (2016), ”Manuscrise persane în Balcanii şi în Europa Centrală” (2017) şi ”Iran şi Lumea în Oglinda Istoriei (Trecut, prezent şi perspective)” (2019).
După fiecare dintre aceste evenimente ştiinţifice apare un volum cu referatele prezentate, iar numărul publicaţiilor propuse şi al participanţilor este într-o creştere permanentă. Voi sublinia numai că dacă la conferinţa, care a avut loc în 2011 au fost doar câțiva participanţi din străinătate, la conferinţa care a avut loc în 2013 au venit 11 participanţi din Iran şi câte unul din India, Grecia, Bosnia şi Herțegovina, Macedonia, România şi Germania. Pentru conferinţa din 2016 au fost propuse 80 de publicaţii, din care comisia ştiinţifică a selectat 40. Atunci aplicanţii proveneau din 14 țări, iar numai din Iran numărul lor a fost 16. Pentru conferinţa din 2017 aplicaţiile au fost puţin peste 80, iar cei selectaţi din nou 40. Participanţi la forumul din această ediție au fost reprezentanţii a 11 ţări: Austria, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Marea Britanie, Iran, Italia, Serbia, Turcia, Ungaria, Croația, iar numai din Iran au venit 14 participanţi. Pentru conferinţă care a avut loc în 11 şi 12 februarie 2019 am primit aproape 120 de publicaţii. 68 dintre ele au fost aprobate pentru tipărire, dar juriul ştiinţific, care cuprinde 9 profesori, 7 docenţi şi 5 asistenţi din 4 universităţi, a admis numai 40. Au venit aplicanți din 16 ţări, iar numai din Iran aplicanții au fost 22. Au venit cercetători din diferite universităţi şi institute ştiinţifice din Iran, România, Serbia, Polonia, Gruzia, SUA, Anglia şamd. Îndrăznesc să spun că toate astea vorbesc de la sine despre prestigiul internaţional crescând a secției ”Iranistică” din Bulgaria.
Creşterea volumului de schimb academic bulgaro-iranian din ultimul an este strans legată de grupul de experți bulgaro-iranian al Centrului pentru Studii Iraniene, Balcanice și Europa Centrală, condus de Alireza Pourmohammad. Ce activitate a realizat IBCE în ultimii ani? Ce proiecte urmează să realizeze în viitorul apropriat? În ce măsură grupul acesta de experți reuşeşte să construiască punte de legătură între iranologii din Balcanii şi Europa Centrală? Cum priveşte Republica Islamică activitatea IBCE?
Mulţumesc pentru definiţia laudativa – ”grupul de experți” (think tank), pe care ați dat-o centrului nostru. Bucuria mea va fi și mai mare dacă timpul o să confirme formularea dumneavoastră.
Centrul pentru Studii Iraniene, Balcanice şi de Europa Centrală (IBCE) a fost infiinţat în 2016. Conform statutul său, o parte dintre scopurile centrului sunt: realizarea cercetărilor ştiinţifice şi culturale la nivel naţional şi internaţional cu oameni de ştiinţă, al căror interes este îndreptat spre cercetare în domeniul contactelor între Iran, Balcani şi Europa Centrală; colaborarea cu organizaţii şi fundaţii de cercetare ştiinţifică cu scopul de a realiza proiecte de cercetare ştiinţifică; încurajarea cercetătorilor şi celebrarea unor oameni de ştiinţă vestiţi; realizarea unei activităţi de cercetare ştiinţiifcă şi tehnică; organizarea şi realizarea unor forumuri ştiinţifice la nivel naţional, regional şi internaţional; editarea unor cărţi, culegeri ştiinţifice şi reviste…
Sunt fericit că sunt unul dintre fondatorii acestui Centru şi sunt membru al consiliului director. Sunt fericit că pot lucra împreună cu directorul executiv al domnului Alireza Pourmohammad, care predă la Universitatea din Sofia timp de 10 ani diferite discipline iranologice. Sunt fericit că datorită acestui centru am putut continua contactele intense cu doctorul Abdollah Norouzi. Mă bucură chiar mai mult faptul că acest centru nu este un competitor al secției ”Iranistică”, ci este un partener real, cu care merge împreună pe marele drum al iranologiei. Voi sublinia numai că toate evenimentele culturale şi ştiinţifice, care au avut loc după 2015 sunt rezultatul colaborării între secția ”Iranistică”, Centrul pentru Studii Iraniene, Balcanice şi de Europa Centrală şi Asociaţia Prietenilor Limbii şi Culturii Persane din Republica Bulgaria.
În afară de conferinţele menţionate voi mai aminti seminarul cu participare internaţională specializat pe problemele traducerii diferitelor tipuri ale prozei iraniene, care a avut loc în mai 2018 la Universitatea din Sofia. Partenerul în acest seminar a fost Uniunea Traducătorilor din Bulgaria.
În viitorul apropiat Centrul are în derulare câteva proiecte extrem de interesante, dar prefer să nu le dezvăluiesc acum ca să permit comunităţii culturale şi ştiiţifice să afle despre ele la momentul potrivit.
Referitor la întrebarea în ce măsură Centrul a reuşit să construiască puncte de legătură între iranologii din Balcani şi Europa Centrală, cred cu convingere că aceste poduri sunt deja construite şi stau pe o bază solidă.
Consider că nu ar fi politicos să răspund eu asupra modului în care Republica Islamică priveşte munca IBCE. însă tind să cred că opinia lor nu ar putea fi decât pozitivă. Sprijinul pe îl care primim în momentul de față de la instituţiile iraniene confirmă această opinie a mea.
Fiecare om care a pus piciorul în Iran a observat respectul enorm de care cartea şi cuvântul scris se pot bucura în cultura iraniană. În ultimii ani am devenit martorii a numeroase cărţi traduse şi scrise în limba noastră, care contribuie la apropierea între iranieni şi bulgari. Care sunt aceste cărţi şi cum sunt întâmpinate de cititorii din ambele ţări?
Cunoaşteţi bine atitudinea iranianului față de carte. Mi-e teamă că la noi mulţi nici măcar nu au idee pe ce piedestal este pusă cartea în viaţa acestui popor. Încă din evul mediu, exista obiceiul ca un conducător persan dorind să-şi exprime respectul şi considerentele de bună vecinătate către un omolog, sa îi trimită acestuia o caravană mare cu cadouri scume. Prima cămilă ducea un singur cadou – cel mai scump – o carte, scrisă de maeştri caligrafi, a cărui coperte erau încrustate cu pietre preţioase. De regulă această carte era fie Coranul Sfânt, fie Șah-name (Cartea Regelor) a lui Ferdowsi.
Această atitudine față de cuvântul scris este păstrată şi în Iranul de azi. Statul iranian sprijină editarea cărţilor şi ele sunt la un preţ bun pentru toţi. Astăzi pe piaţa iraniană de cărţi pot fi găsite cărţi cu o tipografie unică din epoci diferite, în limbi diferite, fie literare, fie ştiinţifice, pe tematici specializate sau pentru publicul larg…
Într-adevăr în ultimile două decenii cu ajutorul Reprezentanței culturale de pe lângă ambasada Iranului din Bulgaria şi a ambasadei însăşi am editat numeroase cărţi, cu care am apropriat cititorul bulgar la cultura iraniană. Enumerarea lor este o sarcină dificilă şi de asta mă voi limită la numai câteva dintre ele.
Prima traducere a unui autor iranian a aparținut colegei noastre Marta Simidchieva, care în prezent predă literatură persană la Universitatea York din Toronto. Ea a tradus nuvela ”Directorul Şcolii” a lui Jalal Al-Ahmad – unul dintre cei mai vestiţi autori iranieni.
A urmat editarea în Iran a traducerii şi a comentariilor mele la versurile lui Omar Khayam în limba bulgară şi limba engleză. Au fost tiparite de Ministerul Culturii şi al Orientării Islamice în 1998. În anul următor cartea a fost editată în Bulgaria de către Editura Academică ”Prof. Marin Drinov” şi a urmat apoi o altă ediţie în format de buzunar, astfel încât iubitorii filosofiei Estului să se poată bucura de ea în fiecare moment și în orice loc. Am fost foarte plăcut surprins când am aflat că alte două edituri – ”Safir-e sobh” (prima ediţie anul 2000 şi a doua ediţie 2001) şi ”Bod Bodak” (2012) au tipărit rubaite ( versurile ) lui Omar Khayyam într-o ediţie bilingvă, preferând să nu facă propriile lor traduceri în limba engleză, optând pentru a da crezare traducerilor unui străin – bulgar. Ca să fiu și mai exact, în cea de a doua ediţie se indică faptul că editorul a folosit atât traducerile mele cât şi cele ale lui Edward Fitzgerald. Nu există mai mare compliment decât numele meu să stea alături de cel al primului traducător al rabaiatelor lui Omar Khayyam.
În anul 2000 editura ”RadarPrint” a publicat studiul meu istorico-critic ”Omar Khayyam în Bulgaria”, pentru care am primit o diplomă de la Uniunea Traducătorilor din Bulgaria – secţia ”Traduceri, istoria şi critica traducerii”.
În anul 2001 profesorul iranolog Lyudmila Yaneva a editat culegerea „Lumină şi umbră”, care conţine unele dintre cele mai emblematice opere ale scriitorului şi dramaturgului Sadegh Hedayat.
Apoi au venit primele trei manuale de limba persană pentru studenţii secției, ale căror autori sunt colegii iranişti Iveta Zlatarova, Angel Orbeţov şi Lyudmila Yaneva.
În 2012 împreună cu profesorul iranian al secției noastră Alireza Pourmohammad am tradus o parte din Șah-name (”Cartea Regelor”) al lui Abulghasem Ferdowsi. Cartea a fost editată în variantele luxos, superluxos şi buchinist de editura Emas. Am fost premiaţi pentru traducerea acestui autor persan clasic cu premiul special al Uniunii Traducătorilor din Bulgaria, iar proiectul în sine a primit Marele Premiul Anual ”Leul de bronz – 2012” al Asociaţiei Cartea Bulgărească. Un detaliu interesant despre această ediţie este că în anul 2013, la licitația anuală organizată de către corpul diplomatic din Bulgaria, la care se strâng fonduri pentru caminele de copii fără părinţi, varianta buchinista a Șah-name a primit preţul neverosimil de 6000 de leva. Acesta a fost cel mai mare preț oferit la acea licitație. Este sugestiv, nu-i așa ?
Despre dicţionare şi despre premiile primite am vorbit deja.
Când vorbim despre dicţionare nu trebuie să pierdem din vedere ediţia interesantă şi folositoare a doctorului Hajar Fiuzi – un alt profesor cu vechime în cadrul secției noastre – ”Cuvinte persane în limba bulgară”. El a fost tipărite în trei ediţii şi se bucură de mare interes nu doar între studenţii noştri, ci şi între lingvişti, iubitori al lingvisticii istorice și nu în ultimul rând îndrăgite de publicul larg.
În 2015 pe piaţa noastră de cărţi a apărut un alt titlu ”Medicina Persiei Vechi” (Tradiţie avesteană de medicină şi unele paralele cu medicină populară bulgărească)”, al cărui tiraj este de mult timp epuizat. Autorul cercetării este doctor Slavyan Stoilov – medicul celor două expediţii ştiinţifice pilot interdisciplinare, realizate pe teritoriului Afghanistanului, Tajikistanului, Uzbekistanului (2008) şi Iranului (2010) în căutarea rădăcinilor proto-bulgarilor (se face referinţă la triburile bulgarilor care au venit în Balcani în secolul VIII şi care amestecându-se cu slavii au înființat aici statul Bulgaria – nota traducătorului)
Ultimii doi ani au fost foarte darnici cu mine. În 2018 a fost editată monografia mea ”Literatura clasică persană – secolele IX-XV. Volum I”. Acum câteva luni editura ”Panorama” din cadrul Uniunii Traducătorilor din Bulgaria a publicat o altă monografie a mea ”Enigma Omar Khayyam. Volum I”.
Recent a ieşit şi ”Carte despre Iran. Istoria artei” a lui Habibollah Ayatollahi în traducerea fostei și talentatei noastre studente, actualmente profesor în cadrul secției – Diana Bratoeva. Ediția a fost realizată sub redacţia lui Anghel Orbeţov, care o face chiar mai valoroasă.
Toate volumele menţionate se bucură de o mare atenţie a cititorilor. Tirajele lor se epuizează rapid. Primim zeci de mailuri şi asta arată interesul publicului către literatura din Persia Antică şi Iranul de astăzi.
Dar hai să vedem și interesul comunităţii culturale iraniene către istoria şi cultura noastră. Anul trecut în Teheran la ”Institutul pentru moştenire culturală a Republicii Islamice Iran” au fost prezentate primele numere ale cărții ”Istoria Slavo-bulgară” în limba persană. Între cei prezenţi au fost directorul institutului ing. dr. Sayed Mohammad Beheshti, ambasadorul bulgar în Iran domnul Hristo Polendakov, rectorul-adjunct, departamentul activități educaționale al Universității din Sofia dr. docent Gheorghi Vâlcev, decanul Facultăţii pentru Filologii Noi şi Clasice profesor doctor Madlen Danova şi cei doi traducători ai cărţii – eu şi asistentul principal Alireza Pourmohammad.
La răspândirea literaturii bulgare în Iran a contribuit mult şi răposatul nostru coleg Hadi Azadi, care a tradus într-un mod magnific operele clasicilor bulgari Ivan Vazov, Yordan Yovkov, Elin Pelin…
Bulgaria este una dintre destinaţiile de bază din regiune pentru turişti iranieni. Ce impresii au turiştii iranieni despre Bulgaria şi bulgari? Cum îi atrage ţara noastră?
Aveţi dreptate, interesul iranienilor pentru ţara noastră creşte de la an la an. Câteva agenții de tur-operatori bulgari servesc turiştii din Iran, iar cea mai mare parte dintre studenţii noştri sunt atraşi să muncească vara ca ghizi turistici şi traducători pentru ei. Afluxul turistic crescând din această ţară îndepărtată ca și distanță, dar totuși apropiată ca și psihologia poporului – Iran, vorbește despre influenţa pe care natura, oamenii şi condiţiile noastre turistice o oferă iranienilor. Poporul iranian este recunoscut prin ospitalitatea sa. Sper că și reprezentanţii lui au simţit măcar puţin din ospitalitatea bulgărească.
Cu ceva timp în urma media iraniene au descoperit că în limba bulgară există poate 1000 cuvinte din origine persană. În acelaşi timp ani de zile în Bulgaria se afirmă teza că aşa-numiții proto-bulgari au fost de origine iraniană. În ce fel aceste fapte şi ipoteze contribuie la apropierea între bulgarii şi iranienii? Cum sunt priviţi bulgarii în Iran şi cum sunt priviţi iranienii în Bulgaria astăzi?
Aşa e. Asta s-a întâmplat abia după ce cele trei ediţii ale cărţii ”Cuvinte persane în limba bulgară” a doctorului Hajar Fiuzi au văzut lumina tiparului. Într-adevăr în limba noastră există multe cuvinte de origine persană. Se ştie că o mare parte din lexica persană a intrat în limba noastră prin limbi intermediare. În primul rând este vorbă de limba turcă şi apoi de limba arabă, care este limba uneia dintre cele mai răspândite religii în lume – islamul. Dar există şi cuvinte care sunt comune pentru limba persană şi limba bulgară, dar care nu sunt prezente în limbile intermediare. Asta sugerează că proto-bulgarii şi iranieni cel mai probabil ori au fost vecini ori au avut legături strânse. Ultima variantă e posibilă numai dacă cele două etnii au trăit în regiune apropiate. Precizarea exactă a cuvintelor persane, care nu există în limbi intermediare ar putea fi făcută numai după o cercetare serioasă linguistică, în care participă iraniologi, turcologi, arabologi, chinologi, indologi şi sanskritologi. Acum zece ani o echipă de acest gen s-a ocupat cu un astfel de studiu. După o muncă de aproape un an, numai pentru două litere din alfabetul persan au fost găsite 300 unități lexicale comune iar comentariul asupra lor a cuprins 60 de pagini. Din păcate, din cauze inexplicabile, finanţarea a fost sistată şi proiectul s-a oprit. Aşteptăm o sponsorizare pentru a continua munca noastră.
Ipoteza pentru originea iraniană a proto-bulgarilor coexistă în paralel cu alte ipoteze – cea turcă, cea huno-altaică, cea ugro-fină, cea tataro-mongolă şi cea autohtonă. Am menţionat deja cele două expediţii, care au îndreptat atenţia către presupusele pământuri ale predecesorilor noştri. Am găsit multe fapte interesante, dar din păcate studiile s-au oprit fără a putea dovedi categoric originea iraniană a proto-bulgarilor. Totuşi, uşa rămâne deschisă. Dar mi-e teamă că fără un puternic interes al instituţiilor de stat şi o finanţare solidă, lucrurile ar rămâne în sfera teoriilor.
Cum sunt priviţi bulgari în Iran? Este o întrebare bună. Ne privesc ca pe niște rude, ca un popor apropiat de suflet, viaţă şi cultură. Literatura persană clasică (IX-XV secol) este plină de menţionări al toponimului şi etnonimului ”bolgar”. Împreună cu colegul meu Alireza Pourmohammad şi sprijinul preţios al cartografului iranian prof. Karachanlu şi al Bibliotecii Naţionale din Iran am adus aici 16 texte medievale persane, în care se vorbeşte despre bulgarii şi tradiţiile lor, despre diferitele lor state în cursul anilor. Rămâne să le traducem în limba bulgară şi să le tipărim. Dar asta cere resurse financiare. Rămânem cu speranţa că vom găsi asemenea susţinere.
Cum sunt priviţi iranienii în Bulgaria? Cred că iranologii bulgari sunt provocaţi şi obligaţi să contribuie la o cunoaştere mai bună a acestui popor mare cu o istorie eroică şi glorioasă şi cu o cultura bogată cum puţine alte popoare în lume sunt. Asta e o cultură care a preluat moştenirea spirituală a civilizaţiilor mesopotame antice – Acad, Şumer, Asiria, Urartu, Elam, Babilon şi Midia, pentru a le purta prin veacuri, îmbinată armonic cu geniul poporului persan. Aşa că răspunsul este acesta:
În ciuda faptului că în Bulgaria au fost editate zeci de cărţi despre poporul iranian, istoria şi cultura lui, bulgarul de rând încă nu cunoaşte suficient iranieni pentru a avea o atitudine obiectivă despre ei. El îi priveşte ca străini, ca un popor îndepartat de noi geografic cu cultură şi literatură nescunoscută. Asta înseamnă că mai avem mult de făcut ca iranologi.
Deja de 12 de ani Bulgaria face parte din UE. Cum contribuie ţara noastră la relaţiile între UE şi Iran? În ce măsură Bulgaria şi iranologii bulgari și-au adus propriul aport în cunoaşterea Iranului, servind ca pod între Republica Islamică şi UE?
La această întrebare vă vor răspunde cel mai corect colegii iranologi, care lucrează în prezent la Ministerul Afacerilor Externe – domnul Anghel Orbeţov, director al direcţiei ”Asia, Australia şi Oceania”, Nicolina Kuneva, Irena Ganceva, Gheorghi Hâşev – cei trei fiind absolvenţi de nota zece ai secției ”Iranistică” la Universitatea din Sofia. Voi adăuga doar că mai avem câțiva absolvenţi de-ai noştri, care lucrează la ambasada din Tehran şi prin activitatea lor fără îndoială contribuie la cunoaşterea Iranului şi la înţelegere lui în UE. Iar aportul pe care iranologii bulgari l-au adus în acest domeniu se dovedeşte prin faptul că secția ”Iranistică” este printre puţinele specialităţi din învăţământului superior, care sunt ”protejate”. Asta înseamnă că Bulgaria are nevoie de cadrele pe care le creem, că ele sunt pregătite excelent şi sunt foarte utile în diferite sfere ale vieţii sociale.
De ce este important că astăzi Bulgaria şi lumea să cunoască şi să comunice cu Iranul? Cum contribuie Iran la harta mondială a culturii, ideilor şi popoarelor?
Iran are un loc special în bogaţia culturală a lumii. Este o ţară cu o tradiție de peste 2500 de ani. Este o ţară a poeţilor, a rozelor şi a privighetorilor, a graţiei şi a înţelepciunii estice, a contrastelor remarcabile. Iran este ţara, care a primit moştenire puternica cultura a civilizaţiilor mesopotaniene antice, care a trecut prin iadul istoriei, dar a supravieţuit şi a reuşit să-şi păstreze spiritul autentic, identitatea sa spirituală şi naţională.
Puţini ştiu că limba persană se vorbeşte în 29 ţări din lume. Este pe al şaselea loc în lume ca număr de vorbitori după limba spaniolă şi înainte de limba germană. Limba persană este recunoscută ca a două limba clasică după cea greacă, iar cea latină şi sanscrita ocupă locurile trei şi patru. Din punct de vedere al diversității proverbelor limba persană este dintre primele trei cele mai bogate limbi din lume. Din punct de vedere al diversităţii lexicale este una dintre cele mai bogate limbi. Ea poate genera milioane de cuvinte şi nu are egal în asta, poate cu excepţia limbi arabe.
Limba persană este cu un secol mai veche decât cea latină şi 12 secole mai veche decât cea engleză. Între cei zece cei mai preferaţi poeţi din lume cinci sunt persanofoni.
Literatura clasică persană este egală cu cea antică greacă din punctul de vedere al profunzimii şi volumului său. Ea se băzează predominant pe profunzimea filozofică în timp ce cea occidentală se băzează pe emoţii. Miturile, legendele, proverbele, aforismele, poveştile, basmele, cântecele – toate aceste genurile diferite întregesc conţinutul mozaic al folclorului persan şi păstrează de generaţii spiritualitatea şi geniul poporului care le-a creat.
Ce urmează pentru secția ”Iranistica” ca proiecte şi iniţiative în toamnă şi la începutul anului următor?
Nu voi spune ceva nou, dacă recunosc că cea mai mare parte dintre proiectele, din viitorul apropiat, ale secției ”Iranistică” sunt identice cu cele de pe masa Asociaţiei Prietenilor Limbii şi Culturii Persane din Republica Bulgaria şi a Centrului pentru Studiul Iranului, Balcanilor şi Europa Centrală. Adică cele trei entităţi se mişcă împreună în cele mai multe situații.
S-a încheiat prima etapă din studiul ”Cărţi, documente și manuscrise persane în Bulgaria”. Aceasta s-a îndreptat către studiul manuscriselor în limba persană aflate în Biblioteca Naţională ”Sf. Sf. Chiril şi Metodie”. Etapa s-a încheiat datorită eforturilor colegului nostru Alireza Pourmohammad. Studiul s-a încheiat cu editarea unui catalog la Institutul pentru Moştenire Culturală şi Turism din Iran (2018) şi apoi cu o ediţie nouă, ușor redactată, editată de Universitatea din Tehran ”Allameh Tabatabai” (2019). Urmează să fie realizată etapa a două – studiul manuscriselor aflate în bibliotecile din întreaga Bulgarie.
Așa cum am menționat deja, din cărţile medievale pe care le-am dus din Iran în care se vorbeşte despre bulgarii şi statele lor, se asteaptă să fie făcută o selecție a textelor potrivite, să fie traduse şi puse pentru folosire ştiinţifică.
După marele succes al volumului întâi al ”Șah-name” al lui Abulghasem Ferdowsi sperăm că vom începe muncă și la volumul doi. Și asta cu condiția să gasim și un sponsor potrivit.
În plan academic urmează să aibă loc un concurs pentru două locuri de asistenţi de lingvistică persană. Sper că după acest concurs echipa secției se va întări cu cadre tinere şi talentate. Ei sunt viitorul iranologiei bulgare. Urmează să aibă loc şi un concurs pentru două locuri la doctorat – de lingvistică persană şi de literaturologie persană. Acest ultim aspect ar întări secția noastră cu cadre noi.
În plan personal – după ieşirea volumului ”Enigma Omar Khayyam. Volum I”, pregătesc editarea cărții ”Rubaiat. Omar Khayyam. Volum II”. Sper că voi reuşi până la toamnă, pentru a putea prezenta cele două volume la Sofia. Voi începe muncă şi asupra celui de-al doilea volum de ”Literatura clasică persană – IX-XV secol”.
Dvs. sunteţi khayyamist. Puteţi rezuma interviul nostru cu un rubai de la Omar Khayam?
Permiteţi-mi să inchei aşa:
Scopul întregii creaţiei – suntem noi!
În ochii raţiunii şi în sufletul cunoaşterii – tot suntem noi!
Această lume se asemână cu un inel,
Știind că, singulara şi fără de preţ piatră, de deasupra inelului, tot suntem noi!
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
