Țvetelina Sokolova, Mediapool, 8 mai 2025
România are un mecanism funcțional de finanțare a sectorului civil și a mass-media care funcționează pe principiul organizațiilor neguvernamentale (ONG). Conform sistemului, în fiecare an, contribuabilii pot redirecționa până la 3,5% din impozitul anual pe venitul personal pe care îl plătesc către un ONG la alegerea lor. Recent, însă, mecanismul a limitat tipurile de venituri care intră în el. Într-un interviu blitz special acordat Mediapool, jurnalista română Iulia Roșu spune că acest lucru face parte dintr-o serie de încercări din țară de a discredita sectorul civil.
Iulia Roșu a lucrat pentru prestigioasele publicații românești Adevărul și Libertatea. La începutul anului 2024, a părăsit Libertatea din motive de principiu, iar din vara anului 2024 este co-fondatoare a publicației media SNOOP.ro, finanțată de ONG-uri. Iulia Roșu a lucrat în principal pe teme legate de drepturile omului, abuzurile poliției române, adicții sau violența de gen.
Doamnă Roșu, cum funcționează în practică mecanismul de finanțare a sectorului societății civile din România?
În fiecare an, un contribuabil persoană fizică poate alege să redirecționeze un procent mic (3,5%) din impozitul pe venit datorat către un ONG la alegere, completând un formular simplu (formularul 230) și depunându-l la autoritățile fiscale. Dacă nu aleg un ONG, banii rămân în bugetul general al guvernului. Mecanismul nu îl costă pe contribuabil nimic în plus – acesta redirecționează pur și simplu o parte din ceea ce datorează deja.
Astfel, în cazul presei independente, de exemplu, le spunem întotdeauna oamenilor că nu trebuie să plătească nimic în plus pentru a ne sprijini/ajuta, pot doar să redirecționeze cei 3,5% care vor merge oricum la bugetul de stat dacă nu sunt redirecționați.
Există criterii specifice de eligibilitate pentru organizațiile neguvernamentale (ONG) pentru a primi finanțare prin acest mecanism? Orice ONG înregistrat poate fi inclus în mecanism?
Orice ONG înregistrat oficial poate beneficia de acest mecanism, cu condiția să fie activ și să respecte legislația românească. Pentru a primi cei 3,5% trebuie să fie acreditat ca furnizor de servicii sociale. Există o listă publică în care contribuabilii pot verifica dacă o organizație este eligibilă.
Conform Codului Fiscal al României, un contribuabil poate aloca până la 3,5% din impozitul său anual pe venit pentru a sprijini: 1. organizații non-profit; 2. organizații religioase sau 3. burse private.
Condiția este ca organizațiile non-profit să funcționeze în conformitate cu legislația românească, organizațiile religioase să fie recunoscute de stat, iar bursele private să îndeplinească cerințele specifice din lege. De asemenea, ONG-urile trebuie să fie incluse în registrul special al Fiscului, care este disponibil pe site-ul ANAF.
Este costisitor mecanismul pentru bugetul de stat?
În sens direct, nu. Fondurile deturnate în cadrul acestui mecanism nu reprezintă costuri suplimentare – acestea provin din impozite care ar fi fost colectate oricum. Cu toate acestea, cumulat, mecanismul reduce ușor valoarea fondurilor flexibile și discreționare disponibile pentru guvern, dar impactul este relativ mic în comparație cu veniturile fiscale totale.
De ce doar aproximativ 30% dintre contribuabili utilizează această opțiune?
Există mai multe motive. Mulți oameni nu știu despre acest mecanism sau nu înțeleg pe deplin cum funcționează. Conform datelor din Registrul Fiscal, în 2022, aproape 3 milioane de persoane care erau eligibile pentru a-și transfera impozitele nu au făcut acest lucru. Unii nu știu despre această opțiune, alții cred că statul are nevoie de bani.
Procesul necesită în continuare anumiți pași birocratici (depunerea de formulare) și nu toți contribuabilii sunt motivați să treacă prin aceste hârtii. Iar în multe cazuri, ONG-urile nu dispun de resursele necesare pentru a derula campanii de conștientizare eficiente care să încurajeze oamenii să își redirecționeze taxele.
Pe de altă parte, unele persoane nu au încredere în ONG-uri sau cred că impozitele lor sunt mai bine gestionate la nivel central (prin bugetul de stat). În plus, în România există un discurs politic activ care prezintă ONG-urile ca fiind „politizate”, „netransparente” sau „care interferează în treburile statului”, deschizând calea pentru măsuri restrictive împotriva sectorului civil. Mulți politicieni extremiști etichetează ONG-urile drept „organizații susținute de Soros” care ar „lucra împotriva intereselor statului” – în principal în ceea ce privește ONG-urile jurnaliștilor independenți – ceea ce îi determină pe mulți români să vadă ONG-urile mai degrabă ca dușmani decât ca aliați. În mod ironic, ONG-urile ajung adesea să facă munca pe care autoritățile nu reușesc să o facă, în special în sprijinul persoanelor vulnerabile, pacienților, persoanelor cu dependențe sau copiilor.
Au existat nereguli grave, abuzuri sau cazuri de fraudă asociate cu acest mecanism?
Da, au existat cazuri izolate de ONG-uri sau intermediari care au acționat în mod fraudulos – de exemplu, colectarea semnăturilor contribuabililor fără a-i informa în mod corespunzător sau utilizarea abuzivă a fondurilor. Entități individuale au prezentat formulare învechite sau incomplete pentru a obține fonduri în mod fraudulos. Sau fondurile au fost deturnate către ONG-uri inexistente sau frauduloase care nu aveau operațiuni reale. Cu toate acestea, scandalurile majore sunt rare.
În general, cât de util este acest mecanism pentru sprijinirea sectorului civil și a jurnalismului independent, bazat pe ONG-uri, în România?
Mecanismul este extrem de important pentru societatea civilă din România. Multe ONG-uri, în special cele mai mici sau cele care lucrează în domenii precum serviciile sociale, drepturile omului, protecția mediului și jurnalismul independent, se bazează foarte mult pe aceste fonduri redirecționate.
Deși aceste fonduri nu sunt suficiente pentru a acoperi toate costurile de funcționare, ele oferă o sursă de venit stabilă și relativ previzibilă – deosebit de valoroasă într-o țară în care alte tipuri de finanțare (donații publice sau private) sunt adesea limitate sau inconsistente.
Este important de remarcat faptul că, începând cu veniturile primite în 2024, există schimbări în ceea ce privește tipurile de venituri din care se poate redirecționa procentul de 3,5 %.
Începând cu 2024, numai persoanele care primesc venituri salariale sau asimilate salariilor pot redirecționa până la 3,5% din impozitul pe venit către organizații non-profit, organizații religioase sau burse private prin intermediul formularului 230.
Persoanele care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, pensii sau alte surse nu mai sunt eligibile pentru această redirecționare fiscală.
Aceasta înseamnă că, deși sfera beneficiarilor eligibili rămâne largă, sursele de venit din care contribuabilii pot transfera fonduri au fost restrânse.
Există o îngrijorare crescândă că guvernul român ar putea restricționa și mai mult mecanismul de redirecționare a impozitului pe venit, limitând accesul ONG-urilor la finanțare independentă. Modificările legislative recente au redus deja numărul contribuabililor eligibili, iar retorica politică prezintă din ce în ce mai mult ONG-urile drept actori distructivi, mai degrabă decât necesari într-o societate democratică.
Foto: Iulia Roșu (sursă: Iulia Roșu)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
